O femeie de 46 de ani a suferit un șoc anafilactic după vaccinarea cu AstraZeneca, aceasta fiind una dintre reacțiile post-vaccinare, transmit reprezentanții Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).

Femeia de 46 de ani a fost vaccinată duminică într-un centru de vaccinare din județul Olt și a dezvoltat o reacție severă post vaccinare, de tip anafilactic.

„Aceasta s-a prezentat pentru primirea primei doze de vaccin de la AstraZeneca, iar în aproximativ 10 minute după administrarea vaccinului a dezvoltat o reacţie alergică cu criterii de şoc anafilactic. Menţionăm că pacienta nu era cunoscută cu istoric de reacţii alergice.
Personalul medical aflat în centrul de vaccinare i-a acordat de urgenţă îngrijirile medicale de specialitate, conform procedurilor existente, cu ameliorarea rapidă a stării clinice. Ulterior, a fost solicitat serviciul de urgenţă în vederea transportării acesteia la unitatea spitalicească din muncipiul Slatina pentru primirea îngrijirilor medicale suplimentare", a arătat CNCAV.
CNCAV precizează că în prezent starea femeii este bună, însă va rămâne sub supraveghere medicală, conform recomandărilor de specialitate.

Vremea se va încălzi în cursul acestei săptămâni, la nivelul întregii ţări, însă spre finalul lunii februarie valorile termice vor scădea din nou.

Probabilitatea pentru apariţia precipitaţiilor va creşte, reiese din prognoza de specialitate, valabilă pentru perioada 22 februarie - 7 martie, publicată luni de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Când se încălzește vremea 2021

În Banat, până pe data de 26 februarie, valorile termice diurne se vor situa cu mult peste cele specifice perioadei, astfel că media maximelor va avea variaţii între 12 şi 16 grade. După data de 27 februarie, temperaturile maxime vor scădea până la o medie de 11 grade, iar tendinţa de uşoară scădere se va menţine până la sfârşitul intervalului, când vor fi medii de 9 - 10 grade. Temperaturile minime vor creşte uşor la începutul intervalului, până la o medie de 3 grade şi se vor menţine între 2 şi 4 grade până spre sfârşitul primei săptămâni. Din 27 februarie media minimelor va coborî până spre 1 grad, apoi în a doua săptămână se va menţine la valori, în medie, de 0 - 2 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai ridicată în intervalul 1 - 6 martie.

În Crişana, în această săptămână, media maximelor va fi de 13 - 15 grade, valori cu mult mai mari decât în mod normal pentru această perioadă. Din data de 27 februarie, media temperaturii maxime va fi în scădere spre o valoare de 10 grade, apoi se va menţine până spre sfârşitul intervalului, la valori, în medie, de 8 - 10 grade. Temperaturile minime vor creşte uşor în prima săptămână, spre o medie de 4 grade, apoi până la sfârşitul intervalului va exista tendinţa de scădere, spre medii de la -1 la 0 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi în creştere după data de 1 martie.

În zona Transilvaniei, vremea va fi deosebit de caldă până în jurul datei de 26 februarie, iar media maximelor va avea variaţii între 11 şi 14 grade. Apoi, temperaturile maxime vor fi în scădere, chiar semnificativă în jurul datei de 27 februarie, când se vor înregistra medii de 8 - 9 grade, iar la sfârşitul intervalului, media maximelor va ajunge spre valori de 6 grade. Temperaturile minime vor creşte în prima săptămână, de la medii în jurul a -4 grade până spre 0 grade. Până la sfârşitul intervalului, temperaturile minime vor fi în uşoară scădere, spre medii ce vor oscila între -4 şi -3 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi ridicată după 27 februarie, dar mai ales în jurul datei
de 2 martie.

În Maramureş, valorile termice diurne vor creşte uşor până spre sfârşitul primei săptămâni, de la medii de 11 grade, până spre 14 grade. După data de 26 februarie, vremea va intra într-un proces de răcire, astfel încât la sfârşitul intervalului de anticipaţie, media maximelor va ajunge la 6 - 7 grade. Temperaturile minime vor fi în creştere în prima săptămână, de la medii de -3 grade, până spre valori de 3 grade. În cea de-a doua săptămână, minimele termice vor marca o scădere treptată, iar la finalul intervalului se vor înregistra, în medie, până la -3 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi în creştere, în special după data de 1 martie.

