Hanns Scharff, cel mai de succes anchetator nazist. Arma sa: amabilitatea

Prăjiturile proaspăt scoase din cuptor și plimbările pe cărări pitorești nu sunt tocmai elementele pe care să le asociezi cu tehnicile de interogare naziste din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Când ne gândim la interogarea soldaților capturați de naziști în timpul războiului, ne-am putea imagina pivnițe cu pereți umezi și murdari, căptușiți cu instrumente de tortură oribile.

Ochiul minții ar putea concepe chiar și un ofițer Gestapo într-un pardesiu de piele, șchiopătând, care îi prezintă prizonierului arsenalul său îngrozitor, cu o poftă răutăcioasă.

Însă Hanns Scharff nu avea nimic din toate acestea. Pentru a-și interoga subiecții, se folosea de amabilitate, de o aparentă bunătate și de subterfugii de natură psihologică.

„Maestrul interogatoriilor" din Luftwaffe, așa cum era numit deseori, Scharff a reușit chiar să creeze legături de prietenie cu piloții luați prizonieri.

Strategia sa era subtilă și calculată și nu a recurs niciodată la violență împotriva vreunei persoane cu care a intrat în contact.

Astăzi, Hanns Scharff este considerat părintele practicilor de interogare moderne. Era atât de eficient, încât colonelul american Hubert Zemke, unul dintre numeroșii militari interogați de Scharff, avea să declare:

Citeste continuarea https://incredibilia.ro/hanns-scharff/