Într-un document oficial emis, în data de 13 octombrie, de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, se arată că succesul luptei polițiștilor de penitenciare în lupta cu pandemia generată de virusul SARS-CoV-2 reprezintă o performanță remarcabilă, care trebuia recompensată pe măsură. Astfel, Predoiu a emis un Ordin prin care reglementează răsplătirea acestui efort cu patru tipuri de premii. În document, scrie negru pe alb că recompensele constă în mulțumiri, felicitări, însemne onorifice și titluri de onoare. Mulțumirile și felicitările pot fi acordate atât verbal, cât și în scris, iar ele, după ce se verifică minuțios faptele premiate cu aceste premii, pot fi "înmânate" fie individual persoanei recompensate, fie în fața colectivului profesional din care face parte.

Demersul poartă denumirea de Ordin al ministrului Justiției privind acordarea recompenselor polițiștilor de penitenciare și absolvenților instituțiilor de învătământ specifice prevăzute în Statutul Polițiștilor de penitenciare. Cătălin Predoiu arată, în actul citat, că a emis acest ordin, "având în vedere și faptul că măsurile luate la nivelul unităților poliției penitenciare în scopul prevenirii și limitării infectărilor cu virusul SARS-CoV-2 au avut drept rezultat prevenirea introducerii virusului în rândul populației penitenciare, pentru o lungă perioadă de timp, ceea ce reprezintă o performanță remarcabilă, rezultatul unui management performant și dedicat, dar și al unei colaborări strânse cu angajații și organizațiile sindicale.

Astfel, pentru îndeplinirea exemplară a atribuțiilor de serviciu, polițiștilor de penitenciare li se pot acorda recompense morale și materiale, în condițiițe stabilite în acest Ordin emis de Cătălin Predoiu, sub numărul 3980/C din data de 13 octombrie 2020. De asemenea, pot fi recompensați doar polițiștii de penitenciare care nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare. Recompensele se acordă, însă, numai la propunerea fundamentată și motivată în scris a șefului nemijlocit al celui care urmează să fie premiat, propunere care se analizează "în consiliul de conducere al unității penitenciare respective", iar, "în urma analizei, se stabilesc propunerile finale asupra cărora urmează să se pronunțe persoana competentă".

Ce tipuri de "premii" a reglementat Cătălin Predoiu
Ceea ce urmează și este notat în acest Ordin, la articolul 3, este mai mult decât inedit. Aflăm, pe această cale, că recompensele primite de polițiștii de penitenciare care au dat dovadă de performanță remarcabilă în lupta cu pandemia de Covid-19 pot primi Mulțumiri, Felicitări, Însemne onorifice, diplome de merit și distincții sau Titluri de onoare.

Conform articolului 6 din Ordin, Mulțumirile pot fi verbale sau scrise și se acordă pentru îndeplinirea în condiții bune a atribuțiilor și misiunilor și se pot aduce la cunoștința celui premiat atât individual, cât și "în fața personalului". De asemenea, la articolul 7, se arată că Felicitările pot fi, de asemenea, scrise sau verbale și, la rândul lor, se acordă pentru îndeplinirea deosebită a atribuțiilor și misiunilor și se aduc la cunoștința persoanei în cauză fie individual, fie "în fața personalului".

În ceea ce privește "Însemnele onorifice" de tipul ecusoanelor, insignelor, medaliilor sau altor asemenea, "Diplomele de merit" și "Distincțiilor", aflăm, din cuprinsul articolului 8, că acestea se acordă pentru "obținerea de rezultate foarte bune la absolvirea unor cursuri, competiții sportive, manifestări cultural-artistice și sociale", cu prilejul unor aniversări sau al finalizării unor acțiuni sau misiuni, "precum și în situația încetării raporturilor de serviciu pentru motive neimputabile".

Titlurile de onoare se conferă, potrivit articolului 9 din Ordinul lui Cătălin Predoiu, "pentru acte de eroism, curaj deosebit, devotament și pentru merite deosebite în îndeplinirea unor atribuții și misiuni".

Procedură elaborată de acordare a recompenselor
Mulțumirile și Felicitările nu pot fi acordate, însă, oricum, ci după o procedură elaborată. Mai exact, competența de acordare a acestor recompense, inclusiv competența de stabilire a tipului de recompensă, revine ministrului Justiției, în cazul în care urmează să fie recompensați directorul general și directorii generali adjuncți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, directorii din sistemul administrației penitenciare și directorii direcțiilor din Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și personalul Ministerului Justiției.

În cazul recompenselor acordate directorilor adjuncți din unitățile subordonate, precum și pentru personalul din Administrația Națională a Penitenciarelor, competența revine directorului general al ANP. Iar, pentru recompensarea cu mulțumiri și felicitări a personalului din subordinea directorilor unităților subordonate, competența de acordare revine acestora din urmă.

