Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că în şedinţa de guvern de marţi va fi adoptată o ordonanţă de urgenţă prin care alocaţiile pentru copii vor fi majorate începând cu data de 1 martie.

„Sper că domnul preşedinte va promulga cât mai rapid Legea bugetului de stat, astfel încât de la 1 martie să poată să fie plătite alocaţiile pentru copii. Adoptăm astăzi OUG care ne va permite acest lucru. Coaliţia PSD-ALDE a identificat corect sursa de finanţare şi Guvernul a pregătit acest act imediat după votul din Parlament. Astfel, începând cu 1 martie 2019, copiii cu vârsta de până la 2 ani vor primi 300 de lei lunar, aceeaşi sumă va fi acordată şi pentru copiii cu dizabilităţi până la împlinirea vârstei de 18 ani. Tot de la 1 martie, cuantumul alocaţiei lunare pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani va creşte la 150 de lei. Această sumă va fi acordată şi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani şi urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, până la finalizarea acestor studii. Avem asigurate în Legea bugetului de stat sumele necesare pentru toate aceste măsuri şi îmi exprim speranţa că preşedintele României va depăşi jocul politic şi o va promulga. Altfel, orice blocaj nu face altceva decât să confirme încă o dată demersul demagogic al Opoziţiei şi al preşedintelui Iohannis în încercarea de a aduna cât mai multe voturi”, a precizat prim-ministrul în debutul şedinţei Executivului.

Viorica Dăncilă s-a referit şi la faptul că în Legea bugetului de stat sunt prevăzute şi sumele necesare pentru investiţii.

Creatorul de modă german Karl Lagerfeld, designerul principal al casei Chanel, a murit la vârsta de 85 de ani, potrivit Paris Match, potrivit Mediafax.

Creatorul de modă Karl Lagerfeld a fost spitalizat de urgență luni seară, la Paris, și a murit marți dimineață.

Karl Lagerfeld a fost marele absent la propriul show Chanel organizat în timpul Săptămânii modei de la Paris (15 - 24 ianuarie), iar reprezentanții casei de modă au anunțat la momentul respectiv că acesta se simțea "obosit". Aceasta a fost pentru prima dată când Lagerfeld nu și-a făcut apariția la propriul show, pentru a primi aplauzele publicului.

În ultimul timp, aspectul fizic al lui Karl Lagerfeld, care a fost director de creație al casei Chanel din 1983, părea din ce în ce mai fragil.

Germanul Karl Lagerfeld este considerat unul dintre cei mai importanţi creatori de modă ai sfârşitului de secol al XX-lea. A colaborat cu mai multe case de modă, printre care Chanel, dar şi Fendi, unde a fost director de creaţie.

Dosarul în care Laura Codruța Kovesi are calitatea de suspect face și va face încă mult timp vâlvă. Totul are legătură cu operațiunea de extrădare a lui Nicolae Popa din Jakarta – Indonezia, în anul 2011.

Înainte de a prezenta filmul plecării lui Popa din România, condamnarea sa și demersurile făcute de instituțiile statului pentru extrădarea infractorului, precum și la implicarea lui Sebastian Ghiță în aducerea acestuia în țară, trebuie făcute niște precizări.

Scopul este de a elimina niște manipulări. Nicolae Popa, administrator al jocului piramidal FNI, director al grupului Gelsor și om de încredere al lui Sorin Ovidiu Vântu, a fost dovedit vinovat și a fost condamnat la 15 ani de închisoare. A fost arestat în 2009 și eliberat anul trecut, după 9 ani. Declarațiile lui nu vin să-l absolve de nicio pedeapsă, ci întăresc ceea ce presa a scris de-a lungul anilor despre operațiunea de aducere a sa în țară ca să fie băgat în pușcărie. Laura Codruța Kovesi este acuzată că, pe vremea când era procuror general, s-a implicat în aducerea lui Nicolae Popa în țară cu un avion privat de lux și nu cu un avion de linie, așa cum cere legea, o parte din costuri fiind plătită de un om de afaceri, Sebastian Ghiță.

Ca dovadă a susținerii lui, Ghiță a indicat anchetatorilor o factură găsită, în 2018, în arhiva ANAF – serviciul Antifraudă prin care se demonstrază că firma sa, Conti, a făcut plata către Țiriac Air a unui zbor la Jakarta în aprilie 2011. La operațiunea de extrădare a participat și SRI, probabil la ordinul directorului operativ, generalul Florian Coldea. Implicarea Ministerului Justiției aproape că nu a existat, așa cum prevede legea.

