Lovitura a Anaf-ului pentru toate firmele din Romania

Odată cu scăderea TVA de la 24% la 20%, în 2016, apar obligații declarative noi. Volumul datelor care trebuie raportate la Fisc va crește foarte mult pentru plătitorii de TVA, punându-le pe umeri o sarcină de prelucrare și prezentare a informațiilor dificilă, care le mărește costurile administrative.

Din 2016, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) impune un nou formular (394), aprobat în Ordinul 3.769/2015, pentru plătitorii de TVA. Documentul are nouă pagini, comparativ cu doar cele două ale celui utilizat până acum, și solicită declararea tuturor operațiunilor făcute în România.

„Va fi cu siguranță o birocrație suplimentară anul acesta, cu precădere pentru companiile care nu pot actualiza și armoniza rapid sistemele informatice interne”, spune Alexandru Cristea, Tax Partner Țuca Zbârcea și Asociații Tax, care explică în ce va consta noua corvoadă administrativă.

„În plus față de declarația anterioară, vor trebui declarate toate operațiunile, atât cu persoane înregistrate în scopuri de TVA, cât și cu cele neînregistrate. Astfel, din start volumul de informații se va mări semnificativ. De asemenea, va cuprinde inclusiv operațiuni cu persoane nerezidente. Se vor raporta defalcat operațiunile pentru care se aplică TVA la încasare, pentru care s-au emis facturi simplificate sau bonuri fiscale. O altă noutate se referă la precizarea plajei de facturi utilizate într-o anumită lună, numărul de facturi stornate, anulate și numărul de autofacturi”, precizează acesta.

Și consultantul fiscal Cornel Grama consideră că noul formular va îngreuna munca administratorilor firmelor și contabililor, fără ca datele să aibă impact fiscal, în opinia sa.

Soluția este automatizarea procesului, însă, nici în acest caz nu sunt excluse dificultățile, cum ar fi imposibilitatea de reconciliere minuțioasă a sumelor declarate și existența de neconcordanțe în solduri, afirmă Alexandru Cristea, care susține că noua declarație pune pe umerii contribuabililor o sarcină de prelucrare și prezentare a informațiilor destul de dificilă.

“Abordarea ni se pare că iese din tiparele practicilor din alte țări europene. Probabil o alternativă mai simplă ar fi fost pur și simplu postarea jurnalelor de TVA într-un format standard, urmând ca ANAF să preia orice informații ar fi dorit din respectivele jurnale”, spune acesta.

Creșterea sarcinii de prelucrare și raportare a datelor înseamnă costuri mai mari. „Vor trebui să aloce un număr sporit al resurselor umane din compartimentul contabil, suplimentat cu persoane tehnice de specialitate și softuri specializate să gestioneze aceste baze de date, fapt ce îi afectează pe toți operatorii economici, întrucât acestea presupun costuri în plus. Pe lângă costurile bănești se adaugă timpul sporit alocat culegerii de date (facturi , bonuri fiscale atât emise cât și anulate sau stornate  pe serii și numere de ordine) a completării, verificării și trasmiterii către ANAF a acestei declarații, în detrimentul timpului alocat gestionării activității economice și a obținerii de profit”, spune Cornel Grama.

Sursa:profit.ro