"Recompensele se acordă cu obiectivitate, în mod echilibrat și principial. Recompensele se acordă fără părtinire, diferențiat și, după caz, individual sau în grup. Pentru aceeași faptă, se acordă o singură recompenseă", se mai arată în Ordinul ministrului Justiției.

În anexa acestui ordin, este prezentat și un model de formular prin care se propun recompense. Acest formular trebuie să conțină numele unității emitente, numele și prenumele beneficiarului recompensei, gradul profesional, funcția, fapta pentru care se propun recompense, recompensa propusă și implicațiile instituționale ale acordării recompensei.

Ministrul Justiției decide cum arată și din ce sunt confecționate titlurile și distincțiile
Și pentru "premiile" care exced mulțumirile și felicitările, acordate ca recunoaștere a luptei cu succes pe care polițiștii de penitenciare au dus-o pentru oprirea accesului SARS-CoV-2 în interiorul unităților de detenție, există reguli stricte.

Spre exemplu, în Ordin se menționează faptul că "Titlurile de onoare, însemnele onorifice, diplomele de merit și distincțiile ce pot fi acordate poilițiștilor de penitenciare, elementele de compoziție, materialul din care sunt confecționate, forma grafică a pieselor și figurilor heraldice folosite, dimensiunile, cromatica și, de la caz la caz, panglicile sau baretele care de individualizează se aprobă prin ordin al ministrului Justiției".

De asemenea, evidența acestor recompense se va ține conform Sistemului de evidență a datelor pentru personalul din sistemul admninistrației penitencare, sistem stabilit, de asemenea, prin ordin al ministrului Justiției. Premiile enumerate mai sus se acordă polițiștilor de penitenciare în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile privind salarizarea și sunt luate în evidență ca recompensă.

Doar absolvenții "șefi de promoție" pot primi 100 de euro. O singură dată, la terminarea studiilor
Ordinul ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, conține și posibilitatea acordării unor recompense financiare, dar nu pentru polițiștii de penitenciare care au luptat cu SARS-CoV-2, ci pentru absolvenții unor instituții de învățământ specifice. Mai exact, pentru cei prevăzuți la articolul 13, alineatele 2 și 5, din Legea nr. 145/2019, privind statutul polițiștilor de penitenciare.

Concret, este vorba, pe de o parte, despre absolvenții instutuțiilor de învățământ superior pentru pregătirea polițiștilor de penitenciare, la curs de zi, cu diplomă de licență, care sunt încadrați ca polițiști de frontieră definitivi, fără concurs, în funcții publice de execuție și cărora li se acordă gradul de subinspector de poliție penitenciară. Pe de altă parte, este vorba despre absolvenții instituțiilor de învățământ pentru pregătirea agenților de poliție penitenciară, cu durata de cel puțin un an școlar, care sunt încadrați ca polițiști de penitenciare, de asemenea fără concurs, și cărora li se acordă gradul de agent de poliție penitenciară.

Ei bine, "pentru îndeplinirea exemplară a atribuțiilor de serviciu, polițiștilor de penitenciare li se pot acorda recompense morale sau materiale, în condițiile legii, prin Ordin al ministrului Justiției", iar absolvenților instituțiilor de învățământ prevăzute în articolul 13, alineatele 1 și 2, din Legea 145/2019 declarați "șef de promoție" li se acordă recompense materiale cu ocazia absolvirii, stabilite tot prin Ordin al ministrului Justiției. Cătălin Predoiu a stabilit, în Ordinul din 13 octombrie 2020, că absolvenților unităților de învățământ superior li se acordă, din bugetul Administrației Naționale a Penitenciarelor, recompense constând în premii în bani sau obiecte. Același lucru se poate acorda și absolvenților școlilor de agenți de poliție de penitenciare, însă recompensele trebuie acordate "cu respectarea prevederilor legale". "Valoarea recompensei nu poate depăși 500 de lei pentru un absolvent", se mai arată în acest Ordin al ministrului Justiției.

Până astăzi, 23 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 201.032 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
144.429 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 5.028 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

In intervalul 22.10.2020 (10:00) – 23.10.2020 (10:00) au fost raportate 82 de decese (52 bărbați și 30 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 5 decese au fost înregistrate la categoria 40-49 de ani, 6 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 de ani, 22 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 25 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 24 decese la categoria de peste 80 de ani. 81 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități.

Bogdan Toader, fostul presedinte al Consiliului Judetean Prahova, a tinut sa transmita un mesaj prahovenilor, imediat dupa investitura sa in functia de consilier judetean. Toader le-a multumit celor care l-au sustinut in alegeri si si-a luat angajamentul de a lupta in continuare pentru dezvoltarea comunitatii prahovene.

