Premierul Bulgariei, Boiko Borisov, a inspectat şantierul autostrăzii Europa.

„A fost făcut un progres uriaş în construcţia autostrăzii. A treia secţiune de la punctul de control al frontierei Kalotina până la Dragoman este cea mai dificilă, dar odată cu finalizarea proiectului, se va circula fără semafoare de la München şi Viena, prin Belgrad, până la Burgas şi Salonic", a declarat şeful executivului de la Sofia.


Prim-ministrul bulgar a adăugat că autostrada are o mare importanţă pentru toate ţările din regiune, deoarece face parte din Coridorul paneuropean 10, iar Bulgaria va avea şi venituri din taxele pentru vinietă. „Este evident ceea ce s-a realizat şi amploarea construcţiei, la care participă sute de muncitori. Autostrada va aduce beneficii atât oamenilor, cât şi întreprinderilor. Construcţia Autostrăzii Europa se desfăşoară fără a împiedica traficul rutier şi feroviar pe traseu", a remarcat Borisov.


Lucrările de construcţie a secţiunii de 14,5 kilometri de la punctul de control al frontierei Kalotina până la Dragoman au început în februarie anul acesta şi se desfăşoară pe toată lungimea traseului.


A doua secţiune de 17 kilometri de la Dragoman la Slivniţa este gata, iar traficul pe acest tronson a fost lansat înainte de termen, la începutul lunii noiembrie 2020, cu jumătate de an mai devreme decât era planificat.

Vineri, 02 Aprilie 2021 08:52

Arafat s-a prăbușit sub 30% încredere

În clasamentul încrederii, publicat de Sociopol pentru luna martie, Raed Arafat și Emil Boc se bucură de încrederea a 27% dintre români.

Cu 26% cotă de încredere, urmează Gabriela Firea și Klaus Iohannis. Președintele este constant sub 30%, dar Arafat este pentru prima oară sub acest prag de încredere, notează Știri de Cluj.

Diana Șoșoacă are 22% încredere populară, 10% acum câteva luni la 22%.

Acțiunile medicale cele mai urgente – transfer pacienți către spitale cu aparatură mai performantă, transport organe pentru transplant sau ajutor medical în cazuri grave provocate de COVID-19 – ar trebui realizate cu un avion rapid cumpărat de Fundația SMURD în 2012. Numai că acest avion, achiziționat din donații și cedat Inspectoratului General de Aviație, este aproape mereu stricat. Conform datelor obținute de Europa Liberă, în 2020, timp de opt luni de la startul pandemiei COVID-19, avionul nu a putut fi folosit nici măcar o dată în intervențiile medicale, transmite Radio Europa Liberă.

„În anul 2020, între 22 mai și 28 decembrie, aeronava s-a aflat într-un program de mentenanță", a transmis pentru Europa Liberă, Eugen Corneliu Fricosu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General de Aviație (IGAv) din Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Inspectoratul are acum în administrare aeronava cumpărată în 2012 din donațiile strânse de Fundația SMURD.

Astfel, anul trecut avionul care trebuie să fie portstindardul serviciului de intervenții de urgențe în timpul pandemiei a efectuat doar zboruri de antrenament. „În anul 2020, după revenirea din reparații, aeronava Piper PA42 Chayenne III nr. 1121 a executat 7.05 ore de zbor constând în zboruri de verificare și de instruire pentru reluarea antrenamentului pentru acest tip de aeronavă", s-a mai transmis de la IGAv.

