Potrivit unui nou studiu realizat de InfoCons, crenvurștii conțin carne de pasăre în proporție de 27% - 94%, pe baza etichetelor acestui tip de produse ce se regăseşte pe piaţa din România.

 

"În total au fost analizate 30 de produse. Ca urmare a centralizării şi analizării informațiilor ce se regăsesc pe etichetele produselor au rezultat: din punctul de vedere al procentajului de carne de pasăre, procentajul de carne de pasăre în crenvurştii de pui este cuprins între 27 şi 94% din compoziția produsului", se menționează într-un comunicat InfoCons.

Există și produse care conțin carne de porc și slănină.

"Din punctul de vedere al ingredientelor din crenvurştii de pui, primul ingredient este carnea/pieptul de pasăre pentru toate produsele, al doilea ingredient este slănina pentru 23,33% din produse, iar al treilea ingredient este apa, pentru 33,33% din produse", susține InfoCons.

Mai mult decât atât, în 96,67% din produse au fost găsite E-uri, în proporții variabile. Cu alte cuvinte, un tip de crenvurști de pui poate conține între 0 și 10 aditivi alimentari. Potrivit InfoCons 100% dintre produsele studiate au avut în componenţă nitrit de sodiu (E250), 79,31% dintre ele au avut în componenţă difosfat de sodiu (E450), iar 72,41% dintre produsele studiate acid asorbic (E300).

"Toate produsele studiate au avut menționate pe etichetă informaţiile nutriţionale. Valoarea energetică în crenvurştii de pui este cuprinsă între 143 kcal şi 287 kcal", se menționează în comunicat.


Cantitatea de grăsimi din aceștia variază între 7,6 grame şi 25,2 grame, cantitatea acizilor graşi saturaţi este cuprinsă între 2 grame şi 10,01 grame, iar cantitatea de glucide variază între 0 grame şi 6,3 grame.

Totodată, cantitatea zaharurilor în crenvurştii de pui este cuprinsă între 0 grame şi 1,8 grame, cantitatea de proteină se situează între 10 grame şi 17,5 grame pentru produsele studiate, iar cantitatea de sare variază între 1,5 şi 3 grame.

"Crenvurştii sunt un produs pe care îl cumpărăm pentru a-l mânca dimineața, la serviciu, când mergem la picnic sau, mai nou, chiar între două felii de pâine sub denumirea de hot dog. Sperăm cu toții că un astfel de produs este compus doar din carne, arătând și mirosind a carne, cu ceva condimente adăugate şi cam atât. Însă, citind eticheta sau urmărind testele comparative InfoCons, putem vedea că într-un astfel de produs se găsesc chiar şi 10 E-uri. Oare mai e loc şi de carne? Haideți să citim eticheta, să alegem în cunoștință de cauză şi să votăm produsele pe care cu adevărat dorim să le cumpărăm!", a afirmat Sorin Mierlea, președintele InfoCons, potrivit Agerpres.

Acțiunea va fi susținută de mai multe echipe medicale și se va desfășura la sediul fostului Liceu “Ludovic Mrazek” din strada Mihai Bravu nr. 241. Se pot steriliza și câinii sau pisicile fără stăpân.


Programările se pot face la telefon 0730585088.

Primăria Municipiului Ploiești informează comunitatea locală că, începând cu data de 17.03.2022, se vor institui sensuri unice de circulație pe străzile Vornicei, Aleea Vitioarei și Arnăuți.


Astfel, se va circula în sens unic pe strada Vornicei, dinspre strada Padina până la intersecția cu Aleea Vitioarei, iar pe Aleea Vitioarei va fi sens unic dinspre strada Vornicei către strada Domnișori.
De asemenea, și pe strada Arnăuți va fi sens unic dinspre strada Vornicei către strada Domnișori.
Măsurile respective au fost stabilite de Comisia Municipală pentru Transport și Siguranța Circulației pentru o mai bună fluență a traficului în zona respectivă.

Poveștile refugiaților care au ajuns în țara noastră au impresionat opinia publică internațională. Reuters a publicat un amplu material despre ucraineni care s-au adăpostit la manastirea Putna, unde au găsit și mângâierea călugărilor.