Redam mesajul integral:

Am depus, astăzi, jurământul de învestitură în funcția de consilier județean, cu gândul la viitorul județului Prahova și marile proiecte, care merită continuate.

Deși vom continua în opoziție, vă asigur că atât eu, cât și colegii mei vom lupta în continuare pentru dezvoltarea comunității prahovene, rămânând vigilenți și orientați pe rezultate.

Vreau să mulțumesc, pe această cale, încă o dată, tuturor celor 104.000 de prahoveni, care mi-au acordat votul dumnealor de încredere, pe 27 septembrie!

Rămân același om și voi fi alături de dumneavoastră, pentru Prahova, întotdeauna.

#dezvoltămPrahova

Primăria Ploiești a anunțat, luni, semnarea contractului de finanțare pentru proiectul "Regenerare urbană în zona marginalizată a municipiului Ploiești - cartier Pictor Rosenthal", care va beneficia de fonduri europene alocate prin  Programul Operațional Regional 2014-2020.

"Principalul scop al acestui proiect îl reprezintă îmbunătățirea regenerării fizice, economice și sociale a comunității din cartierul Pictor Rosenthal, municipiul Ploiești, într-o perioadă de 28 de luni de la semnarea contractului de finanțare. Unul dintre obiectivele acestui proiect este legat de dezvoltarea comunitară si regenerarea fizică și economică a cartierului marginalizat Pictor Rosenthal, care va consta în reabilitarea și modernizarea a străzilor din acest cartier", au comunicat reprezentanții municipalității.

Proiectul prevede reabilitarea și modernizarea străzilor – prin asfaltare platforme carosabile, amenajarea trotuarelor, crearea de locuri de parcare publice si pentru riverani, amenajare de piste de biciclete, marcare și semnalizare, dar și amenajarea spațiilor verzi aferente străzilor Mircea cel Bătrân, Pictor Rosenthal, inclusiv construirea sistemului de irigații aferent spațiilor verzi.

Fondurile atrase prin proiectul propus de Primăria Ploiești vor mai fi utilizate pentru modernizare/amplasare stații moderne de transport (dotate cu bancă, panou afișaj orar mijloc de transport, cu conformare antivandalism, cos de gunoi etc.), construire (extindere) rețea alimentare cu apă și branșamente aferente; construire (extindere) sistem canalizare; reabilitare / modernizare sistem iluminat public;

Amplasamentul va cuprinde de asemenea alei, spații verzi și o toaletă publică, racordabilă, precum și mobilier urban specific, astfel că suprafața totală a spațiilor urbane asupra cărora se intervine în cadrul cartierului Pictor Rosenthal însumează 49.094 mp, precizează municipalitatea, într-un comunicat pe acest subiect.

Reabilitarea, modernizarea sau construirea (extinderea) elementelor de infrastructură  rutieră și a rețelelor de utilități urbane (alimentare cu apă, canalizare, iluminat stradal) vor fi realizate pe străzile Puțul cu Apa Rece, Voila, Ulmului, Steluțelor, Freamătului, Boian Tronson II, Mircea cel Bătrân Tronson II, Mălinului, Ruginoasa, Albișor Tronson II, Calabreaza, Stupilor, Inului, Țesătorilor, Spicului, Mugurilor, Toporași, Chilia, Pictor Rosenthal Tronson 1, Pictor Rosenthal Tronson 2, Intrarea Pârâului, Aleea Berceni, Intrarea Moara Nouă, Aleea Românești, Intrarea Cătunu.

De asemenea, potrivit detaliilor furnizate de reprezentanții Primăriei Ploiești, pe Aleea Berceni va fi amenajat un loc de joacă pentru copii, pe o suprafață de 613 m, special conceput pentru a fi utilizat d copii cu vârste între 3 și 14 ani, inclusiv cei cu dizabilități.

Proiectul se înscrie în obiectivele Strategiei de dezvoltare a municipiului Ploiești 2007-2025.

Valoarea totală a investiției se va ridica la 22.685.458,00 de  lei.

Un proiect similar, care de asemenea are o valoare estimată la aproape 23 de milioane de lei, vizează cartierul Râfov.

sursa Deprahova.ro

Polițiști de la Combaterea Criminalității Organizate și cei ai Direcţiei de Prevenire și Combatere a Migraţiei Ilegale  şi a Infracţionalităţii Transfrontaliere, din cadrul Poliției de Frontieră Române, sub coordonarea unui procuror de la Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa, au efectuat, joi, două percheziții domiciliare, în Prahova și Dâmbovița, într-un dosar de trafic de migranți, unde au descoperit și de unde au ridicat aproximativ 10.000 de lei, 6.200 de euro și 1.300 de dolari.

