Roubini: Inflația și recesiunea, mai grave și mai aproape decât credem

Publicat in Business 02 Septembrie 2021 383 ori
Google+ WhatsApp
Roubini: Inflația și recesiunea, mai grave și mai aproape decât credem
Roubini: Inflația și recesiunea, mai grave și mai aproape decât credem

"Am avertizat de câteva luni că politicile monetare, fiscale și de credit relaxate vor duce la stimularea cererii agregate și apoi la inflație. În plus, șocurile pe termen mediu de pe lanțurile de aprovizionare vor reduce potențialul de creștere al economiei și va spori costurile de producție. Combinate, aceste dinamici ale cererii și aprovizionării ar putea duce la o stagflație precum cea din anii 1970 (creșterea inflației combinate cu recesiune) și s-ar putea ajunge la o creștere și mai mare a datoriilor", scrie Nouriel Roubini, pentru Project Syndicate.

"Până de curând, m-am concentrat asupra riscurilor pe termen mediu. Acum putem observa însă că se manifestă deja o stagflație moderată. În SUA și în multe economii avansate, inflația este tot mai mare, în timp ce creșterea economică încetinește vizibil, în ciuda stimulilor monetari, de credit și fiscali.

Este un consens printre economiști că încetinirea creșterii economice în SUA, China, Europa și alte economii importante este un rezultat al problemelor de pe lanțurile de aprovizionare și al celor de pe piața muncii. Analizele optimiste ale politicienilor și ale Wall Street-ului arată că stagflația va fi temporară și va dura exact cât problemele amintite mai sus.

Însă în spatele mini-stagflației din această vară stau mai multe probleme. Pentru început, varianta delta a coronavirusului crește costurile de producție, reduce producția și reduce și oferta de pe piața muncii. Angajații, mulți dintre ei primind încă ajutoare care vor expira în septembrie, nu văd cu ochi buni revenirea la locul de muncă, în special pentru că varianta delta se răspândește rapid. Cei care au copiii ar dori să rămână acasă, din cauza închiderii școlilor și a lipsei altor variante de îngrijire a copiilor.

Cât privește producția, tulpina delta afectează multe sectoare din servicii, precum și lanțurile de aprovizionare, cu porturi și sisteme logistice. Penuria de semiconductoare afectează producția de automobile, de bunuri electronice și alte bunuri de consum, iar asta duce la creșterea inflației.

Optimiștii spun că totul este temporar, că, odată ce se domolește tulpina delta și vor înceta ajutoarele din partea statului, oamenii vor reveni pe piața muncii, vor dispărea problemele de aprovizionare, va crește producția și inflația – care acum a ajuns la 4% in SUA – se va reduce până la ținta stabilită de Federal Reserve, de 2%.

În ce privește cererea, se consideră că Federal Reserve și alte bănci centrale vor renunța treptat la politicile monetare neconvenționale. Împreună cu reducerea deficitelor așteptată anul viitor, aceasta va duce la stăpânirea inflației. În acest fel, stagflația de acum va lăsa locul unor zile mai bune, cu creștere economică puternică și cu inflație mică.

Ce se întâmplă însă dacă această viziune optimista este eronată și dacă presiunea stagflației persistă și anul viitor? Merită spus că inflația nu doar că este mult peste ținta stabilită, ci este și foarte persistenta. De exemplu, inflația din America la alimente și energie este estimată la 4% pentru finalul acestui an. Totodată, se așteaptă ca politicile macroeconomice să rămână la fel de relaxate – asta anunță stimulii adoptați de administrația Biden și deficitul fiscal mai mare al economiilor din zona euro pentru anul 2022. Iar Banca Centrală Europeană și alte mari bănci centrale sunt angajate total să continue politicile neconvenționale și în anii ce vin.

Chiar dacă Federal Reserve ia în calcul renunțarea la relaxarea cantitativă, este foarte probabil să rămână în zona politicilor monetare laxe. Ca mai toate băncile centrale, Fed a fost prinsă într-o capcană a datoriilor în ultimii ani, din cauza creșterii datoriei publice și private ca procent din PIB. Chiar dacă inflația va rămâne ridicată, renunțarea la relaxarea cantitativă din ultimii ani ar putea duce la o prăbușire a obligațiunilor, a creditelor și a burselor. Asta ar duce la o criză ce ar putea determina Federal Reserve să revină la relaxarea cantitativă.

De fapt, exact asta s-a întâmplat de la finalul anului 2018 și până la începutul anului 2019, după precedenta încercare a Fed de a renunța la relaxarea cantitativă. Piețele au căzut, iar Fed a renunțat imediat la politicile mai restrictive. Apoi, când economia americană a suferit o încetinire a creșterii, din cauza războiului comercial cu China, Fed a redus puternic dobânzile și recurs la relaxarea cantitativă, fără a spune oficial asta.

Asta s-a întâmplat înainte ca economia să fie afectata de covid-19. Odată cu pandemia, Fed și toate băncile centrale au recurs la politici monetare neconvenționale fără precedent, iar guvernele au ajuns la cele mai mari deficite înregistrate după Marea Criză. Adevăratul test pentru băncile centrale va veni cânt piețele vor suferi un șoc din cauza inflației și a recesiunii economice.

Așa cum am mai spus, șocurile de pe lanțurile de producție vor persista pe termen mediu și lung. Pot fi identificați mai muși factori factori. În primul rând, există o tendință de deglobalizare și protecționism, de balcanizare și readucere în țară a unităților de producție. Apoi, regulile mai dure pentru migrație împiedică migrația din Sudul Global spre Nordul mai bogat. Apoi, Războiul Rece sino-american abia a început, amenințând să fragmenteze economia globala. Schimbările climatice afectează agricultura și duc la creșterea prețului alimentelor.

Pandemiile vor duce la diverse forme de autarhie și la controlul exporturilor pentru anumite produse și materiale. Războiul cibernetic afectează tot mai mult producția, iar combaterea atacurilor cibernetice este costisitoare. Apoi, protestele împotriva inegalităților crescânde îi vor face pe guvernanți să recurgă la politici care sporesc forța sindicatelor, pregătind terenul pentru o creștere accelerată a salariilor.

Șocurile acestea reduc potențialul de creștere a economiei, iar continuarea politicilor monetare și fiscale relaxate ar putea duce la scăparea inflației de sub control. Va rezultat o spirală salarii-prețuri care ar putea duce la o stagflație mai rea decât cea din anii 1970, pentru că atunci raportul dintre datorii și PIB arăta mai bine decât acum. De aceea, spectrul stagflației și al unei crize a datoriilor va plana deasupra noastră pe termen mediu."

Admin.A

www.PH-online.ro a fost înfiintat în 2008, ca prim cotidian online al Prahovei. De atunci, publicatia Ph-online.ro se pozitioneaza pe primul  loc in topul celor mai citite ziare online ale Prahovei, conform Trafic.ro, inregistrand peste 1.000.000 de afisari ale stirilor, in fiecare luna.
Daca ai surprins ceva interesant in localitatea ta, trimite-ne povestea insotita de imagini pe adresa de
Contact:
 mail-office 

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.