Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) anunţă că au fost aprobate metodologia şi calendarul de înscriere a copiilor în învăţământul primar pentru anul şcolar 2017-2018, prima etapă a înscrierilor desfăşurându-se în intervalul 27 februarie-16 martie iar a doua în perioada 24-30 martie.

În clasa pregătitoare pot fi înscrişi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la 31 august 2017, inclusiv. La solicitarea părinţilor, copiii care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2017, inclusiv, pot fi înscrişi dacă evaluarea dezvoltării psihosomatice atestă pregătirea pentru parcurgerea cu succes a clasei pregătitoare, anunţă ministerul.

"Fiecare unitate de învăţământ în care se organizează clasa pregătitoare are obligaţia să organizeze Ziua porţilor deschise într-una din zilele din intervalul 23 februarie - 2 martie. Cu acest prilej, părinţii şi copiii vor putea vizita spaţiile şcolare şi vor putea discuta cu cadrele didactice. Fiecare locuinţă este arondată unei unităţi de învăţământ din proximitate - şcoala de circumscripţie. Inspectoratele şcolare judeţene, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti au responsabilitatea organizării sau, după caz, a reorganizării circumscripţiilor. Nu în ultimul rând, inspectoratele şcolare vor soluţiona orice situaţie legată de înscrierea în învăţământul primar, în interesul educaţional al elevului şi în limitele legii", transmite Ministerul Educaţiei printr-un comunicat de presă.

Banii pentru subvenţiile în sectorul vegetal au început să intre în conturi de ieri, urmând ca vineri, 24 februarie, fermierii să beneficieze de primele plăţi, cu patru zile înainte de termenul anunţat iniţial, potrivit unui comunicat emis miercuri de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunţat că, începând cu 21 februarie, a demarat procesul de autorizare şi plată efectivă a ANT 1 (Ajutoare Naţionale Tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate în teren arabil).

Până în prezent au fost autorizaţi la plată un număr de 253.071 fermieri, cu suma totală de 25.534.195 euro, potrivit comunicatului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„Conform Hotărârii de Guvern nr. 54/16 februarie 2017, plafonul aprobat pentru anul de plată 2016 este de 119.422.100 euro pentru 680.000 de fermieri, reprezentând echivalentul a 531.870.207 lei, şi se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017”, se mai arată în comunicat.Cuantumul ANT 1 este de 17,72 euro/ha, reprezentând echivalentul a 78,92 lei/ha, iar plăţile se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2016.

Beneficiarii ANT 1: fermieri activi; fermieri persoane fizice şi/sau persoane juridice; universităţile; institutele de cercetare; staţiunile didactice; fermele, staţiunile şi fermele de cercetare şi producţie agricolă; staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, care au cultivat în anul 2016 culturi în teren arabil.

Suma totală autorizată la plată (avans + plată finală) pentru Campania 2016 este de 1,094 miliarde euro, din care: Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), care reprezintă suma de 897,63 milioane euro şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi cofinanţare de la Bugetul Naţional (BN1) în suma de 172,12 milioane euro.

Aproape că nu există film american în care să nu fie prezentă faimoasa „doughnut” sau „donut”, devenită un simbol al scurtei istorii gastronomice a tărâmului făgăduinţei. Iar dacă originile produsului american sunt incerte, cu un trecut ce implică imigranţi olandezi, exilaţi ruşi, cofetari francezi, Irving Berlin, Clark Gable şi câţiva nativi americani, popularizarea modelului american de gogoaşă în România are origini foarte clare: Târgu-Mureş şi antreprenorii ardeleni Marius Muntean şi Andra Otavă. După doi ani de activitate, Donuteriile sunt răspândite în mai multe oraşe din ţară şi generează afaceri de 10 milioane de lei.