În regiunea Moldovei, în prima săptămână de prognoză, în ansamblu, vremea va fi mai caldă decât în mod obişnuit, dar vor fi fluctuaţii în evoluţia temperaturilor maxime, astfel că media acestora va fi cuprinsă între 8 şi 14 grade, cu cele mai ridicate valori în 25 şi 26 februarie. În această perioadă, media temperaturilor minime va creşte de la -4 grade până spre valori de 0 - 1 grad. Primăvara calendaristică va debuta cu maxime la nivelul regiunii de 6 - 8 grade şi minime între -2 şi 0 grade, cu o tendinţă generală de scădere spre finalul celor două săptămâni de prognoză. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai ridicată în a doua săptămână de prognoză, dar până atunci, doar izolat vor fi condiţii de burniţă în zonele joase de relief.

În Dobrogea, în primele două zile ale intervalului, media valorilor maxime va fi de 8 - 10 grade, după care se va produce o scădere semnificativă până la 5 grade, ca ulterior să se încălzească din nou spre maxime în jur de 12 grade. Spre finalul lunii februarie, o nouă răcire va determina maxime în medie de 7 - 8 grade, ce se vor menţine fără variaţii importante şi în prima săptămână de martie. Media temperaturilor minime va fi în creştere uşoară în prima săptămână, de la 0 grade, până la 3 - 4 grade, iar ulterior sunt prognozate valori în jur de 1 grad. În prima săptămână de prognoză vor fi posibile ploi slabe sau burniţă, în special pe 24 februarie. După data de 1 martie probabilitatea pentru precipitaţii va fi în creştere.

În Muntenia, în prima săptămână va predomina o vremea caldă pentru această perioadă, cu temperaturi maxime la nivelul regiunii cuprinse între 12 şi 16 grade, dar în ziua de 24 februarie se vor înregistra valori diurne, apropiate de mediile multianuale, în jur de 8 grade. Răcirea prognozată pentru 28 februarie va însemna maxime în jur de 10 grade, ce se vor menţine şi în primele zile din luna martie, însă până la finalul intervalului, tendinţa temperaturii va fi de scădere uşoară. În ceea ce priveşte temperaturile minime, acestea vor prezenta o tendinţă de creştere treptată în prima săptămână, de la -2 grade până spre 2 grade, iar ulterior media regională a acestora va fi în jur de 0 grade. Regimul pluviometric va fi deficitar în cea mai mare parte a intervalului, probabilitatea pentru precipitaţii urmând să fie în creştere mai ales după 2 martie.

În Oltenia, perioada 22 - 28 februarie va fi caracterizată de variaţii ale temperaturii aerului de la o zi la alta, dar în ansamblu vremea va fi caldă în special în zona de deal. Valorile maxime de temperatură la nivelul regiunii vor fi cuprinse, în general, între 12 şi 16 grade, iar minimele vor prezenta o tendinţă de creştere uşoară de la - 2 grade până spre 2 - 3 grade. În a doua săptămână sunt prognozate maxime, în medie de 10 - 12 grade, cu valori ceva mai scăzute spre finalul intervalului, iar temperaturile minime vor fi în jur de 0 grade. Regimul pluviometric va fi deficitar în cea mai mare parte a intervalului, iar probabilitatea pentru precipitaţii va fi în creştere în special după data de 2 martie.

La munte, până în 26 februarie, vremea va fi caldă pentru această perioadă, cu o medie a valorilor maxime între 6 şi 9 grade şi minime de la -2 la 0 grade. Răcirea prognozată pentru finalul lunii februarie va determina maxime în medie de 0 - 2 grade, ce se vor menţine fără variaţii importante şi în prima săptămână de martie, iar media minimelor va scădea până spre la -7 grade. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi în creştere după data de 27 februarie.

Un scandal izbucnit, azi-noapte, într-un cartier mărginaș al Ploieștiului, a dis la rănirea a două persoane. Victimele, înjunghiate de un al treilea individ, au fost transportate la spital.

Evenimentul s-ar fi petrecut pe o stradă din cartierul Bereasca.

IJP Prahova a anunțat, luni, că agresorul a fost depistat, iar ancheta a fost preluată de procurori.