CE MAI DEZVĂLUIE RADIO EUROPA LIBERĂ:

Costul reparațiilor
„Contractul de mentenanța pentru acest avion a fost semnat de Inspectoratul General de Aviație al MAI și asocierea formată din Arpiem Aviation SRL și Școala Superioară de Aviație Civilă", ni s-a precizat de la IGAv. Valoarea totală a contractului a fost de 4,01 milioane de lei, adică un milion de dolari, reprezentând:

inspecții speciale conform manualului de mentenanță;
servicii de schimb standard pentru motorul aeronavei;
reparație capitală a motorului drept și de revizie generală a motorului stâng;
înlocuire montanți de cauciuc (amortizori de vibrații) pentru ambele motoare;
lucrări suplimentare;
Acționariatul Arpiem Aviation SRL este format, conform datelor obținute cu ajutorul aplicației termene.ro, din Peter-Alexandru Vasile – cu 90%, Radu Boriga – 5% și Luana Mihaela Vasile – cu 5%.

„Bolnav" și în 2021
După un an de stat în verificări tehnice în 2020, avionul trebuia să fie apt de zboruri încă de la începutul lui 2021. Numai ca la o lună de la terminarea reparațiilor, avionul a cedat în timpul unei misiuni de urgență. Un pacient cu arsuri grave trebuia transportat pe 28 ianuarie în Belgia. După ce a decolat, avionul a făcut o oprire în Timișoara unde piloții au constatat că avionul nu este în stare tehnic optimă pentru a termina zborul de încă o oră până la Bruxelles. Așa că pacientul a fost preluat tot de o aeronavă militară de tip Spartan.

Bilanțul pe 2021
După ce a stat „în service" în 2020, conform datelor primite de la IGAv, aeronava a efectuat până acum, în 2021, 91 de ore de zbor, din care 44 de ore în misiuni SMURD pentru transport pacienți, vaccinuri anti Covid-19 și personal medical, precum și 47 de ore de instruire pentru reluarea antrenamentului cu acest tip pentru piloții inspectoratului.

Misiuni executate în acest an:

4 misiuni de transport vaccin anti COVID-19;
1 misiune de transport personal medical pentru tratarea persoanelor confirmate cu SARS-Cov-2;
3 misiuni internaționale pentru transport vaccinuri și transfer pacienți;
6 misiuni SMURD pentru transport pacienți;

Vineri, 02 Aprilie 2021 08:38

Cât i-a costat pe părinți şcoala online

Părinții au estimat că au cheltuit pentru educația copiilor în timpul primului an de școală online 4.200 de lei, cu 1.000 de lei mai mult decât în 2018. Cheltuielile ajung, însă, la aproape 6.800 de lei dacă se adaugă și rechizitele, arată un sondaj realizat de Salvați Copiii.

În primul an de pandemie, când școala s-a derulat preponderent online, părinții din România estimează că au plătit, în medie, sensibil mai mult decât în 2018 pentru educația copiilor lor. Costul mediu alocat serviciilor de tip Școală după școală s-a dublat, iar învățământul derulat online a generat categorii noi de costuri, precum achiziția de laptop/tabletă, telefon mobil sau echipamente periferice. Toate aceste echipamente se traduc într-un cost mediu de 5.800 de lei pe familie, arată datele unei anchete realizate de Salvați Copiii România.

95% dintre părinți afirmă că au suportat costuri ascunse ale educației.

Astfel, părinții estimează că educația copilului a costat aproximativ 4.200 de lei, mai mult cu 1000 de lei decât costul estimat de părinți în 2018. Cheltuielile ajung însă la 6.798 de lei, după însumarea răspunsurilor privind cheltuieli specifice (meditații, rechizite, manuale).

Aproape jumătate dintre părinți au alocat peste 5.000 de lei educației copiilor, în condițiile în care școala s-a desfășurat preponderent în online.

În top trei costuri ca ordine a importanței percepute în calitatea educației sunt: echipamentele IT și manualele școlare, materiale igienico-sanitare și alimentația.

Serviciile de tip Școală după școală cresc ca incidență comparativ cu perioada pre-pandemică, de la aproximativ 10% în 2018 la 20%, creștere cel mai probabil generată de necesitatea părinților care nu au putut lucra de acasă de a suplini închiderea fizică a școlilor. De asemenea, costul mediu pentru cei care accesează acest tip de servicii este de aproximativ 4.200 de lei, o valoare dublă comparativ cu anul 2018.