Americanii mănâncă peste 10 miliarde de gogoşi anual şi mai mult de jumătate de miliard de dolari sunt generaţi de această industrie potrivit presei internaţionale. Mai mult decât atât, au chiar şi o zi naţională dedicată acestui produs, conform Business Magazin.
Fondatorii Donuteriei sunt Marius Muntean (CEO-ul afacerii în prezent) şi Andra Otavă (COO), foşti colegi la Facultatea de Construcţii din Cluj- Napoca. După absolvire, Andra Otavă a lucrat timp de doi ani în domeniul construcţiilor şi şi-a consolidat pregătirea şi cu un master. Marius Muntean a lucrat pentru o perioadă scurtă şi a constatat destul de repede că doreşte să construiască o afacere, „ceva al lui”. Şi-a dedicat astfel tot timpul căutând diverse idei de afaceri şi surse de finanţare; a identificat un program guvernamental de finanţare pentru SRL-D-uri care ar fi putut să-i dea impulsul necesar debutului antreprenorial. S-a documentat cu privire paşii necesari pentru accesarea programului şi a înfiinţat o societate comercială. Ideea afacerii a apărut imediat după ce tinerii au terminat facultatea.

„N-avea legătură cu faptul că atunci domeniul construcţiilor nu era unul prea atractiv sau că salariile erau mici, ci voiam să construim ceva în care să ne putem implica total, aşa că trebuia să fie al nostru”, descrie Marius Muntean modul în care priveau lucrurile la finalul absolvirii studiilor.

Unul dintre criteriile alegerii afacerii era ca aceasta să fie diferită faţă de modelele care au mai existat în trecut, în speranţa că dacă vor face lucrurile altfel, vor avea altă traiectorie. De pe scurta listă de idei s-a evidenţiat crearea unui donut shop, concept care nu exista la momentul respectiv pe piaţa din România.

„Aveam o reţetă de gogoşi de la mama Andrei, iar în rest am trecut prin toate provocările pe care le poate înfrunta un pionier pe o piaţă nişată”, povesteşte Muntean. Spune că le-au servit ca model afacerile mici, dar proaspete şi inovative, în general de familie, „pe care le-am simţit că sunt conduse de oameni sinceri, care pun produsul şi experienţa clientului mai presus de orice”.

Au aplicat pentru programul de finanţare, de două ori chiar; prima încercare a fost una fără succes. „Prima dată, în toamna 2012, proiectul a fost acceptat, dar s-au terminat fondurile, aşa că am fost nevoiţi să aşteptăm programul de anul următor. Până la 10.000 euro nerambursabili reprezenta o sumă mare pentru noi la acel moment.” Au perseverat, iar în vara lui 2013 au reuşit să depună dosarul printre primii şi să semneze contractul de finanţare. Chiar şi aşa, au primit doar 30.000 de lei prin programul de finanţare.Planurile lor nu s-au concretizat din prima încercare nici în ceea ce priveşte alegerea locaţiei: şi-au dorit să deschidă prima Donuterie în Cluj-Napoca, oraşul în care au studiat, însă au fost nevoiţi să renunţe la această idee.

„Am căutat luni de zile şi nu am găsit spaţiul pe care ni-l doream cu adevărat, dar nu am renunţat.” Între timp, tatăl lui Muntean a găsit un spaţiu relativ central în Târgu-Mureş, oraşul de domiciliu al familiei sale, şi, chiar dacă nu au fost încântaţi de idee, au hotărât să îşi pornească acolo afacerea. „Noi credem că despre asta e antreprenoriatul, trebuie să alegi mereu compromisurile potrivite pentru a merge mai departe”, spune tânărul antreprenor.
Prezent şi în cultura gastronomică tradiţională locală, produsul a devenit „cool” prin intermediul Donuteriei, o afacere care vinde gogoşi cam de genul celor pe care le vedem în filme, în forme diferite, cu mesaje pe cutii cât se poate de actuale Be nuts, be donuts, de pildă şi cu o prezenţă puternică în reţelele sociale (peste 57.000 de like-uri pe Facebook).

Fondată pe 28 martie 2014, în urma unei investiţii iniţiale de aproximativ 100.000 de lei, afacerea Donuterie a ajuns în prezent la 11 unităţi, dintre care patru proprii, iar celelalte operate în regim de franciză. Per total, 120 de angajaţi lucrează în cadrul grupului; acesta generează afaceri de 10 milioane de lei (în magazinele proprii, spaţii francizate, centru de producţie), iar planurile pentru anul acesta vizează o dublare.