Potrivit IGFP, trei persoane bănuite, doi români și un vietnamez, au fost aduse cu mandat la sediul I.G.P.F., alături de 10 migranți de origine vietnameză, cu vize de muncă, depistați la una dintre locații, a anunțat Poliția de Frontieră.

Cei 10 migranți de origine vietnameză au fost audiați în calitate de martor, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Imigrări.

"Începând cu luna august 2020, ca urmare a cooperării cu autorităţile de frontieră bulgare, poliţiştii de frontieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, împreună cu poliţişti din cadrul  Inspectoratului General al Poliţiei Române – Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate şi S.C.C.O. Dâmboviţa, sub coordonarea unui procuror din Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa, au documentat activitatea  infracţională a unor cetăţeni români care aveau ca preocupare infracţiuni din sfera traficului de migranţi.

Astfel, în cadrul operaţiunii au fost monitorizaţi mai mulţi cetăţeni români, domiciliaţi pe raza mun. Bucureşti, jud. Constanţa, Dâmboviţa şi Prahova, şi o persoană de naţionalitate greacă, care  ajutau cetăţeni vietnamezi să ajungă ilegal în vestul Europei. Aceştia erau transportaţi din Grecia în România, iar ulterior încercau sa-i ca destinaţie finală Germania.

În a doua jumătate a anului, persoanele implicate au efectuat mai multe transporturi cu cetăţeni vietnamezi, unul dintre cazuri fiind înregistrat  în data 25.09.2020, când în Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu  au fost descoperiţi  ascunși, într-un microbuz încărcat cu fructe, condus de un cetăţean grec, șapte cetățeni vietnamezi. Aceştia fuseseră ascunşi în mijlocul de transport în Grecia, cu intenția de a ajunge în Germania.

În urma activităţilor operative derulate în acest caz, la data de 13.10.2020, la Punctul de Trecere a Frontierei Borş II a fost depistat un transport ilegal cu nouă migranţi de naţionalitate vietnameză ascunşi, şase bărbaţi şi trei femei, cu vârste cuprinse între 21 şi 42 de ani. Aceştia erau intraţi legal în ţara noastră, în baza unor vize eliberate în scop de muncă.

În acelaşi timp, liderul grupării, care se afla într-un autoturism ce avea rol de  antemergător pentru microbuzul în care se aflau migranţii, a fost oprit în trafic, în Oradea, în momentul în care organiza activitatea infracţională şi intenţiona să părăsească ulterior teritoriul României cu destinaţia Germania. Faţă de acesta şi faţă de conducătorul autoutilitarei poliţiştii de frontieră au efectuat cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de migranţi, cei doi aflându-se sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile", a informat Poliția de Frontieră.

Potrivit informării transmise de polițiștii de frontieră, membrii grupării sunt stabiliți în zona Municipiului București și a județelor Prahova și Dâmbovița.

IJP Dâmbovița a anunțat că două persoane, parte a rețelei, au fost reținute, fiind prezentate procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, în vederea punerii în mișcare a acțiunii penale, audierii și a luării unei măsuri preventive.

 

Vineri, 23 Octombrie 2020 09:35

Verdictul lui Tătaru: Mortul e de vină!

Vinovați pentru numărul extrem de mare de decese Covid din România, comparativ cu celelalte țări europene, unde acest indicator a scăzut semnificativ, sunt chiar morții. Aceasta este explicația pe care a dat-o ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, care a susținut că bolnavii decedați nu au vrut să se interneze de frică și că nici nu și-au evaluat sănătatea la medicii de familie.

Nelu Tătaru a găsit vinovații pentru numărul mare de decese Covid din țara noastră: cei peste 6.000 de morți. Da. Ei sunt singurii vinovați, pentru că nu au vrut să se interneze în spitale (închise oficial și apoi neoficial) de frică și pentru că nu s-au dus la medicii de familie ca să fie evaluați. Președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimia, susține însă că există un singur vinovat pentru moartea acestor bolnavi. ”Oamenii mor din cauza ministrului Sănătății, care nu a creionat o strategie corectă față de această pandemie și care nu are niciun plan concret, așa cum au țările din Uniunea Europeană, unde toate spitalele primesc și pacienți Covid. Asta au cerut și profesorii din Colentina la comisiile de sănătate ale celor două camere ale Parlamentului, acum două săptămâni, să nu închidă spitalul, deoarece ei și-au tratat și pacienții care au venit cu probleme diferite, dar și pe cei cu Covid. Asta trebuie să facă fiecare spital din România. Delimitarea între Spital Covid și non-Covid înseamnă discriminare față de ceilalți pacienți, mai ales cei cronici. Am avut femei bolnave de cancer la sân în stadiul I și nu au fost tratate, pentru că nu erau urgențe, iar acum au ajuns în stadiul III. Avem paciente cu cancer care au făcut radioterapie și chimioterapie și, când să se opereze, spitalul a fost transformat în Covid și nu s-au mai putut opera”, ne-a declarat Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