Și în cazul anchetării lui Kovesi trebuie să ne bazăm pe fapte, dincolo de opiniile vehiculate despre o poveste petrecută cu mulți ani în urmă și despre care ne aducem doar vag aminte. De aceea consider că e importantă cronologia cazului Popa. Toate faptele și demersurile au fost consemnate de presa vremii și (pentru a exclude orice bănuială de subiectivism) voi face referire îndeosebi la informații publicate de agenții de presă sau comunicate oficiale.

Arestat după 7 ani de la condamnare și adus în țară după încă 2 ani

● Mai 2000. Construcția FNI, mirajul îmbogățirii fără muncă, se prăbușește. Administratorul Nicolae Popa, director la Gelsor și membru în Consiliul de conducere la SOV Invest era plecat din țară.

● 20 ianuarie 2002. Pe numele lui Popa este emis un mandat internațional de arestare.

● 4 iunie 2006. Popa este condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul FNI.

● 2 decembrie 2009. Între turul I și II al alegerilor prezidențiale, Nicolae Popa este arestat la Jakarta. Se face anunțul că România nu are tratat de extrădare cu Indonezia, dar se vor face demersuri.

●24 februarie 2011 – Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din România a anunțat că dosarul de extrădare a lui Nicolae Popa se află din 18 februarie la Ministerul Justiției din Jakarta pentru a fi finalizat.

● Începutul lunii martie 2011. Tribunalul București (TMB) a anunțat că va solicita audierea lui Nicolae Popa prin videoconferință, în procesul în care era judecat Sorin Ovidiu Vîntu.

● 9 martie 2011. Ambasada Indoneziei la București a precizat pentru Mediafax că Ministerul Justiției din Indonezia a finalizat dosarul privind extrădarea lui Nicolae Popa, iar actele au fost trimise președintelui Indoneziei. În aceeași zi, au fost primiți de ambasadoarea Indoneziei procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi, adjunctul ei, Marius Iacob, șefa Direcției de Relații Externe din Ministerul Public, Angela Nicolae, comisarul de Poliție, Vasile Viorel și un ofițer SRI, șeful Direcției de Supraveghere Internă.

●16-19 martie 2011. Codruța Kovesi, Marius Iacob, Angela Nicolae și ofițerul SRI, Dumitrescu au mers la conferința procurorilor, organizată la Jakarta.

● 22 martie 2011. Președintele Indoneziei semnează decretul de extrădare (știre Mediafax).

● 8 aprilie 2011. Site-ul Cotidianul.ro anunță că Nicolae Popa va fi adus în țară în jurul datei de 22 aprilie. Știrea poartă titlul „Doi ofițeri vor merge la Jakarta în 19 aprilie 2011”.

● 21 aprilie 2011. Parchetul General dă un comunicatbombă: „Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au înaintat, la data de 21.04.2011, Judecătoriei sectorului 5 referatul cu propunere de arestare preventivă a inculpaţilor VÎNTU SORIN OVIDIU şi ION ILIE CEZAR sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj”.

● În noaptea de 22 aprilie 2011. Nicolae Popa este adus în țară sub escortă (Mediafax). Pe 21 aprilie fusese filmat la urcarea în avion, în Jakarta. La București, doar Hotnews a prezentat în dimineața de 22 aprilie fotografii cu Popa, din momentul aterizări pe Otopeni. „HotNews.ro îți prezintă primele imagini cu Nicolae Popa ieșind din aeronova cu care a fost transportat din Indonezia. Popa a fost adus cu o cursă privată de la Jakarta (Indonezia) care a aterizat în București. După ce formalitățile la intrarea în țară au fost întocmite, Nicolae Popa, însoțit de ofițeri Interpol care l-au escortat din Indonezia, a fost dus în arestul Poliției Capitalei”, a consemnat Hotnews.

Explicațiile dubioase ale autorităților implicate, venite după dezvăluirea lui Sebastian Ghiță

Ministerul de Interne, Inspectoratul General al Poliției și Parchetul General au reacționat încă de anul trecut, după declarația lui Ghiță cu privire la plata pe care a făcut-o el pentru aducerea lui Nicolae Popa în țară, la rugămintea procurorului general de atunci, Laura Codruța Kovesi.