...pentru clienţii dornici de distracţie şi pentru artizanii huburilor de entertainment ale Capitalei. Conceptul Nuba, format în prezent din două restaurante care se transformă în club la lăsarea nopţii, se numără printre cele mai noi pariuri în acest sens. După mai puţin de doi ani de activitate, acestea generează afaceri anuale de 3,5 milioane de euro. Planurile celor trei antreprenori care au lansat restaurantele nu se opresc însă aici.

Alin Negulescu, cu peste 15 ani de carieră în HoReCa, Jean Sasu, care a lucrat 10 ani în domeniul financiar, şi Alexandru Nanu, cu experienţă în media şi organizarea de evenimente, sunt antreprenorii care au lansat conceptul pentru cel mai nou loc de distracţie al clienţilor cu venituri cel puţin medii din Bucureşti. Restaurantele Nuba şi Nuba Summer Vibes din nordul Bucureştiului au fost deschise de cei trei antreprenori în urma unor investiţii de 900.000 de euro - primul restaurant Nuba a fost inaugurat în noiembrie 2015 pe strada Grigore Gafencu, iar Nuba Summer Vibes a fost deschis în vara anului trecut, pe malul lacului Herăstrău. Acestea au generat în 2016 o cifră de afaceri de 3,5 milioane de euro, de zece ori mai mare faţă de cele trei luni de activitate din 2015, când compania opera un singur restaurant. Pentru anul în curs, antreprenorii previzionează o creştere de 20% a încasărilor pentru unităţile existente, dar planurile lor pe anul acesta includ şi deschiderea unei cafenele în Piaţa Dorobanţi – o investiţie de 300.000 de euro. Până la finalul anului trecut, cele două unităţi au avut peste 50.000 de clienţi pe parcursul celor 14 luni de activitate. Clienţii Nuba au între 25 şi 45 de ani, venituri peste medie, studii superioare, la care se adaugă „gusturile culinare şi aşteptările ridicate în ce priveşte serviciile din ţară şi din străinătate“, potrivit reprezentanţilor companiei. „Am ales acest segment de business datorită pasiunii pentru viaţa de noapte a Bucureştiului. Fiind clienţi fideli ai localurilor de acest tip şi observând piaţa, ne-am dorit să aducem un plus acesteia (...). Astfel, prin specificul restaurantului şi petrecerile desfăşurate în incinta acestuia joia, vinerea şi sâmbăta, dorim să atragem cât mai mulţi clienţi din ţară, dar şi din afara graniţelor”, spune Jean Sasu, managing partner al Nuba. În cadrul restaurantelor lucrează în prezent 85 de angajaţi şi colaboratori, urmând ca acest număr să crească cu aproximativ 30% în următorul an. Până în 2020, pronosticurile companiei arată că numarul total de angajaţi şi colaboratori se va dubla.Alin Negulescu şi-a început activitatea în HoReCa în 2002, cu un concept de cafenea, restaurant şi club, dispuse pe trei niveluri în aceeaşi clădire, operate sub numele de Tempo. „Piaţa nu era la fel de evoluată ca acum; clientela este mult mai rafinată în prezent, atunci era un pionierat. A fost o oportunitate de business pe care am speculat-o ca şi acum, dar lucrurile au evoluat mult între timp”, descrie Negulescu experienţa de început. După Tempo, care s-a închis între timp, a avut activităţi în zona de imobiliare, chiar în perioada de boom, iar în 2008 a deschis restaurantul Argentine, din centrul comercial Băneasa Shopping City. „A fost punctul de plecare pentru toate afacerile pe care le-am început ulterior. Mi-a oferit toată experienţa şi şcoala necesară pentru a creşte şi a ajunge, după 9 ani, la Nuba.” Antreprenorul observă că nu au existat mari sincope în HoReCa, chiar şi pe timp de criză. „Tendinţa de consum a existat dintotdeauna, nu s-a înregistrat o scădere, ci doar pe anumite segmente - cum ar fi cele premium în ceea ce priveşte restaurantele, pe care s-a simţit un regres în ultimii ani. Dar şi consumatorul s-a schimbat considerabil, călătorind mai mult, astfel că cerinţele în ceea ce priveşte meniul, nevoile de consum au evoluat. Altele erau pretenţiile de atunci, comparativ cu cele de acum.” Unul dintre lucrurile care nu au evoluat este turismul: „Turismul este zero, avem handicap în ce priveşte HoReCa pe turism. Dacă ne raportăm la alte capitale, vedem că turiştii fac 30‑40% din încasările restaurantelor, iar la noi cred că acest tip de client reprezintă 5%, este vorba mai ales de turism de business.”