Ministrul Sănătății, dat în judecată

Cezar Irimia susține că o să-i ceară ministrului Tătaru să-i arate această analiză din care a reieșit că cei care au murit de Covid au murit pentru că nu s-au internat în spitale și nu au fost la medicii de familie. ”Dacă nu îmi va arăta această analiză îl voi acționa în instanță în nume propriu. Pentru că eu sunt pacient cu cancer, cu probleme cardiace, cu diabet, inclusiv Covid am avut. Așa că domnul ministru trebuie să iasă cu această analiză pe piață, altfel o să consider că m-a jignit și că mi-a știrbit demnitatea. Vina noastră este că ne-am îmbolnăvit, că avem cancer, că avem probleme cardiace, că nu s-au făcut programe de screening ca să nu ajungem în această situație, de vină suntem pentru că nu avem programe naționale de informare a populației, de vină suntem noi, pacienții că nu avem ora de educație sanitară în școală, unde copiii ar fi învățat să se spele pe mâini și ar fi știut cu toții că minima igienă e importantă”, a afirmat președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimia.

”Am respectat regulile și tot am făcut Covid”

În afară de morții Covid, vinovați de sfârșitul tragic pe care l-au avut, autoritățile arată cu degetul și spre populație, considerată, de la începutul pandemiei și până acum, singura responsabilă pentru creșterea accelerată a numărului de cazuri. Cezar Irimia ne spune însă că, fiind foarte bolnav, a respectat toate regulile și și-a luat toate măsurile de protecție, dar tot s-a infectat cu noul coronavirus. ”La noi încă se acționează lăutărește, după ureche, este amatorism pe toată linia și în defavoarea românilor. Mor românii pe capete pentru că ei nu sunt în stare să gestioneze această pandemie. Mă miră faptul că premierul Orban nu ia atitudine, vede că situația se agravează și nu schimbă echipa managerială a Ministerului Sănătății. Eu sunt un pacient informat și, știindu-mă cu comorbidități, am respectat toate regulile și tot am fost infectat. Este clar că nu este vina celor care se infectează că nu poartă mască. Este vorba despre un sistem de sănătate putred, în comă profundă”, ne-a mai precizat Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

 

Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis vineri, 23 octombrie a.c., Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016. Preşedintele doreşte ca procesul electoral deja început, prin Hotărârea Guvernului care a stabilit data alegerilor parlamentare pentru 6 decembrie, să continue. Curtea Constituţională a stabilit deja că intrarea în vigoare a legii care face obiectul cererii de reexaminare ar scoate automat din vigoare HG-ul privind alegerile parlamentare, ducând implicit la amânarea alegerilor.

Vă prezentăm textul integral al cererii:

București, 23 octombrie 2020

Domnului Robert-Marius CAZANCIUC

Vicepreședinte al Senatului

În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată,

formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE asupra Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016

Legea privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016 a fost adoptată atât de Senat, în calitate de primă Cameră competentă, cât și de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în ședințe separate, în aceeași zi, respectiv în data de 27 iulie 2020. În data de 29 iulie 2020, Parlamentul a transmis această lege Președintelui României, în vederea promulgării. Ulterior, în urma sesizărilor de neconstituționalitate formulate de Președintele României și, respectiv, de către Guvern, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 678 din data de 29 septembrie 2020, prin care a constatat constituționalitatea acestei legi.

Potrivit dispozițiilor în vigoare ale art. 6 alin. (2) și (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente: „(2) Aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor se face cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor. (3) Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua votării și se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării”.

În aplicarea acestor dispoziții legale, Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 744/2020, prin care a stabilit că data desfășurării alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților este ziua de duminică, 6 decembrie 2020. De asemenea, în aceeași zi, a fost adoptată și Hotărârea nr. 745/2020 pentru aprobarea calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020. Potrivit acestui calendar, au fost deja desemnați judecătorii în birourile electorale, au fost puse deja la dispoziția biroului electoral de circumscripție pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondență, a fost actualizat Registrul electoral, s-au depus listele de candidați și candidaturile independente pentru circumscripția pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării, s-au definitivat candidaturile organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale pentru toate circumscripțiile electorale, s-au comunicat către Biroul Electoral Central listele de candidați și candidaturile independente, s-au stabilit machetele fiecărui buletin de vot pentru circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării, s-au depus listele de candidați și candidaturile independente pentru Senat și Camera Deputaților în circumscripțiile electorale din țară și s-a făcut înregistrarea în Registrul electoral cu adresa din străinătate cu opțiunea pentru votul prin corespondență.

