Patronatul Constructorilor: Vom avea șantierele goale

Publicat in Business 12 Noiembrie 2021 984 ori
Google+ WhatsApp
Patronatul Constructorilor: Vom avea șantierele goale
Patronatul Constructorilor: Vom avea șantierele goale

Guvernul Cîțu demis, dar care încă asigură interimatul, continuă cu planul de eliminare a facilităților fiscale pentru domeniile construcții și IT, implementate în timpul fostei admnistrații PSD. Aproape 680.000 de angajaţi din construcţii, IT şi cercetare ar putea rămâne fără scutirea de impozit pe venit, ceea ce ar aduce un surplus de 600 mil. euro la bugetul de stat doar din impozitul pe venit,a spus recent ministrul Finanțelor Dan Vîlceanu.

Datele ministerului arată că în luna august a acestui an, peste 570.000 de angajaţi din construcţii, aproape 97.000 de angajaţi din IT şi 8.200 de angajaţi din cercetare figurau ca fiind scutiţi de impozitul pe venit (de 10%). Eliminarea acestor facilităţi ar aduce bugetului de stat un surplus de 600 de milioane de euro pe an, spune Vâlceanu. Dat fiind că vorbim, cel puțin în construcții, de un sector care produce 7% din PIB-ul României, cu o contribuție de 6% la creșterea acestuia(date 2020), și care angajează 12% din forța totală de muncă a țării, am întrebat constructorii despre acest subiect. Răspunsurile de mai jos îi aparțin Adrianei Iftime, directorul general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții, al cărei președinte este Cristian Erbașu, proprietarul Erbașu S.A., una dintre cele mai mari firme de profil din România. Concluziile nu sunt deloc încurajatoare: România e la un pas să nu aibă cu cine derula PNRR și nici proiectele naționale.


1) Care ar putea fi impactul asupra pieței constructiilor al eliminării acestor facilitati, în 2022? Salarii, activități, angajări/concedieri, noi proiecte ?
Sub impulsul dorintei de a avea un tratament egal între bresle, în PNRR, decidenții politici s-au gândit la o reducere treptată a facilităților fiscale pe muncă începând cu 2025 până în 2028. Nu este de neglijat să amintesc că în România fiscalitatea pe muncă atinge cote foarte mari, adică cca 70%, comparativ cu țări la care fiscalitatea pe muncă este sub 20% ( Bulgaria, Polonia). Anunțul că se dorește a se renunta la facilitatile fiscale, din 2022, ia prin surprindere sectorul și provoaca ingrijorare.
Întrucât facilitatile fiscale sunt aplicate la angajat, acesta va fi primul grav afectat, apoi sectorul construcțiilor și intregul sistem economic. După un an in care constructorii au fost puternic loviți de creșterea explozivă a prețurilor la materialele de construcții (Eurostat releva că în august 2021, construcțiile din România au înregistrat o contracție de 7% față de august 2020), scăderea salariilor angajatilor va genera un nou exod de constructori spre alte piețe ale Europei unde sunt așteptati cu oferte de nerefuzat, contribuind la realizarea PNRR-urilor din acele țări. Pentru cei ce rămân in țară, varianta de lucru „la negru" sau „la gri" va fi o opțiune, mai ales pentru sectorul lucrărilor private, adica se va reveni la situația dinainte de 2019.
Politicienii români au declarat ca PNRR va fi „programul investițiilor". Din documente așa reiese. Cca 70% din PNRR reprezintă lucrari de construcții, adica cca 17,0 mld.Euro din totalul de 29,3 mld. Euro. În condițiile în care oricum în construcții este o criză de forță de muncă, cu cine se va realiza PNRR până în 2026? Dar proiectul Anghel Saligny, dar celelalte proiecte cu fonduri europene sau naționale? În 2018, sectorul avea aproape 320.000 angajați în constructii. În 2021, sectorul număra cu 100.000 angajați mai mult, adică aproape 420.000 angajați. Poarta către migrare pe care Ministerul Finanțelor ar deschide-o prin diminuarea salariilor din construcții ar fi o invitație ca acestia să plece și, în câteva luni, vom avea din nou șantierele goale. Acești lucrători pleacă luând cu ei si speranța realizării investitților în România. Cu o productivitate de cca 60-80.000Euro/om/an va pleca și o productie de 800,0 mil euro/an pentru 10.000 de angajati plecați, sau 8,0 mld. Euro/an pentru 100.000 angajați plecați.