"La data de 21 februarie a.c., în jurul orei 22:30, polițiștii au observat pe o stradă din municipiul Ploiești un grup de bărbați implicați într-un conflict, în urma căruia doi dintre aceștia ar fi fost loviți cu un obiect tăietor-înțepător. Victimele au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale. Persoana bănuită de săvârșirea faptei a fost depistată, cercetările fiind continuate sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova", a transmis, luni, purtătorul de cuvânt al IJP Prahova.

Foto ilustrație

Cel puțin 310.000 Euro din bani publici a primit Dacian Cioloș în calitate de fost comisar european. A încasat banii sub forma unei indemnizații speciale de minim 8.500 Euro pe lună timp de 3 ani. Nu a lucrat absolut nimic pentru acești bani, i-a primit pur și simplu în calitate de „fost”.

Ei, tocmai Cioloș ăsta, regele banilor publici nemunciți, s-a găsit să ne explice acum cât de rele sunt pensiile speciale, indemnizațiile speciale și sporurile bugetarilor  din România.

Cioloș a primit indemnizația specială din noiembrie 2014 până în octombrie 2017. Cioloș nu a mai depus declarație de avere pentru veniturile din 2017.

Documente:

Românii își cer drepturile în stradă, iar Guvernul Cîțu le întoarce spatele!

În luna februarie, a început avalanșa protestelor. Românii s-au săturat de indiferența guvernelor de dreapta și își cer drepturile!

După industria HORECA, unul dintre cele mai afectate domenii ca urmare a restricțiilor impuse de guvernanți, au ieșit rând pe rând în stradă angajații din spitale, lucrătorii din domeniul feroviar, polițiștii, fermierii, polițiștii de penitenciare...
Toate acestea au culminat cu revolta minerilor din Valea Jiului!

Treziți-vă, domnilor din Coaliția de guvernare! Ascultați vocea românilor disperați că le tăiați drepturile, îi disponibilizați, le înghețați veniturile și le blocați accesul la banii care li se cuvin prin lege!

Rodica Paraschiv,
Deputat PSD PRAHOVA

Dacă se vrea, se pot găsi soluții! Fonduri există, dar totul depinde de voința politică a Guvernului Cîțu. Care își urmărește doar interesele proprii!

Renunțați la blocarea banilor în Fondul de rezervă al Guvernului, "pușculița de partid", creșteți colectarea taxelor, recuperați arieratele și reduceți evaziunea fiscală! Astfel, veți găsi banii necesari!

Sunt măsuri la dispoziția guvernanților, pentru a aplica măcar următoarele amendamente ale Partidului Social Democrat:

• Creșterea pensiei minime de la 1 martie 2021. De la 800 de lei la 984 de lei pentru vechime mai mică de 10 ani, respectiv de la 800 de lei la 1.107 lei, pentru vechime mai mare de 10 ani. Creșterea punctului de pensie, începând cu 1 martie 2021, de la 1.442 de lei – la 1.775 de lei, iar de la 1 septembrie – la 1.875 de lei;

• Creșterea alocațiilor de stat pentru copii, de la 1 martie 2021. De la 427 de lei la 600 de lei pentru copiii până la 2 ani și copiii cu handicap și de la 214 lei la 300 de lei pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani;

• 6% din PIB pentru Educație și Cercetare. PSD propune o creștere a bugetului pentru Educație de la 31,1 miliarde de lei la 55,8 miliarde de lei, iar pentru Cercetare – 1% din PIB, respectiv 11,2 miliarde de lei;

• Creșterea de la 1 martie 2021 a salariilor personalului didactic și ale asistenților sociali din sistemul sanitar

• Construirea de 200 de centre medicale comunitare și a 50 de centre de asistență medicală de specialitate, plus modernizarea și dotarea unităților medicale cu paturi

• Agricultură – plata despăgubirilor pentru seceta din 2020, un plus de un miliard de lei

• Muncă: acordarea unui stimul de inserție de 50% pentru angajarea persoanelor calificate la un salariu mai mare decât salariul minim, pe 12 luni, cu condiția menținerii locului de muncă 12 luni

• Mediu: susținerea programelor Rabla Clasic, Rabla Plus, Rabla Electrocasnice

• Economie: credite bugetare și de angajament pentru stimularea investițiilor mari și retehnologizarea companiilor românești; stimularea locurilor de muncă prin programul Fabricat în România; susținerea programului de sprijin al IMM-urilor Start Up Nation Romania III și Start Up pentru studenți, în colaborare cu firme sau instituții locale

• Susținerea exporturilor românești, prin acordarea de garanții 100% pentru menținerea și creșterea capacității de export

#bugetPSD
#PartidulSocialDemocrat

Text de Ștefan Radu Oprea:

DOMNULUI CÂȚU NU-I PLACE DEMOCRAȚIA !