Așadar, în prezent, există cetățeni români pentru care deja a debutat și se află în derulare exercițiul dreptului de a fi ales, în condițiile art. 37 din Constituție. Față de această împrejurare, apare evident faptul că orice intervenție (cu excepția vreunei situații ce ar justifica prelungirea de drept a mandatului Parlamentului - starea de mobilizare, starea de război, starea de asediu sau cea de urgență) ce ar avea ca efect amânarea datei alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților s-ar putea constitui într-un abuz și o vătămare a drepturilor electorale ale cetățenilor români, și în special a celor din diaspora, în privința cărora procedurile sunt deja declanșate și se află în etape avansate.

Distinct de considerentele de principiu ale Curții Constituționale, exprimate în Decizia nr. 678/2020, considerăm că opțiunea politică a Parlamentului de a da consistență drepturilor electorale prin stabilirea de către el însuși a datei alegerilor nu poate fi detașată de context, Parlamentul fiind obligat ca în adoptarea unei asemenea legi să țină cont de întreaga jurisprudență a Curții Constituționale în materie. În acest sens, menționăm că, prin Decizia nr. 150/2020, Curtea Constituțională a statuat: „(...) modul de exercitare a dreptului la vot, respectiv a dreptului de a fi ales, în cadrul procedurilor electorale, are consecințe directe asupra modului de constituire a celor două Camere ale Parlamentului - exercitarea celor două drepturi electorale constituind, de fapt, fundamentul organului reprezentativ suprem, potrivit art. 62 alin. (1) din Constituție” și (...) „orice vătămare a drepturilor electorale prin dispozițiile legale aplicabile viciază însăși procedura electorală și rezultatul alegerilor. Acest fapt se reflectă în mod inerent asupra compunerii acestei instituții fundamentale a statului, încălcând prevederile constituționale ale art. 61 alin. (1) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului și ale art. 62 alin. (1) privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului”.

De aceea, în contextul actual, considerăm că este fără echivoc că intervenția legislativă - prin care se concretizează voința autorității legiuitoare de a deroga de la regula organizării alegerilor parlamentare în interiorul mandatului Parlamentului de 4 ani - survine cu mai puțin de un an până la data organizării alegerilor parlamentare la termen, respectiv cu mai puțin de 2 luni înainte de data expirării mandatului convocat prin Decretul Președintelui României nr. 1134/2016 privind convocarea Parlamentului României ales la data de 11 decembrie 2016 și este de natură să bulverseze procesul electoral aflat în curs de derulare.

Față de această împrejurare de fapt, semnalăm că potrivit Codului bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), „Ceea ce trebuie evitat este nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătățite - ci modificarea lor frecventă sau cu puțin timp (mai puțin de un an) înainte de alegeri. Chiar în absența unei intenții de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic”. Tocmai pentru credibilitatea procesului electoral, acest Cod recomandă statelor asigurarea unei stabilități în ceea ce privește legislația în această materie, stipulând că trebuie evitată cu puțin timp (mai puțin de un an) înainte de alegeri modificarea legilor în materie. De altfel, aceste recomandări au fost receptate atât în jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 51/2012, Decizia nr. 334/2013, Decizia nr. 146/2019, și chiar Decizia nr. 678/2020) - care a statuat că acestea nu pot fi ignorate, chiar dacă nu au un caracter obligatoriu - cât și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 11 iunie 2009, pronunțată în Cauza Petkov și alții împotriva Bulgariei și Hotărârea din 2 martie 2010, pronunțată în Cauza Grosaru împotriva României). Astfel, în jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a calificat această recomandare ca reprezentând o coordonată a unui scrutin democratic, în raport cu care statele - care se caracterizează ca aparținând acestui tip de regim - își pot manifesta opțiunea liberă în materie electorală, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, în general, și a dreptului de a fi ales și de a alege, în special.

Într-o societate democratică, Codul bunelor practici în materie electorală consideră distinct și expres că o analiză sub aspectul momentului în care intervin modificările legislative este necesară. Cu cât acest moment este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumția că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele lui iminente, și pot avea ca rezultat manipularea electoratului.

Deși voința Parlamentului a fost aceea de a deroga de la regula stabilirii datei alegerilor de către Guvern, o regulă aplicată în toată perioada postrevoluționară, apreciem că în situația în care Parlamentul își va păstra opțiunea înscrisă în legea transmisă la promulgare, în contextul actual este necesar ca o astfel de lege să fie adoptată în urma unui dialog instituțional real între Guvern și Parlament. Acesta este cu atât mai important cu cât, dat fiind contextul excepțional traversat de România și de întreaga lume, Guvernul este autoritatea care adoptă măsurile aferente combaterii efectelor crizei epidemiologice generate de pandemia de COVID-19 și asigură implementarea lor. Din această perspectivă, decizia cu privire la data organizării alegerilor parlamentare nu poate fi luată decât în strânsă corelare cu aceste măsuri, Guvernul fiind singura autoritate care are capacitatea administrativă și posibilitatea de a prezenta Parlamentului fundamentarea unei asemenea decizii.

