Credinciosii trebuie sa stie asta: Vezi care sunt bisericile si manastirile din Prahova care adapostesc icoane facatoare de minuni

Pentru mulţi prahoveni, rugăciunile adresate Divinităţii, făcute în faţa unor icoane făcătoare de minuni, devin, uneori, ultima speranţă pentru suferinţe fizice sau ale sufletului. Credinţa că Dumnezeu “vede” necazurile şi poate ajuta umple lăcaşurile de cult unde există icoane despre care se spune că îndeplinesc dorinţele celor aflaţi în nevoie.

Oamenii speră că picturile religioase care înfăţişează chipuri de sfinţi îi vor vindeca de boli incurabile, îi vor ajuta să-şi întemeieze o familie, să aibă copii, să-şi găsească un serviciu, să aibă o viaţă liniştită. Şi nu puţini sunt aceia care au spus că minunile au avut loc la scurt timp după ce s-au rugat în faţa unor astfel de icoane.

“Siriaca” se roagă pentru necazurile credincioşilor, la Ghighiu

Una dintre cele mai vizitate icoane din Prahova se află nu departe de Ploieşti, la Mănăstirea Ghighiu. Este vorba despre Maica Domnului “Siriaca”, din faţa căreia, în urma rugăciunilor, credincioşii nu pleacă neliniştiţi. Icoana îşi are originile în Siria. A fost dăruită de către episcopul Vasilios Samaha, care, după ce a dăruit-o mănăstirii Ghighiu, a început să plângă şi să-şi ceară iertare Măicuţei Domnului că a trebuit s-o despartă de biserica în care se afla şi s-o aducă în România, pentru început la Catedrala Patriarhală din Bucureşti. Se spune că icoana i-a cerut Preafericitului Patriarh Teoctist, în vis, să o ducă la Ghighiu. În fiecare zi a săptămânii, de dimineaţă şi până seara târziu, “Siriaca”, zugrăvită pe lemn de santal, este vizitată de creştini ortodocşi din toată ţara, care-i cer ajutorul pentru rezolvarea unor probleme. La icoana făcătoare de minuni ce o înfăţişează pe Maica Domnului “Siriaca” se roagă mai ales femeile care nu pot deveni mame.

Icoana Maicii Domnului cu trei mâini, în Ploieşti

Şi în Ploieşti există o biserică unde credincioşii obişnuiesc să vină în număr mare să se roage la o icoană cu mare har. Este vorba despre Biserica „Maica Precista” cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, unde există o comoară dăruită de Ţarul Rusiei Alexandru al Ii-lea: Icoana Maicii Domnului cu trei mâini. Necazurile şi problemele celor care se roagă cu evlavie la icoana făcătoare de minuni nu rămân nerezolvate. Oameni foarte bolnavi s-au vindecat după ce au atins Icoana Maicii Domnului cu trei mâini.

Icoana care vindecă suflete, la Mănăstirea Pissiota

Mănăstirea Pissiota, din localitatea prahoveană Poienarii Burchii, adăposteşte o altă icoană făcătoare de minuni, care o înfăţişează pe Maica Domnului cu Pruncul. A fost pictată de Eustaţiu Stoienescu, în prima jumătate a secolului trecut. Cel care o priveşte adânc are senzaţia că ochii Maicii Domnului îl urmăresc, din orice colţ al lăcaşului de cult, de parcă ar vrea să-i citească gândurile şi să-i afle suferinţele. Despre Icoana Maicii Domnului de la Pissiota se spune că vindecă bolile sufletului şi ale trupului şi îndeplineşte dorinţele celor care se roagă la ea. Mulţi dintre cei care i-au cerut ajutorul s-au întors apoi să-i mulţumească. Mănăstirea este situată la 40 de kilometri nord de Bucureşti şi la 20 de kilometri sud de Ploieşti, pe Şoseaua Bucureşti-Buftea-Ploieşti. Lăcaşul este locuit de o obşte de maici şi poartă hramul Naşterea Maicii Domnului.

Alte icoane făcătoare de minuni, din Prahova

Mănăstirea Caraiman - Buşteni, (loc tămăduitor - copacul candelabru, apariţie a Maicii Domnului)
Icoana Maicii Domnului (care plânge) - Biserica “Sfinţii Petru si Pavel – Basarab”, Ploieşti;
Icoana Maicii Domnului (adusă de la Sfântul Mormânt) - Schitul “Sf. Maria Cricov – Jercălăi”, lângă localitatea Urlaţi;
Icoana Maicii Domnului - Comuna Măneciu Pământeni;
Icoana Maicii Domnului - Mănăstirea Suzana, Comuna Măneciu;
Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Crasna, Comuna Crasna, lângă Slănic;
Troiţa şi Paraclisul “Sf. Nectarie” - în incinta Mănăstirii “Sfânta Treime”, Sat Parepa-Rusani, Comuna Colceag;
Crucea “Manafului” (loc de putere precreştin, templu al Soarelui, inscripţii nedescifrate, menţionat de Densusianu în Dacia preistorică, creştinat prin resculptare parţială la 1857) - sat Greceanca, lângă Breaza.