Ultimele lor intervenții, din aceste zile, sunt de-a dreptul dubioase, ba chiar o înfundă pe Kovesi, care a susținut că totul este o minciună a „inculpatului Ghiță”. Datele clare, care se știau până la izbucnirea marelui scandalul, erau următoarele: Avionul de la Țiriac Air fusese închiriat pentru o cursă dus-întors, București-Jakarta, în zilele 20-21 aprilie 2011.

Avionul a ajuns noaptea, după ora 2.00, deci în 22 aprilie, pe Otopeni. Din echipa operativă făcuseră parte și trei ofițeri de la Interpol. (De fapt, ulterior s-a aflat că unul era de la SRI, iar ceilalți doi de la Centrul de Cooperare Polițienescă Internațională din IGPR). Doi polițiști, așa cum anunțase Cotidianul.ro în 8 aprilie 2011, s-au deplasat la Jakarta, în 19 aprilie, cu o cursă de linie Turkish Air, pentru care IGPR a plătit 16.000 de lei. De întors, s-au întors cu cursa charter de la Țiriac, împreună cu restul echipei care l-a adus pe Popa.

Ce spune Poliția, în 2019, despre plata cursei București-Jakarta

În conformitate cu prevederile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, Inspectoratul General al Poliției Române, prin Centrul de Cooperare Polițienescă Inter națională, are atribuția legală de escortare din statul solicitat, în România, a persoanei extrădate și de predare a acesteia autorităților competente române în vederea încarcerării. Dubiile intervin atunci când aflăm că:

● Anunțul pentru închirierea avionului a fost întocmit de Ministerul de Interne în data de 19 mai 2011, dar contractul a fost urcat pe SEAP pe 26 mai 2011, cu mult timp după ce arestatul fusese adus în țară și la aproape o lună de la plata cursei.

● Poliția indică perioada de deplasare la Jakarta ca fiind 17-24 aprilie 2011, cu toate decontările necesare.

● Declarația fostului șef al IGPR, chestorul Liviu Popa, care a susținut săptămâna trecută că el nu a știut nimic despre operațiune și că nu a semnat niciun document.

● Declarația unui martor, Sorin Chirilă, un cunoscut de-al lui Sebastian Ghiță, care a intermediat închirierea avionului. Acesta a povestit cum i-a cerut Ghiță să-i găsească o aeronavă pentru o cursă BucureștiJakarta, tur și retur, cum a sunat el la Țiriac Air, firmă cu care colabora, de unde a obținut datele legate de costuri. Când a avut OK-ul lui Ghiță și a primit indicații, Chirilă a spus că l-a sunat pe Dragoș Ionescu de la firma de construcții Conti și i-a comunicat să facă plata către Țiriac Air.

Site-ul G4media, gestionat de Dan Tapalagă, a publicat în urmă cu două zile explicațiile Poliției Române. Cea mai șocantă afirmație din „Notă-raport privind extrădarea din Indonezia a cetățeanului român Popa Nicolae” se referă la faptul că plata cursei aeriene s-a făcut doar pentru dus! „Nota de Fundamentare mai prevede că Direcția Financiară din IGPR va suporta următoarele cheltuieli: cazare, diurna 100%, transport local, transportul internațional (bilete de avion numai dus), taxe de aeroport (pentru escortă și extrădat) și asigurările de sănătate, „având în vedere că este o acțiune operativă”.


Tot în aceeași Notă-raport se arată că s-a cerut „aprobarea pentru deplasarea în Indonezia a unei escorte formate din Comisar șef Ion Marius și subinspector Alexandrescu Sebastian Victor, ambii angajații Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din IGPR. (…) Șeful Centrului de Cooperare Polițienească Internațională solicită aprobarea pentru următoarele puncte:Conform aceluiași site, aflăm că Nota-raport „a fost semnată de directorul Centrului, subcomisar Mihai Friptu, și a fost aprobată de șeful IGPR, chestorul Liviu Popa, precum și de ministrul Afacerilor Interne, Traian Igaș. Nota a fost întocmită și aprobată de șeful IGPR pe 14 aprilie 2011”. Doar că chestorul Liviu Popa neagă public că ar fi semnat. Vom vedea ce va reieși din ancheta afltă în curs la Parchetul General.