După izbucnirea războiului, peste 440.000 de ucraineni au fugit în România, unde mii de voluntari, biserici, organizații neguvernamentale și agenții guvernamentale asigură hrană, adăpost, îmbrăcăminte și transport. Acest lucru a fost observat de presa din întreaga lume și tot mai multe publicații au scris despre modul în care societatea civilă din țara noastră s-a mobilizat în ajutorul refugiaților.

De data aceasta, Reuters a scris despre călugării din România, care au deschis ușile mănăstirilor pentru oamenii fugiți din calea rușilor și se roagă zilnic pentru ei, fără să uite să le ofere și o mângâiere. Redăm mai jos materialul distribuit de publicația menționată.

Când Svetlana, în vârstă de 75 de ani, și familia ei din orașul Krivoy Rog, din centrul Ucrainei, au ajuns la Mănăstirea Putna, acoperită de zăpadă, în dealurile din nord-estul României, erau pe drumuri de patru zile. Călugării care locuiesc la îndepărtata mănăstire ortodoxă română din secolul al XV-lea, un loc de pelerinaj care se află într-o vale acoperită într-o pădure densă, și-au deschis porțile unor oameni precum Svetlana care au fugit din Ucraina în țările vecine de când Rusia și-a început invazia, în 24 februarie.
Svetlana și-a părăsit orașul natal alături fiica ei Anna, nepotul de 6 ani Maksim și alte două rude. Soțul Annei și cei doi frați ai ei au rămas în urmă, ajutând cu ajutorul umanitar: ”Ne-am duce acasă într-o secundă, sufletele noastre sunt atât de grele”, a spus femeia.

"Ne pare rău că a trebuit să ne despărțim de familia noastră. În acest moment simțim frică și confuzie, nu știm ce să facem în continuare", a adăugat.

În timp ce plângea, părintele Gherasim Soca a îmbrățișat-o și a mângâiat-o în liniște. Mai târziu în acea zi, sătenii au înfruntat o furtună de zăpadă pentru a participa la o slujbă la care călugării s-au rugat pentru poporul Ucrainei în interiorul bisericii mari, de piatră, cu icoane strălucitoare.

”Majoritatea oamenilor doresc să ajungă cât mai curând la destinația finală, de obicei undeva în vest, iar dacă pot, aleg să petreacă noaptea în apropierea orașelor de graniță”, a povestit părintele Gherasim.

Preotul a spus că aproximativ 100 de persoane, majoritatea femei și copii, s-au adăpostit până acum la Putna. Printre ei s-a numărat și un cuplu care a alergat cu copilul lor din Ivano-Frankivsk. Tatăl, cu dublă cetățenie, și-a folosit pașaportul românesc pentru a pleca, deoarece bărbații ucraineni între 18 și 60 de ani nu au voie să părăsească țara.

”Avem o fetiță, am plecat pentru că ne este frică pentru noi și pentru ea”, a spus bărbatul, care a dorit să rămână anonim. El a spus că au venit să stea la Putna, înainte de a merge mai spre vest, pentru că au mai vizitat-o.”Ne este frică pentru că nu știm cum se va termina”, a adăugat.
"Putna este un pic mai îndepărtată, dar pentru cei care nu se grăbesc, aici nu este aglomerație, fiecare familie are camera ei. Îi văd mergând la biserică și rugându-se, primind mângâiere, ajută foarte mult", a spus părintele Gherasim.

În nord-estul României, Arhiepiscopia Ortodoxă Suceava și Rădăuți a oferit sute de paturi în mănăstiri, precum și în case parohiale. De asemenea, au o prezență permanentă la granița Siret și la gara adiacentă, inclusiv prin preoți și călugări care vorbesc ucraineană sau rusă, oferind mâncare și ajutor.

”O mare parte dintre ucraineni merg la rudele care lucrează în străinătate. Pentru ei, este mai reconfortant să mergi mai departe decât să te oprești atât de aproape de graniță și de violența de dincolo”, a spus părintele Alexandru Flavian Sava, purtătorul de cuvânt al protopopiatului.