În prezent, Negulescu deţine în portofoliu, pe lângă unităţile Nuba, restaurantul Argentine şi cafeneaua Bourbon Cafe din centrul comercial Băneasa, restaurantul de pe litoral Breeze; iar în curând îşi va mai adăuga în un spaţiu cu specific grecesc. Antreprenorul nu oferă detalii referitoare la valoarea acestor afaceri, dar se declară încântat de rezultatele obţinute. „Sunt foarte mulţumit de rezultatele financiare ale fiecărui business pe care îl am, toate sunt pe profit, nu m-a interesat şi nu sunt interesat să le fac o evaluare fiindcă nu sunt interesat să le vând.” Spune că va lua în calcul vânzarea când va ajunge la pragul de 30 de locaţii. „În prezent, ne concentrăm pe acest proiect, şi vom face acest lucru în doi-trei ani, apoi probabil următoarele afaceri vor fi derivate din Nuba; în prezent vrem să întărim brandul şi să îl popularizăm.” În atingerea acestui obiectiv, colaborează cu Jean Sasu şi Alexandru Nanu, care sunt şi ei acţionari egali în business. Cei doi i-au devenit asociaţi după ce au stabilit că au un ţel comun; ei au încercat să deschidă o afacere similară în 2013. „Credeam că putem să aducem o îmbunătăţire pe piaţa evenimentelor de noapte”, spune Sasu. Nanu a lucrat timp de opt ani pe zona de evenimente şi media, iar Sasu a avut o carieră de 10 ani în domeniul financiar: prima slujbă, la 20 de ani, a fost de casier, iar în cinci ani a evoluat până la funcţia de director de sucursală, la mai multe bănci, printre care Marfin Bank şi Volksbank; „pe lângă toate astea, am şi petrecut, în fiecare seară, am testat piaţa vreme de 10 ani”, glumeşte Sasu. Nu au avut succes cu primul proiect – „voiam să facem un concept similar Nuba, dar nu am avut noroc să începem în locaţia în care ne doream. Nu am renunţat la idee, dar aşteptam momentul oportun”. Acesta s-a dovedit a fi cel în care l-au cunoscut pe Alin Negulescu, care intrase în cercul lor de prieteni.

La doar 28 de ani, Sabrina Marinescu are la activ patru ani de antreprenoriat: a construit două afaceri împreună cu două prietene. Tinerele produc o gamă de cosmetice bio şi o linie de suplimente alimentare naturale, iar vânzările cumulate au ajuns la 120.000 de euro anul trecut. Pentru 2017 ţintesc o creştere de 60% şi fac demersuri pentru paşi la nivel internaţional.