● Deplasarea la Jakarta în perioada 17 aprilie – 24 aprilie 2011 a escortei formate din reprezentanții IGPR.


● Pe perioada deplasării să se asigure salariul în țară”.● Cazarea, diurna 100%, transportul local, cheltuieli neprevăzute și asigurările de sănătate să fie suportate din fondurile alocate Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din IGPR, pentru activități de extrădare / transfer.

Poliția, prin susținătorul lui Kovesi, dezvăluie: Biletele de avion au fost cumpărate de Parchetul General!

O informație devastatoare vine chiar din Nota-raport a IGPR, publicată de G4media, un site care a susținut-o mereu pe Kovesi în acțiunile sale, indiferent de probe sau evidențe. Ei bine, jurnalistul consemnează: „În Nota de fundamentare se mai arată că din escortă mai face parte și un reprezentant al Parchetului General. „Pentru a nu exista neconcordanțe în ceea ce privește orarul de zbor și ruta de deplasare, biletele de avion vor fi rezervate de instituția mai sus menționată”, se arată în Nota de fundamentare. Documentul mai arată că rezervările pentru camerele de hotel au fost făcute de Ambasada României din Jakarta”.

Parchetul General a comunicat c comunicat că aducerea lui Popa a costat 130.500 euro

În decembrie anul trecut, Poliția Română făcea primele referiri la zborul București-Jakarta, la costul lui și la modalitatea de plată. Într-un comunicat oficial, în data de 11 decembrie 2018 se consemna: „Negocierile au fost purtate cu trei operatori economici de profil, criteriul de atribuire fiind prețul cel mai scăzut. În acest caz, a fost declarat câștigător operatorul economic S.C. ION ȚIRIAC AIR S.R.L., iar serviciile achiziționate au vizat transportul de pasageri, pe ruta București – Jakarta și retur. Semnarea contractului de prestare servicii și decontarea acestuia au intrat în sarcina Poliției Române. Contractul, în valoare 234.207,30 de lei, a fost semnat de Inspectoratul General al Poliției Române, la data de 14.04.2011. Operatorul economic a emis factura fiscală, la data de 21.04.2011, aceasta fiind achitată de I.G.P.R., prin ordin de plată, la data de 29.04.2011”. Toate bune și frumoase doar că:

● Anunțul de pe SEAP arată că a fost depusă doar o ofertă, nu trei cum se spune în comunicat.

● Achiziția (publicată abia în 26 mai 2011) nu s-a făcut prin licitație, ci prin negociere directă.

● În primul comunicat din 15 februarie 2019, emis de Parchetul General după prezentarea Laurei Codruța Kovesi în fața procurorului de caz, se face mențiunea că zborul tur-retur cu aeronava de la Țiriac Air a costat 130.500 euro. Am verificat cursul leu-euro la BNR din aprilie 2011, iar acesta indica 4,1 leu la euro. Prin urmare, la un calcul simplu, suma indicată de Poliție – 234.207,3 lei (cu TVA - 268.689 lei, cât indică Ghiță că a plătit pe factură) ar însemna 65.534 euro, adică jumătate din plata cursei a fost plătită de IGPR. Cealaltă jumătate, de Ghiță, prin firma Conti.

În comunicatul din 15 februarie 2019 al Parchetului General se menționează costul total al transportului aerian: 1350.000 euro. Se consemnează, însă, mincinos că această sumă ar reprezenta 254.207,30 lei. Poliția a plătit doar jumătate, adică 65.534 euro.

Matematica lui Ghiță

„O cursă Bucureşti-Jakarta durează 17 ore dus şi 17 ore întors. În total, vorbim de 34 de ore de zbor. Costul închirierii unui avion GulfStream G200, precum cel folosit de către Ţiriac Air, este de 4.000 de euro pe oră. Aşadar, cu reduceri cu tot, cursa a costat peste 120.000 de euro. 52.000 de euro plătiţi de Poliţie, iar 68.000 plătiţi la cererea Laurei Kovesi de către mine. Şi eu, şi Poliţia Română spunem adevărul. Doar doamna Kovesi minte, ca de obicei, prin omisiune”, a spus Sebastian Ghiță la un post tv, într-o intervenție telefonică.