Restaurantele McDonald's din Rusia nu se închid pur și simplu, ci doar își schimbă denumirea, devenind Unchiul Vania.Restaurantele McDonald's din Rusia ar fi trebuit să se închidă din 14 martie. Cu toate acestea, restaurantele funcționează în continuare, însă sub un alt nume.


Anterior, președintele Dumei de Stat, Vyacheslav Volodin, a declarat: „McDonald's folosește materii prime sută la sută rusești. Au spus că se închid. Ar trebui să fie deja nu McDonald's, ci Unchiul Vanya.”

Cu toate acestea, „McDonald’s” rusesc nu are doar materii prime rusești, ci și proprietarii. Acest lanț operează în întreaga lume sub o franciză, adică proprietarii cumpără dreptul de utilizare a mărcii comerciale și deschid restaurante conform regulilor corporative.

Site-ul oficial al McDonald's relatează că trei proprietari de franciză dețin restaurante în Rusia: Razvitie ROST LLC, GiD LLC și Regional Catering Network LLC. Cu alte cuvinte, afacerile rusești se ascund sub emblema americană.

Pentru a înlocui nișa eliberată, 500 de milioane de ruble au fost alocate. Într-un interviu acordat Izvestia, Igor Buharov, președintele Federației Ruse a Restauratorilor și Hotelurilor, a spus că actuala criză este o oportunitate și că burgerul lui preferat nu va dispărea de pe piață.

Clienții care se îndreaptă către McDonald’s și KFC vor găsi alte locuri unde să mănânce burgeri, a spus el. Bukharov mai crede că în situația actuală este posibil ca unele companii din America de Sud și Asia de Sud-Est să intre pe piața fast-food-ului.

Alexander Borisov, șeful Comitetului pentru Dezvoltarea Pieței de Consum al Camerei de Comerț și Industrie, consideră că, dacă noii jucători pot crește loialitatea clienților, atunci lanțul McDonald's îi va fi greu să se întoarcă în Rusia.

Creșterea globală a numărului de cazuri COVID ar putea fi vârful icebergului, deoarece unele țări raportează și scăderea ratelor de testare, spune șeful Organizației Mondiale a Sănătății. Potrivit acestuia, există niveluri inacceptabil de ridicate ale mortalității în multe țări.


Săptămâna trecută, noile infecții au crescut cu 8% la nivel global, comparativ cu săptămâna precedentă.„Sunt de așteptat creșteri în special în zonele în care restricțiile au fost ridicate. Cu toate acestea, există niveluri inacceptabil de ridicate ale mortalității în multe țări", a declarat presei șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, conform Reuters.

O combinație de factori a dus la aceste creșteri, inclusiv varianta Omicron, foarte transmisibilă, și ridicarea restricțiilor sociale și de sănătate publică, a declarat Maria Van Kerkhove, responsabilul tehnic al OMS pentru pandemie.

„Înțelegem pe deplin că lumea trebuie să treacă peste COVID-19, vrea să treacă peste COVID-19, dar acest virus se răspândește foarte eficient între oameni", a spus Maria Van Kerkhove, anunță Mediafax.

Milioanele de refugiaţi din Ucraina sunt vizaţi cu predilecţie de tot felul de traficanţi, cărora ONU încearcă să le-o ia înainte pentru a proteja valurile de femei, copii şi persoane vulnerabile, notează miercuri AFP.'Venim în întâmpinare, pentru că traficul a fost o problemă înainte şi pentru că ştim cât de bine pot traficanţii să se adapteze la circumstanţe pentru a profita de situaţie', a explicat într-o discuţie cu AFP responsabila operaţiunilor Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii (OIM), Ugochi Daniels.


Deşi deocamdată serviciile sale nu au fost informate despre niciun caz, 'nu înseamnă că nu se întâmplă deja', a subliniat ea, evidenţiind că există un număr foarte mare de oameni care se deplasează şi se află 'în căutarea disperată a unui mijloc de transport'.

Jumătate din cei 3 milioane de refugiaţi într-o ţară vecină Ucrainei sunt copii, iar ONU a avertizat că minorii neînsoţiţi sunt în mod deosebit vulnerabili.