Panacea Urban Apothecary s-a născut din pasiunea pentru cosmetice de calitate a două tinere fără experienţă, dar cu ascuţit simţ antreprenorial. Sabrina Marinescu tocmai se întorsese din Paris, unde încheiase cinci ani de studii în comunicare, modă şi artă, dar şi câteva internshipuri în aria brandingului de lux. Pe de altă parte, Maria Ianoş, prietena şi actuala asociată a Sabrinei, absolvise facultatea de farmacie, iar în timpul liber realiza creme. În timpul unui prânz, la o discuţie în care s-au pus la curent cu cele mai recente activităţi şi pasiuni, tinerele şi-au dat seama că au în comun o pasiune pe care ar putea să o valorifice: cosmeticele. „Total ad hoc, ne-a venit ideea de a face ceva împreună, să creăm un brand. Am pornit efectiv gândindu-ne că o să facem nişte creme în bucătărie şi le vom vinde între prieteni”, povesteşte Sabrina Marinescu. Au cumpărat materii prime – ca uleiuri şi seminţe – şi au început să le mixeze acasă. Reacţiile celor din jur le-au încurajat să continue: „Ne-am cremuit, toată lumea era încântată, dar compoziţiile erau destul de simple - nişte uleiuri cu nişte vitamine, nimic foarte elaborat. Foarte bune, de altfel, pentru că realist vorbind, din naivitate şi din dorinţa de a face cremele cele mai bune, noi puneam concentraţiile cele mai mari, uleiurile cele mai scumpe etc.”, spune aceasta. Ulterior au aflat că acest lucru nu prea se face în industrie, iar crema lor ar costa mult dacă ar trebui să o producă standardizat. Au început colaborarea cu o fabrică, cu care lucrează şi astăzi. „Fiind la început ne-am zbătut foarte mult, am fost foarte perfecţioniste; cred că numai pe logo ne-am chinuit cam o lună să ajungem la ceva ce ne convine. Acum nu aş mai face acelaşi lucru, dar pe de altă parte nu ne pare rău, fiindcă am primit laude de la companii de renume, precum Estée Lauder şi alţii”, spune tânăra antreprenoare. De la idee până când au scos efectiv cremele pe piaţă a durat cam doi ani, pentru că, spune tânăra, s-au lovit de multe alte lucruri în afară de ceea ce ştiau ele să facă, mai exact producţie şi branding. Pas cu pas, sau „cu lumânarea”, după cum spune ea însăşi râzând, au reuşit să lanseze oficial Panacea Urban Apothecary. Investiţia iniţială, de-a lungul primilor doi ani a fost de 20.000 de euro, fonduri proprii provenite de la familiile lor. Din cauză că nu aveau nici buget, nici capacitate de a face mai multe linii cosmetice, s-au hotărât să se axeze pe trei creme. Una este o cremă antiîmbătrânire şi pentru ten uscat, alta este pentru ten normal şi piele sensibilă, iar a treia se adresează tenului gras, uşor acneic. Suma investită iniţial nu a fost îndeajuns încât să poată realiza o gamă întreagă de produse încă de la lansare, astfel că s-au focusat pe cele trei produse de îngrijire a tenului. După un an, vânzările înregistrate au fost cât se poate de bune: au rămas, efectiv, fără stocuri. Au folosit câştigurile pentru a mai adăuga încă două produse – un demachiant şi o loţiune tonică – ajungând la cinci produse marca Panacea Urban Apothecary. „Evident, ne-am lovit între timp de multe greutăţi, dar am avut norocul ca ai noştri să ne sprijine şi să ne înţeleagă. Până la urmă a fost un experiment, iar dacă nu ne pricepeam, nu puneam pasiune sau pur şi simplu nu aveam noroc, putea să se termine prost. Din fericire, nu s-a terminat prost. Nici nu s-a terminat!”, spune ea zâmbind.

După câţiva ani, o altă prietenă a Sabrinei – Irina Culeţu – a decis să renunţe la jobul stabil pe care îl avea şi să meargă pe drumul antreprenoriatului. „După ce am participat la un târg în Italia, ne-a venit ideea să facem suplimente alimentare naturale. O mare parte din ceea ce pui pe piele se pierde şi doar un mic procentaj se absoarbe. De aceea, cel mai eficient este să înghiţi acele substanţe adjuvante”, explică tânăra antreprenoare. În scurt timp, s-au gândit şi la un plan pentru noul proiect şi au aplicat pentru fonduri europene; au obţinut 25.000 de euro. „Pentru fonduri trebuie să ai toate piesele puzzle-ului puse, să îl prezinţi cuiva frumos ambalat şi acea persoană să-ţi dea ok-ul”, spune Sabrina Marinescu. Mai întâi s-au documentat temeinic; „de obicei, pentru fonduri îţi trebuie un consultant, însă noi nu puteam da câteva mii de euro cuiva pentru ceva de care nu eram sigure că va merge. Aşa că ne-am descurcat singure, iar Irina a ţinut efectiv partea de contabilitate, a stat nopţile, a făcut planul pe cinci ani”, povesteşte tânăra. În martie 2016 au lansat şi marca The Food Project, care conţine patru suplimente alimentare, complementare liniei de îngrijire cosmetică: Skin Elixir (ajută la regenerarea pielii), The Body Supplement (pentru cei care vor să slăbească), The Detox Wonder (pentru îmbunătăţirea metabolismului şi a digestiei) şi The Happiness Formula (pentru energie şi stare de bine). Acestea conţin ingrediente simple, din natură, pe care toată lumea le cunoaşte, dar le ocoleşte de dragul tehnologiei, ţine să precizeze antreprenoarea.