Traian Băsescu explică prezența SRI în „Operațiunea Jakarta”

„Problema aducerii în țară a lui Nicolae Popa nu a fost semnalată de Interpol. Un serviciu partener a informat SRI, un serviciu care activează și în Indonezia. Ei au întrebat SRI dacă sunt interesați și ei evident că au spus că sunt interesați. Imediat am fost informat ca președinte. (…) Eu mereu am cerut instituțiilor statului să-l aducă în țară. (…) Ați văzut că sunt comisii rogatorii. Cred că în această comisie rogatorie Kovesi, ca procuror general, a fost implicată. Eu am vorbit la telefon cu președintele Indoneziei și l-am rugat să trateze cu celeritate aducerea în țară a domnului Popa. A fost la un moment dat un Summit la care a participat și președintele Indoneziei, iar eu am rugat-o pe Kovesi să-i înmâneze o scrisoare din partea mea. Convorbirea cu Kovesi a fost telefonică, iar scrisoarea am trimis-o prin aghiotant. Scrisoarea a plecat sigilată și nu i-am arătat-o doamnei Kovesi”, a declarat Traian Băsescu, duminică seara, la România TV.

Anul şcolar 2019-2020 va începe în 9 septembrie, cu o săptămână mai devreme decât de obicei, a anunţat, marţi, ministrul Educației, Ecaterina Andronescu.

Sfârşitul anului şcolar va fi pe 12 iunie 2020. Elevii vor avea 15 săptămâni de cursuri în primul semestru şi 20 în cel de-al doilea semestru. Vacanţa intersemestrială va avea loc în perioada sărbătorilor de iarnă.

Semestrul al II-lea cu 21 săptămâni, dispuse în perioada 13 ianuarie 2020 -12 iunie 2020.

Semestrul I

Cursuri –luni, 9 septembrie 2019 - vineri, 20 decembrie 2019

În perioada 26 octombrie - 3 noiembrie 2019, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.

Vacanța de iarnă– sâmbătă, 21 decembrie 2019 – duminică, 12 ianuarie 2020


Semestrul al II-lea

Cursuri – luni, 13 ianuarie 2020 – vineri, 3 aprilie 2020

Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 4 aprilie 2020 – marți, 21 aprilie 2020

Cursuri – miercuri, 22 aprilie 2020 – vineri, 12 iunie 2020

Vacanţa de vară începe sâmbătă, 12 iunie 2020

Astăzi, în cadrul unei acțiuni a Serviciului Rutier din cadrul I.J.P. Prahova pentru combaterea taximetriei ilegale pe DJ 102C, în zona Urlati - Iordăcheanu, polițiștii au depistat un conducător auto care efectua transport de persoane contra cost, fără a fi autorizat în acest sens.


Mai mult de atât, s-a descoperit faptul că autovehiculul avea inspectia tehnică periodică ieșită din termenul de valabilitate iar plăcuțele cu numerele de înmatriculare nu erau în conformitate cu standardul legal. Totodată, autovehiculul nu dispunea de trusă medicală și extinctor, potrivit legii.

Întrucât nu este pentru prima dată când bărbatul în cauză a fost depistat efectuând activități de taximetrie neautorizată, acesta a fost sancționat cu amenzi totalizând 3.175 de lei și i-au fost reținute plăcuțele cu numerele de înmatriculare și certificatul de înmatriculare auto.

De asemenea, i-a fost suspendat dreptul de a utiliza autovehiculul pentru 6 luni, polițiștii dispunând imobilizarea acestuia.

sursa: IJP Prahova

Update: Un bărbat de 56 de ani a murit, marţi dimineaţa, după ce TIR-ul condus de acesta s-a răsturnat în afara părţii carosabile pe DN 2, în zona satului Cotorca, din comuna Ciocârlia. 

Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Ialomiţa, slt. Lăcrămioara Chirea, conducătorul auto a rămas încarcerat în capul-tractor al vehiculului. 

"Din cauza modului în care s-au poziţionat, în urma accidentului, cabina, remorca şi încărcătura TIR-ului, salvatorii de la Detaşamentul Urziceni au lucrat timp de aproximativ 2 ore pentru asigurarea accesului către victimă şi scoaterea acesteia dintre fiarele contorsionate cu mijloacele din dotarea autospecialei pentru descarcerare. Din nefericire, viaţa bărbatului nu a putut fi salvată", a precizat sursa citată. 
 