Chiar şi înainte de conflict, traficul de fiinţe umane era o problemă în Ucraina. Doar în 2021, OIM a identificat şi ajutat mii de victime.

Potrivit responsabilei OIM, echipele agenţiei aflate pe teren se concentrează pe informaţii practice şi vitale pentru cei care fug de război: cui să se adreseze, care le sunt opţiunile la dispoziţie, dar şi liniile de autocar şi companiile de transport de încredere.

'Am auzit despre oameni care îi abordează şi se oferă să-i transporte cu maşina personală', povesteşte ea. Însă ceea ce este adesea văzut ca un gest de solidaritate poate fi şi o capcană. La fel se întâmplă şi cu ofertele de muncă.

OIM, care are o echipă de 200 persoane în Ucraina şi în jur de 100 de colaboratori în ţările vecine, le oferă şi ajutor umanitar refugiaţilor.

Agenţia şi-a îndreptat atenţia mai ales asupra cetăţenilor din ţări terţe care s-au trezit implicaţi în conflict şi au fugit din Ucraina, dar nu beneficiază neapărat de aceleaşi drepturi ca şi ucrainenii în ţările de primire.

Până acum, OIM a identificat în jur de 162.000 persoane în această situaţie, iar ONU s-a făcut ecoul tratamentului rezervat cetăţenilor unor state africane sau asiatice.

Daniels a spus totuşi că par a fi mai degrabă cazuri izolate: 'Nu am văzut discriminare sistematică'.

Ea a salutat mobilizarea generală în faţa celui mai mare exod pe care l-a cunoscut Europa după Al Doilea Război Mondial. 'Nu îl egalează decât generozitatea guvernelor, ONG-urilor, bisericilor şi cetăţenilor', a subliniat responsabila OIM.

Preţurile petrolului au pierdut teren miercuri pentru a cincea oară în ultimele şase zile, traderii reacţionând la progresele discuţiilor de pace dintre Rusia şi Ucraina şi la o creştere surprinzătoare a stocurilor din SUA, transmite Reuters.Piaţa petrolului înregistrează fluctuaţii mari de mai bine de două săptămâni, iar ambele contracte de referinţă au variat în ultimele 30 de zile în cel mai mare interval de minim şi maxim de la jumătatea anului 2020.


Preţul petrolului Brent sa fluctuat într-un interval de 6 dolari, între 97,55 dolari şi 103,70 dolari, înainte de a se stabili la 98,02 dolari, în scădere cu 1,89 dolari pe baril, sau cu 1,9%.

Ţiţeiul West Texas Intermediate (WTI), de referinţă pe piaţa americană, a coborât cu 1,40 dolari, sau 1,5%, la 95,04 dolari pe baril.

Creşterea puternică a săptămâna trecută a făcut ca preţul petrolului Brent să atingă pentru scurt timp 139 de dolari pe baril, din cauza îngrijorărilor legate de perturbarea extinsă a aprovizionării din Rusia.

Preţul petrolului Brent este acum cu mai mult de 40 de dolari sub acest maxim, iar unii analişti au avertizat că acest lucru reflectă prea mult optimism că războiul se va încheia în curând.

Statele Unite şi alte naţiuni au impus sancţiuni grele Rusiei de când a invadat Ucraina în urmă cu mai bine de două săptămâni. Acest lucru a perturbat comerţul cu petrol al Rusiei de peste 4 până la 5 milioane de barili de ţiţei zilnic.

Preţul petrolului Brent a crescut cu 28% în şase zile şi apoi a scăzut cu 24% în următoarele şase sesiuni, incluzând şi ziua de miercuri.

Preţurile au atins un maxim din ultimii 14 ani pe 7 martie, înainte de a se retrage.

O serie de factori au determinat inversarea creşterii, inclusiv speranţe modeste pentru un acord de pace între Rusia şi Ucraina şi semnale slabe de progres între Statele Unite şi Iran pentru a relansa un acord nuclear din.

Se preconizează că cererea chineză va încetini din cauza creşterii numărului de cazuri de coronavirus, deşi cifrele au arătat mai puţine cazuri noi, iar speranţele pentru măsuri de stimulare chineze au stimulat acţiunile.