ANM informează că, în zona de munte a județelor Buzău, Prahova, Dâmbovița și Argeș, la altitudini de peste 1600 m, se vor semnala intensificări ale vântului, ce vor atinge și depăși la rafală 80 - 90 km/h si izolat 100 km/h. Vântul puternic va spulbera zăpada. FAtenţionarea meteo este valabilă până la ora 16.00.

Primaria Ploiesti in parteneriat cu unitatile de invatamant ploiestene organizeaza, in aceasta perioada, Festivalul Martisorului.

Elevii se vor intrece in creativitate si maiestrie prin confectionarea de martisoare sau simboluri specifice primaverii.

Cele mai creative și originale standuri cu mărțișoare realizate de elevi vor fi premiate de catre municipalitate.

Deschiderea festivalului are loc, in aceste momente, in centrul orasului.

Judeţul Prahova continuă să înregistreze, în fiecare săptămână, cazuri de tentativă de suicid cu pastile. Cel mai nou caz a fost, ieri, la Arioneştii Vechi. Un tânăr de 27 de ani s-a intoxicat în mod voluntar cu medicamente, el fiind transportat de ambulanţă iniţial la Spitalul Urlaţi, apoi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti. 

Polițiști din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice, împreună cu reprezentanți ai Direcţiei Regionale Vamale Ploiești, Inspectoratului Teritorial de Muncă Prahova și Gărzii de Mediu Prahova, au desfășurat, marţi, o acţiune în localitățile Filipeștii de Pădure, Vărbilău și Băicoi, la trei agenți economici care desfășoară activități de deținere, fabricare, procesare și comercializare a combustibililor.
În urma verificărilor efectuate la un antrepozit fiscal din Filipeștii de Pădure, polițiștii au descoperit cantitatea de 10.629 de litri de combustibil cu privire la care există suspiciunea că nu este marcat și colorat conform prevederilor legislației fiscale.
De asemenea, la o stație de distribuție a carburanților din comuna Vărbilău, au fost descoperite diferențe de aproape 1.200 de litri între stocul faptic de combustibil și cel înscris în documentele fiscale.
În ambele situații, polițiștii au deschis dosare de cercetare penală, continuând investigațiile până la lămurirea întregii stări de fapt.

După eliminarea timbrului de mediu de la 1 februarie 2017, ministrul Mediului, Daniel Constantin, a anunţat că se gândeşte la un mod de taxare suplimentară a şoferilor.

Ministrul Mediului, Daniel Constantin, a anunţat că se gândeşte să introducă o nouă taxă pentru şoferi. Acesta susţine că măsura face parte dintr-un plan de modernizare prin care să existe tot mai puţine maşini poluante pe străzile din România.

“[..] Eu împreună cu alte instituţii ale statului ne gândim, în momentul de faţă, la un sistem modern, astfel încât să nu venim cu taxare suplimentară pe cetăţean, dar în acelaşi timp să ne asigurăm că avem autoturisme din ce în ce mai puţin poluante care să fie pe străzile noastre, mai ales în zonele unde avem aglomerări urbane. O să prezentăm, probabil săptămâna viitoare, un sistem modern, european, pe care l-am gândit, astfel încât să fie toată lumea mulţumită şi să ne atingem obiectivele de mediu”, a declarat ministrul Mediului.

Pagina 6 din 76
loading...