Potrivit paragrafului nr. 154 din Decizia nr. 678/2020, Curtea Constituțională reține: „textul Constituției nu cuprinde o prevedere care să reglementeze în mod expres caracterul organic al legii de stabilire a datei alegerilor parlamentare”, iar, potrivit par. 157 din aceeași decizie, Curtea a statuat că „stabilirea datei alegerilor după expirarea mandatului Parlamentului se face prin lege organică, iar înainte de expirarea mandatului Parlamentului, prin lege ordinară”. Menționăm că în jurisprudența Curții Constituționale referitoare la efectele deciziilor acesteia s-a statuat în mod constant că puterea de lucru judecat ce însoțește deciziile Curții Constituționale se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta (Decizia nr. 874/2018), iar prin sintagma „considerente pe care dispozitivul deciziei Curții se sprijină” se înțelege ansamblul unitar de argumente, care, prezentate într-o succesiune logică, realizează raționamentul juridic pe care se întemeiază soluția pronunțată de Curte, astfel încât nu poate fi acceptată teza potrivit căreia în conținutul unei decizii a Curții ar putea exista considerente independente de raționamentul juridic care converge la soluția pronunțată și, implicit, care nu ar împrumuta caracterul obligatoriu al dispozitivului actului jurisdicțional (Decizia nr. 392/2017).

Față de jurisprudența Curții Constituționale privind forța juridică obligatorie a considerentelor deciziilor acesteia și având în vedere că, potrivit Constituției, singurul criteriu de calificare a unei legi ca organice sau ordinare este reprezentat de domeniul său de reglementare, iar niciun act normativ care își păstrează conținutul nu poate avea o forță juridică care se modifică în timp, referitor la dispozițiile art. 1 alin. (1) din legea transmisă la promulgare, apreciem că este necesar ca Parlamentul să reglementeze cuprinsul acestuia în acord cu decizia instanței constituționale. Apreciem că în absența acestor clarificări, norma păstrează nu numai dispoziții lipsite de previzibilitate, dar care se află și în contradicție cu considerentele Deciziei nr. 678/2020 a Curții Constituționale.

Nu în ultimul rând, în situația în care Parlamentul României își păstrează opțiunea inițială, ignorând aspecte esențiale care țin de exercițiul unor drepturi fundamentale, de securitatea raporturilor juridice și de o conduită loială constituțională, subliniem că, în forma adoptată de Parlament, legea supusă reexaminării generează suplimentar și un efect neavut în vedere la adoptarea legii. Acesta se referă la incertitudinea tuturor procedurilor derulate până la momentul intrării în vigoare a legii, inclusiv la situația rambursării de către Autoritatea Electorală Permanentă a sumelor aferente cheltuielilor efectuate cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 28 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, în toate circumscripțiile electorale, precum și cele efectuate la nivel central de către partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale în privința alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat. În acest sens, potrivit art. 48 din Legea nr. 334/2006, „În cel mult 90 de zile de la data alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat, Autoritatea Electorală Permanentă rambursează partidelor politice, alianțelor politice și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarul financiar în cel mult 30 de zile de la data alegerilor, sumele aferente cheltuielilor efectuate în toate circumscripțiile electorale, precum și cele efectuate la nivel central, în cazul în care partidul politic, alianța politică, alianța electorală sau organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale a obținut minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel național, pentru fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului”. Din această perspectivă, considerăm că absența oricăror norme tranzitorii în cuprinsul legii care să clarifice aceste aspecte va conduce la o interpretare neunitară, inclusiv în privința rambursării cheltuielilor deja efectuate în condițiile legii, în această campanie electorală de către toate partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării, vă solicităm reexaminarea Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

România nu duce lipsă doar de paturi ATI, de Remdesivir sau alte medicamente necesare în lupta cu coronavirus, ci și de personal medical. Guvernul a aprobat în Legea Carantinării posibilitatea detașării medicilor fără acceptul acestora, însă procedura nu a fost aplicată unitar.

"Orice spital are autonomie, trebuie să își organizeze proceduri de selecție. Ministerul Sănătății nu are medici la dispoziție pe care să îi trimită. Noi am aplicat la procedura detașării, în DSP-uri și spitale COVID. Vom angaja medici rezidenți care au dat examenul la spitalul Gerota, iar după finalizarea pandemiei se vor putea transfera fără concurs în orice spital doresc", a declarat Orban.

De profesie jurist, cu o cariera politica si administrativa derulata pe parcursul a peste 11 ani si cu experienta de peste 20 de ani in mediul de afaceri privat, Laura Fulgeanu-Moagher este candidatul PSD Prahova pentru un post de senator.