Multe servicii medicale sunt desfiinţate sau îşi reduc semnificativ activitatea odată cu ridicarea stării de alertă. De la finalul acestei luni, medicii de familie nu mai pot elibera reţete online. Nu vor mai exista nici centre de vaccinare, iar anchetele epidemiologice nu mai urmăresc contacţii direcţi. Schimbări sunt şi la Serviciul de Ambulanţă Bucureşti Ilfov, unde peste 120 de angajaţi detasaţi îşi vor înceta activitatea.

Asta deşi serviciul se confrunta şi înainte de pandemie cu un deficit de personal de aproape 70%. Pompierii detasaţi la Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov şi-au încetat deja activitatea, la fel vor face şi medicii rezidenţi dar şi perosnalul de la Administraţia Spitalelor. "Acum mai avem încă 43 de persoane, medici rezidenţi si personal ASSMB.

Până la sfârşitul lunii martie toti îşi vor înceta activitatea", a declarat Alis Grasu, şef Serviciu de Ambulanţă Bucureşti Ilfov. Ridicarea stării de alertă aduce schimbări şi în Direcţiile de Sănătate Publică. Activitatea din call center a fost redusă semificativ, iar contacţii direcţi nu mai sunt urmariţi. In plină pandemie, în call center-ul Direcţiei de Sănătate Publcă Bucureşti lucrau aproximativ 200 de medici rezidenţi detaşaţi.

Acum, după ridicarea stării de alertă au mai rămas aproximativ 100, iar programul a fost redus de la 14 la 12 ore pe zi.  De luna viitoare reţetele medicale ar putea fi ridicate doar personal. Tot medicii de familie se vor ocupa şi de vaccinarea anti-COVID, ceea ce înseamnă că centrele de vaccinare vor fi desfiinţate.

Perioada lucrată în grupa a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001, respectiv cea lucrată în condiții deosebite de muncă după această dată, conferă anumite beneficii.
Potrivit prevederilor legale în vigoare începând cu data de 17 noiembrie 2019, acestea sunt:

- majorarea stagiului de cotizare prin acordarea unui spor la stagiul de cotizare de 3 luni pentru fiecare an întreg lucrat în grupa a II-a de munca (anterior datei de 1 aprilie 2001), în condițiile în care persoana în cauza a lucrat cel puțin 5 ani în aceste condiții.

- majorarea stagiului de cotizare prin acordarea unui spor la stagiul de cotizare de 4 luni pentru fiecare an întreg lucrat în condiții deosebite de munca (ulterior datei de 1 aprilie 2001), indiferent de stagiul de cotizare realizat în aceste condiții de muncă.

- reducerea vârstei standard de pensionare cu 4 luni pentru fiecare an întreg efectiv realizat în fosta grupă a II-a de muncă, respectiv în condiții deosebite de muncă. Reducerea vârstei standard de pensionare este cuprinsă între 4 luni și 10 ani (tabelul nr. 1 din Legea nr. 263/2010) și operează doar în condițiile realizării stagiului complet de cotizare prevăzut de lege.
Potrivit Casei Națională de Pensii Publice, dovada perioadelor de vechime în grupa a II-a de muncă, realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de muncă, întocmit cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.

În cazul în care perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă nu sunt înregistrate în carnetul de muncă, sau înregistrarea acestor perioade este efectuată incorect ori incomplet, dovada acestora se poate face cu adeverinţe eliberate de către angajatori sau deţinătorii legali de arhive.

Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe a II-a de muncă sunt valorificate numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile, întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.

Prin documente verificabile se înţelege:

- actul administrativ de nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă sau, în lipsa acestuia, actul administrativ privind încadrarea locurilor de muncă / activităţilor / categoriilor profesionale în grupe superioare de muncă

- contractul individual de muncă

- contractul colectiv de muncă

- decizii interne

- act administrativ de modificarea locului de muncă sau a sarcinilor de serviciu

- extras din statele de plată din care să rezulte secţia/atelierul/locul de muncă, precum şi orice alte documente justificative

Pagina 10 din 520

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.