De câte ori primește un aviz negativ, de atâtea ori acea instituție nu este bună.

Ar trebui să fie deschis și să înțeleagă că mesajul transmis de către sindicate și de către actorii din societate, patronate, de exemplu cele din HoReCa, este un mesaj care arată clar că bugetul austerității cu care vor să vină în Parlament este un buget greșit care nu permite dezvoltarea României.

Este un buget care se bazează pe împrumuturi, este un buget al datoriei, un buget al austerității și nu este un buget pentru cetățenii din România. Sunt peste 11 milioane de români afectați în mod direct.

Băiatul de 10 ani din Ploiești care a leșinat la școală și a murit, ulterior, la spital suferea de insuficiență respiratorie. Asta arată necropsia făcută elevului.

Potrivit medicilor, copilul suferea de tulburări de circulație cardiacă, probleme cu vascularizarea și oxigenarea inimii. Datele au fost strânse după analizele macroscopicee, scrie și presa locală.

Reamintim că băiatul din Ploieşti a murit subit la şcoală. Inima i s-a oprit în timpul orei de religie. Medicii au încercat în zadar să îl resusciteze. Părinţii spun că avea afecţiuni cardiace, pentru care însă nu i se recomandase un tratament. Şcoala nu avea informații în acest sens. Precizări au făcut și oficialii de la Inspectoratul Școlar Prahova.

Ilona Rizea, Inspector Şcolar General ISJ Prahova: „Copilul a acuzat dureri de stomac. Doamna profesoară de religie a mers la cabinetul medical şi a solicitat ajutorul doamnei asistente. Când s-au întors în clasă, băiatul nu mai reacţiona deja. Pentru a nu asista la scenele dramatice, ceilalţi copii au fost trimişi acasă".

O nouă zi de revoltă printre minerii din Valea Jiului. Sute de oameni protestează în fața Complexului Energetic Hunedoara, nemulțumiți că nu și-au primit salariile la timp și, în ciuda promisiunilor făcute, spun că nu vor renunța la proteste. Pemierul Florin Cîțu spune că s-a găsit soluția pentru plata salariilor, dar îi acuză pe unii politicieni că profită de protestul minerilor.

„E un domeniu dificil și această tranziție la economia verde în toată Uniunea Europeană vine cu probleme. Îi înțeleg, știu că trec printr-o perioadă dificilă, nu cred că soluția aleasă e una care rezolvă problema. Acest guvern a arătat că salariile au fost plătite la timp, am găsit soluția pentru următoarele 3 luni", a spus Cîțu.

„Trebuie să ne uităm la întreaga imagine a economiei, de aceea spun că nu cred că soluția aleasă e bună. În 2020, când au fost plătite toate salariile, și ale minerilor, lună de lună, în România au fost 1,4 milioane de oameni în șomaj tehnic, pentru că trecem prin cea mai mare criză din sănătate. Nu mi se pare normal ce se întâmplă", a adăugat el.

„Găsim soluții, îi înțeleg, știu că trec printr-o situație dificilă. Formula prin care încearcă să rezolve această situație nu mi se pare cea mai fericită, dar mi se pare că sunt foate mulți politicieni care profită, așa cum au profitat și alți politicieni din aceeași categorie, în ultimii ani, de pe ultima acestei categorii sociale. Țineți minte ce a fost în anii 90. Le spun românilor și bucureștenilor că nu voi permite niciodată în România, în mandatul meu, ce s-a întâmplat în mandatele lui Iliescu și a altor socialiști. Nicio mineriadă nu se va întâmpla în acest mandat", a mai spus Cîțu.

Declarațiile vin după ce o parte dintre minerii care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, dacă revendicările lor nu vor fi soluţionate. Sute de mineri protestează și în fața Complexului energetic Hunedoara.