Atragem încă o dată atenția asupra faptului că investițiile se fac nu numai cu bani, dar și cu oameni iar o socoteală de tip „tăiem aici și creștem dincolo", fără o analiză a repercursiunilor este mai mult decat dăunătoare.
2) Are de gând să facă patronatul un protest oficial la Guvern impotriva acestei inițiative? Vă gânditi și la altfel de forme de protest?
Considerăm că, până la urmă, trebuie să învingă rațiunea. Sectorul Construcții a fost declarat la sfârșitul anului 2018 „sector prioritar, de importanță națională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 01.01.2019". Ordonanța 114/2018 prevede reducerea unor obligații fiscale pe o durată de 10 ani, adică până in 2028. Această măsură a apărut ca o necesitate, într-un moment când construcțiile abia mai reprezentau putin peste 3% din PIB (în 2007, ponderea construcțiilor in PIB depășea 11 procente), când criza de forță de muncă atinsese cote ingrijorătoare . Rezultatele aplicării OUG 114/2018 după un an au fost pozitive, în sensul că în septembrie 2019 numărul de contracte noi de muncă crescuse cu cca 60.000, iar încasările la bugetul de stat aferente sectorului construcții înregistrau cu peste 12 procente mai mult.
Am aflat despre intenția Ministerului Finanțelor din spațiul public, fără ca acesta să fi avut vreo discuție cu mediul privat, fără vreo dezbatere transparentă, democratică. De aceea, daca noi ca federație a patronilor sperăm ca discuțiile ar trebui să clarifice multe neînțelegeri sau interpretări, nu cunosc punctul de vedere al angajaților care sunt reprezentați de o federație sindicală puternică.
3) Care este acum deficitul de forță de muncă din domeniu și cum intentionați să-l acoperiți? Continuă să fie importul de forță de muncă extracomunitară soluția? Câți lucrători estimați că vor fi importați, în 2022?
Avem deficit de forță de muncă de mulți ani, mai precis acesta a fost resimțit serios după revenirea din criza din 2008. Deficitul de forță de muncă este intr-o stransa corelare cu „comanda" de investiții. Pentru gestionarea acestei crize fiecare antreprenor își limitează capacitatea de a participa la licitații sau își asumă corecții de necesar de forță de muncă. Importul de forță de muncă este o soluție de avarie, avem în sector peste 11.000 de lucrători străini, mai ales din Asia. Nu orice firma își permite să lucreze cu muncitori straini care aduc, de regulă, costuri suplimentare: transport,cazare, traducători, bucatari etc. Necesarul de forță de muncă raportat la ceea ce ar trebui să se realizeze în România rămâne de ordinul sutelor de mii. Din nou, decidenții politici ar trebui să-și defineasca clar intentiile: vor sa dezvoltăm țara, să reducem decalajul sau rămâne să asteptăm anul 2026 când vom raporta rata de acces a fondurilor europene pe o lista de codași. Doar că alte tari vor înainta pe calea progresului și distanța dintre NOI și EI se va mări.

4) Care este impactul scumpirii enorme a energiei si gazelor asupra pietei constructiilor? pret materiale, prețuri devize final, competitie cu firme din strainatate? Care este, în 2021, aportul la PIB al construcțiilor?
Explozia prețurilor la materialele de construcții care a început la finele anului 2020 și a atins apogeul la începutul verii anului 2021 continuând cu creșterea prețurilor la energie și combustibili din septembrie au lovit dur sectorul construcțiilor din România dar si din restul Europei. Dupa multe interventii ale federației noastre la autoritățile statului (Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Agenția pentru Achiziții Publice, Institutul National de Statistică etc.) când a prezentat documente cu situația reală atât din țară cât și din Europa referitoare la creșterile de prețuri, dar si propuneri de rezolvare a situației, la inceputul lunii septembrie a intrat în vigoare OG 15/2021. Daca aceasta ordonantă reglementa în parte preluarea acestor creșteri de prețuri în situațiile de lucrări, actele normative ulterioare creeaza confuzie în aplicare, vin în contradicție cu ordonanța. Suntem în etapa in care solicităm guvernului punerea de acord a Instructiunii MIPE nr.41/2021 cu Ordinul MDLPA nr.1336/2021 si cu OG15/2021, trei acte normative aparute in cca 30 de zile, cu referire la acelasi subiect dar care nu sunt într-o concordanță, dimpotrivă, blochează procesul investițional. Încă mai sperăm ca, la nivelul Parlamentului, lucrurile vor mai putea fi corectate/clarificate printr-o abordare unitară și ținând cont de efectele aplicarii OG 15 în lunile septembrie si octombrie.
În ceea ce privește ponderea construcțiilor în PIB, în anii 2017-2018, aceasta reprezenta un rușinos procent sub 5% (chiar 3,5% ). După 2019 aceasta pondere a crescut, dar nu a depășit 7%. Consider că, pentru nevoile de investiții pe care le are Romania, dar raportat si la posibilitatea de a accesa fondurile europene alocate, în special cele din PNRR, ponderea construcțiilor în PIB ar trebui să fie peste 12-13 procente. Este o opțiune a decidentțlor politici să ia masuri în scopul realizării programelor pe care și le-au propus pentru dezvoltarea României.
Facilitătile fiscale, așa cum au fost stabilite de OUG 114/2018, cu completarea OUG 43/2019 sunt:
– Reducerea cotei contributiei de asigurări sociale de la 25% la 21.25%
– Scutirea de la plata impozitului pe venit din salarii
– Scutirea de la plata contributiei la asigurările sociale de sănătate
– Reducerea cotei contributiei asiguratorie pentru munca de la 2.25% la 0.3375%
– Scutirea angajatilor de la plata CAS de 4% sau 8% datorată în cazul contractelor cu condiții deosebite sau speciale de muncă
Facilitatile fiscale se aplică la veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor dacă acestea se cuprind în intervalul 3.000 – 30.000 lei. Partea din venitul brut lunar ce depășește 30.000 lei nu beneficiază de facilităti fiscale.

Admin.A

www.PH-online.ro a fost înfiintat în 2008, ca prim cotidian online al Prahovei. De atunci, publicatia Ph-online.ro se pozitioneaza pe primul  loc in topul celor mai citite ziare online ale Prahovei, conform Trafic.ro, inregistrand peste 1.000.000 de afisari ale stirilor, in fiecare luna.
Daca ai surprins ceva interesant in localitatea ta, trimite-ne povestea insotita de imagini pe adresa de
Contact:
 mail-office 

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.