Știrea inițială: Traficul rutier este blocat, marţi dimineaţa, pe DN 2, în judeţul Ialomiţa, unde un autocamion s-a răsturnat în afara părţii carosabile, existând scurgeri de motorină din rezervor, informează Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Potrivit sursei citate, accidentul a avut loc la kilometrul 60+600 metri, între localităţile Urziceni şi Cotorca, judeţul Ialomiţa.

Un autocamion s-a răsturnat în afara părţii carosabile, iar conducătorul auto a rămas încarcerat. Întrucât sunt prezente scurgeri de motorină din rezervor, perimetrul a fost delimitat, fiind oprită circulaţia în ambele sensuri, conform Infotrafic.

Decizie de ultimă oră! Cererea depusă de Laura Codruța Kovesi privind recuzarea procurorului Adina Florea din dosarul în care e cercetată după denunțul omului de afaceri Sebastian Ghiță privind repatrierea fostului șef al FNI, Nicolae Popa, a fost respinsă de Gheorghe Stan, procurorul -șef al Secției pentru anchetarea magistraților.

Ieri, Laura Codruta Kovesi a formulat o noua cerere de recuzare pe numele Adinei Florea, procurorul care instrumentează dosarul fostei șefe DNA. Prima cerere depusă de Kovesi a fost respinsă săptămâna trecută.

Miercuri, 20 februarie, APA NOVA Ploiesti va intrerupe alimentarea cu apa potabila, intre orele 10.00 – 13.00, pe strada Cibinului (in intervalul 10.00 - 11.30 bl. A7, A11, A12, A13, A14, A16, A17, A18, A19, M5 si in intervalul 10.00 - 13.00 bl. A9, A10), in cadrul operatiunii de inlocuire a bransamentelor aferente blocurilor A9 si A10.  APA NOVA Ploiesti pune la dispozitie tuturor clientilor din zona afectata cisterna mobila cu apa potabila amplasata in vecinatatea blocului A9.

 

Ne cerem scuze clientilor pentru disconfortul creat, dar aceste lucrari sunt indispensabile pentru activitatea de exploatare a serviciului public de alimentare cu apa potabila. Eventualele reclamatii si solicitari de informatii suplimentare se pot face 24 de ore din 24 la Centrul de apel al APA NOVA Ploiesti, la numarul de telefon 0800 800 923 (apel gratuit) apelabil din reteaua Telekom Romania, iar din alte retele de telefonie fixa sau mobila la numarul 0244 407630 (apel taxabil).

 

sursa: comunicat Apa Nova

Un incendiu a izbucnit marti, in jurul orei 11:30 pe strada Calimani din Ploiesti, focul manifestandu-se in zona acoperisului, pe o suprafata de aproximativ 50 mp.

La fata locului s-au deplasat echipaje ISU Prahova cu doua autospeciale de stingere. Din fericire, nu exista victime, iar in cadrul operatiunii, pompierii au salvat si 3 catelusi si 5 pisici aflate in locuinta.

Se pare ca incendiul a izbucnit din cauza unui scurtcircuit la o priza defecta.

sursa foto si video ISU Prahova

 

Asociaţia Românilor din Italia, prin presedintele Eugen Terteleac, a inaintat o scrisoare deschisa presedintiei Romaniei, Parlamentului si Guvernului, prin care se solicita renuntarea la termenul "diaspora" atunci cand se face referire la romanii din strainatate.

Va prezentam solicitarea Asociatiei:

Domnului Klaus Iohannis, Preşedintele României
Domnului Călin Popescu–Tăriceanu, Preşedintele Senatului
Domnului Liviu Dragnea, Preşedintele Camerei Deputaţilor
Doamnei Viorica Dăncilă, Prim-Ministru al Guvernului
Stimate domnule Preşedinte al României,
Stimate domnule Preşedinte al Senatului,
Stimate domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor
Stimată doamnă Prim-Ministru,


Vă aducem în atenţie şi vă solicităm a analiza şi dispune, potrivit competenţelor
constituţionale cu care sunteţi investiţi în Statul român, demersurile necesare pentru a schimba un
concept care nu corespunde realităţii din teren şi grevează în mod discriminatoriu imaginea
noastră, a românilor aflaţi în afara graniţelor – atât în conştiinţa conaţionalilor din ţară, cât şi a
naţiunilor în arealul cărora ne-am găsit adăpost temporar sau permanent.