Moagher este absolventa Facultatii de Drept, unde a obtinut diploma de licenta in Stiinte Juridice, insa mai detine si un master in Securitate comunitara si terorism. 

Aceasta a detinut functii de conducere in cadrul Primariei Ploiesti, respectiv director al Parcului Memorial "Constantin Stere", in mandatul careia parcul Bucov a devenit una dintre cele mai atractive si profitabile obiective de relaxare si cultura ale judetului nostru.

In cadrul PSD Prahova, Laura Moagher a ocupat, de-a lungul anilor, functii de coordonare si conducere, fiind, in prezent, vicepresedintele filialei judetene, dar si vicelider in grupul parlamentar al PSD.

Timp de 4 ani, Moagher a fost deputat ales pe listele PSD Prahova, pozitie din care a reusit sa contribuie la initierea unor legi importante pentru judetul nostru, legi ce au fost, intre timp, promulgate si se afla, astazi, in vigoare. Un exemplu il reprezinta legea care acorda locuitorilor Ploiestiului si a localitatilor invecinate posibilitatea pensionarii anticipate cu 2 ani, proiect legislativ ce vizeaza acrodarea de beneficii celor care locuiesc in zone afectate de poluare.

Pentru urmatorii 4 ani, Laura Fulgeanu-Moagher, isi propune sa continue sprijinirea prahovenilor din functia de senator in Parlamentul Romaniei.

Fragmente din CV-ul Laurei Moagher:

Informaţii personale  
Nume / Prenume FULGEANU MOAGHER ST. LAURA MIHAELA
 
Naţionalitate(-tăţi) Romana
   
Data naşterii 20.02.1980
   
Sex Feminin
   
   
Experienţa profesională  
Perioada

Decembrie 2016 - prezent – DEPUTAT PARLAMENTUL ROMANIEI

2012- decembrie 2016 - DIRECTOR PRIMARIA PLOIESTI – ADMINISTRATIA PARCULUI MEMORIAL „CONSTANTIN STERE” PLOIESTI – coordonarea a 116 salariati comasati in cadrul a 9 servicii , organizarea, conducerea si administrarea Parcului Memorial „ Constantin Stere” Ploiesti, precum si gestionarea patrimoniului si a mijloacelor materiale si banesti ale acestuia, in conditiile realizarii unui management eficient si de calitate.

2006 – 2012 – CONSILIER JURIDIC- societate comerciala cu capital integral privat – profil constructii si vanzari en- gross materiale de constructii

2000 – 2006 – DIRECTOR ADMINISTRATIV – societate comerciala cu capital integral privat – profil inchirieri spatii comerciale

Functii politice

Ianuarie 2020- prezent- VICEPRESEDINTE PSD PRAHOVA

aprilie 2018- prezent- VICELIDER GRUP PARLAMENTAR AL PSD

iunie 2016 – decembrie 2016 - CONSILIER JUDETEAN – CONSILIUL JUDETEAN PRAHOVA

mai iunie 2016 – COORDONATOR CAMPANIE ALEGERI LOCALE P.S.D PRAHOVA

sept 2015 – ianuarie 2020 – SECRETAR EXECUTIV P.S.D PRAHOVA

2013 – 2015 – VICEPRESEDINTE B.P.J. P.S.D.PRAHOVA

2013 – prezent – VICEPRESEDINTE O.F.S.D.PRAHOVA

2013 – prezent – MEMBRU COMITETUL EXECUTIV NATIONAL O.F.S.D.

2009 - 2013 – prezent – MEMBRU   BIROU O.F.S.D. PRAHOVA

02.04.2009prezent – MEMBRU P.S.D

Educaţie şi formare

2008 –MASTER – profil – „SECURITATE COMUNITARA SI TERORISM”

2006 - LICENTIATA – FACULTATEA DE DREPT – profilul STIINTE JURIDICE, specializare – DREPT, cursuri de zi

2004 – Certificat competenta lingvistica pentru comunicare de specialitate in limba engleza

2000 – Liceul Economic – profil Finante – Contabilitate

1999 – Absolvire cursuri pentru formare si perfectionare utilizare microcalculatoare

   

Pompierii ISU Prahova au fost solicitati sa intervina pentru deblocarea usii unui apartament situat pe strada C. Brezeanu din Ploiesti.

Alertati de faptul ca nu mai raspunde la usa si nici nu mai fusese vazuta, apropiatii femeii in varsta de 84 de ani au apelat la autoritati.

Dupa ce au patruns in locuinta, pompierii au descoperit-o pe femeie decedata.

In cauza, se fac cercetari pentru a se stabili cu exactitate imprejurarile in care a survenit decesul.

Pagina 10 din 4584

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.