Ministerul Sănătăţii, instituţie condusă de Vlad Voiculescu, organizează, pe repede-nainte, procesul de selecţie a noului director al Direcţiei de politica medicamentului, fără concurs propriu-zis, ci doar pe baza de dosar şi interviu.

Surse din instituţie au declarat pentru „Adevărul" că favorită pentru funcţie e o farmacistă din Târgu Mureş, considerată apropiată de echipa ministrului Voiculescu.

Ministerul Sănătăţii a anunţat pe 16 februarie faptul că scoate la concurs postul de director al Direcţiei politica medicamentului, a dispozitivelor şi a tehnologiilor medicale. Selecţia, pe bază de dosar care trebuia trimis pe o adresă de e-mail de la Ministerul Sănătăţii, urmată de un interviu în faţa unei comisii. Trimiterea dosarelor s-a putut face doar timp de două zile, adică pe 17 şi 18 februarie, până la ora 16.00. Practic, cine nu era la curent cu toate anunţurile Ministerului Sănătăţii era luat pe nepregătite, dat fiind faptul că între anunţul privind concursul şi începerea depunerea dosarelor erau mai puţin de 24 de ore.

Potrivit unor surse politice, interviurile urmează să fie date în faţa unei comisii formate din Nicoleta Rusu secretarul general al ministerului, Amalia Şerban, directorul Direcţiei de asistenţă medicală şi sănătate publică, precum şi Alexandrina Culea, directorul Direcţiei juridice, recent adusă de ministrul Vlad Voiculescu de la Poliţia Locală a Sectorului 1.Din cele opt dosare depuse, patru au fost respinse, astfel că la interviu program în această dimineaţă au rămas doar patru persoane.

Surse din interiorul Ministerului Sănătăţii relatează că deja există o favorită pentru ocuparea funcţiei în aşa-zisa competiţie, fapt cunoscut inclusiv de comisia de examinare. Mai precis, favorită ar fi Monica Negovan. De de profesie farmacist, Negovan locuieşte în Târgu-Mureş şi a avut afaceri în domeniul farmaceutic, în asociere cu Pharma Farm, firmă deţinută de compania maghiară Richter, susţin surse din instituţie pentru „Adevărul", precizând că aceasta deja şi-ar fi depus deja demisia de la firma unde a activat în ultimii ani. De asemenea, aceleaşi surse menţionează că Negovan e considerată a fi din cercul de cunoscuţi ai Andreei Moldovan (originară tot din Târgu Mureş), primul secretar de stat numit de Voiculescu când a ajuns la conducerea Ministerului Sănătăţii, dar şi a actualului şef al instituţiei, Vlad Voiculescu.

Din profilul public de Facebook al Monicăi Negovan poate fi observat faptul că aceasta şi-a exprimat susţinerea pentru Vlad Voiculescu de la preluarea mandatului de ministru, ci şi în anii anteriori, când actualul ministru fie răspundea PSD-ului la problemele privind domeniul sănătăţii sau când îşi anunţa planurile pentru Platforma România 100.

„Aceasta a fost foarte activă în apărarea intereselor farmaciilor, în stabilirea politicilor în domeniu, participând, de-a lungul timpului, la dezbateri publice în acest sens organizate de către ministerul Sănătăţii", arată sursele citate. De altfel, şi în perioada Guvernului tehnocrat Monica Negovan a participat la dezbaterile organizate de Ministerul Sănătăţii şi cei ai Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, aceasta fiind cap de listă în ceea ce priveşte societatea civilă. În octombrie 2019, exact când avea loc de la trecerea Guvernului Dăncilă la Guvernul Orban, Monica Negovan şi-a mai depus dosarul şi pentru funcţia de vicepreşedintă a Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), însă concursul a fost până la urmă blocat

Miza postului

Potrivit surselor din minister, postul de director al Direcţiei politica medicamentului este unul crucial pentru industria pharma întrucât stabileşte, practic, tot ceea ce ţine de politica de preţ a medicamentelor, modul de calcul al acestora, şi nu în ultimul rând autorizarea farmaciilor. Noua numire e cu atât mai importantă cu cât în ultima perioadă „s-a putut remarca o oarecare nelinişte în rândul producătorilor în vederea stabilirii unei noi politici de preţ", susţin aceleaşi surse, dat fiind că în România sunt printre cele mai mici preţuri de medicamente din UE.

Pagina 19 din 4789

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.