Demersul pe care îl iniţiem astăzi poate părea unul curajos, dacă nu chiar revoluţionar, dar,
dincolo de a fi probabil chiar aşa, este – în realitate - un act reparatoriu faţă de o situaţie
supărătoare, care, în opinia multora dintre noi, n-ar mai trebui să continue.


Este vorba de folosirea neadecvată a sintagmei de diaspora pentru a desemna românii aflaţi
în străinătate, indiferent când şi cum – în istoria mai veche sau mai recentă - au ajuns acolo şi
indiferernt ce statut au în prezent. Termenul în cauză poate a reprezentat – la începutul anilor ’90 -
o soluţie de moment, acceptabilă pentru a da o recunoaştere şi a-i include, generic. şi pe românii
fugiţi sau expulzaţi din regimul comunist, dar - pe măsură ce a trecut timpul - se dovedeşte a fi o
încapsulare neinspirată, expediată birocratic, care ratează diversitatea genezei şi existenţei actuale
a numeroaselor comunităţi de români care trăiesc în străinătate.


Folosirea cuvântului diaspora introduce o nuanţă nivelatoare, egalizatoare, nespecifică, de
istorie veche (dacă ţinem seama şi de etimologia cuvântului), unitară în responsabilitatea ei pentru
părăsirea spaţiului nativ - ceea ce, evident, nu corespunde adevărului, fiind astfel o mistificare ce
nu poate fi acceptată. Este, în acelaşi timp, o convenţie de exprimare nefuncţională pentru că
trimite într-o direcţie de percepţie greşită, şi anume că românii din străinătate ar avea alt statut, ar
fi altfel decât românii din ţară – prin aceasta fiind discriminatorie. Pe de altă parte, prin repetare
obsesivă, inclusiv în momentele de comitere izolată a unor fapte antisociale – care nu sunt de altă
natură decât cele comise şi în ţară –, termenul capătă o nuanţă de-a dreptul peiorativă, care
frizează un fel xenofobism inter-românesc, situaţie de asemenea, cu totul inacceptabilă.


Denumirea este inadecvată şi din punct de vedere al statutului juridic, întrucât în străinătate
se află sute de mii de români care desfăşoară activităţi lucrative în toate domeniile – fără însă a se fi
stabilit definitv în ţările respective. A-i desemna şi pe ei ca fiind diaspora este de-a dreptul greşit. Cu
toate acestea, în toate referirile oficiale, inclusiv la contorizarea rezultatelor alegerillor, sunt cu toţii
vărsaţi, de-a valma, sub eticheta de diaspora, folosită abuziv.


Considerăm, faţă de cele de mai sus, că problema poate fi rezolvată prin renunţarea - atât
în actele oficiale cât şi în retorica Ministerului de externe - la sintagma diaspora şi înlocuirea ei, pur
şi simplu, cu sintagma românii din străinătate. Termenul de diaspora poate fi păstrat pentru
desemnarea acelor comunităţi de români desemnate în prezent prin sintagma diaspora istorică,
pentru care denumirea scurtă ar fi suficientă şi ar reprezenta, într-adevăr, o adecvare la realitatea
din teren. Iar pentru cazurile în care dorim să desemnăm pe toţi românii, din toate timpurile, din
toate spaţiile, şi stabiliţi definitv, şi aflaţi temporar în afara graniţelor actuale ale ţării, se poate
folosi sintagma de acum - românii de pretutindeni.


Recapitulând, pentru evitarea oricăror singularizări şi discriminări, se impune renunţarea la
sintagma diaspora pentru românii stabiliţi după război până în zilele noastre, care şi-au păstrat
cetăţenia, precum şi pentru cei stabiliţi temporar, din orice raţiuni - muncă, afaceri, studii etc. şi
desemnarea lor prin denumirea românii din străinătate.


Cu speranţa punerii în practică a acestui imperativ ce decurge din calitatea egală pentru toţi
de cetăţean român, orinde s-ar afla, primiţi, vă rugăm, domnule Preşedinte al României, domnule
Preşedinte al Senatului, domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor, doamnă Prim-Ministru,
expresia celei mai distinse consideraţii.


Eugen Terteleac
Preşedinte Asociaţia Românilor din Italia
Vicepreședinte Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României

Pagina 4 din 3626