Procesul educațional online a generat categorii noi de costuri, precum achiziția de laptop / tabletă, telefon mobil sau echipamente periferice. Toate aceste echipamente se traduc într-un cost mediu de 5.800 de lei pe familie. Șapte din 10 părinți care au răspuns la chestionar au făcut cel puțin o achiziție de astfel de echipamente.

Dacă în trecut meditațiile reprezentau categoria cea mai importantă de cost, ca sumă plătită, acum coboară pe locul al treilea, cu aproximativ 2.500 de lei în medie, fiind depășită de costuri emergente sau care au crescut puternic în pandemie.

Fondul clasei și al școlii, definite exclusiv ca prestații obligatorii, nu scad ca incidență, comparativ cu perioada pre-pandemică. Fondul școlii este o contribuție obligatorie pentru 13% dintre părinți. Majoritatea celor care achită acest fond afirmă că nu primesc chitanță. În mod surprinzător, această contribuție a rămas, ca incidență, la un nivel similar cu perioada pre-pandemică, în 2018 studiile Salvați Copiii estimând că acest fond este obligatoriu pentru 13% dintre părinți.

Sondajul de opinie realizat de Salvați Copiii s-a derulat online, în luna februarie 2021, pe un eșantion neprobabilistic, în rândul părinților care au cel puțin un copil în sistemul public de învățământ preuniversitar.

Afacerile laboratoarelor de analize medicale au trecut de 2,5 miliarde de lei în 2020, iar în acest an s-ar putea atinge un nou record istoric, de aproape 3 miliarde de lei. Performanţa vine pe fondul crizei sanitare declanşată de pandemia COVID. Testările coronavirus au înregistrat una dintre cele mai importante surse de venit, se arată într-o analiză făcută de compania de consultanță Frames.

La finele lunii martie, după un an de criză sanitară, România raporta un număr total de 952.803 cazuri de infecţie cu noul coronavirus. De la debutul crizei şi până pe 31 martie, au fost efectuate 6.714.704 de teste RT-PCR pentru Covid-19 si 603.664 de teste rapide antigenice.

Cele mai multe teste au fost efectuate contra cost, în laboratoarele specializate, la preţuri cuprinse între 150 şi 450 de lei. Un calcul realizat de experţii companiei de consultanţă arată că valoarea testelor realizate a depăşit cifra de 2 miliarde de lei, luând în calcul un cost mediu de 300 de lei/per test. "Estimarea este una relativă, având în vedere că cele mai cunoscute laboratoare au cerut sume cuprinse între 300-450 de lei, însă arată, în linii mari, cât de profitabilă a fost această afacere", arată analiza Frames.

Estimările nu iau în calcul testele rapide, disponibile în farmacii, cumpărate cu sume între 30-120 lei, la liber. "Pentru aceste teste nu există statistici oficiale, însă estimăm că numărul acestora l-a depăşit cu mult pe cel al testelor făcute în clinicile specializate. Asta în condiţiile în care mulţi dintre români au ales acest tip de testare iar dacă rezultatele s-au dovedit pozitive, cei mai mulţi s-au tratat acasă, fără să intre în zona raportărilor oficiale ale victimelor COVID", mai arată analiza.

Printre principalii beneficiari ai crizei COVID s-au aflat laboratoarele de analize medicale (CAEN 8690), a căror afaceri au trecut de nivelul de 2,5 miliarde lei în 2020. Spre comparaţie, în 2010, cifra de afaceri era de 591,1 milioane de lei.

Numărul firmelor din acest sector a crescut de la 1.103 în 2010 la 4.325 în 2019, iar estimările preliminarii arată că, în 2020, s-a ajuns la aproape 4.500. "În ianuarie 2020, înainte de criza COVID, estimam, într-o analiză Frames, că piaţa analizelor medicale din România va fi una dintre cele mai profitabile afaceri în anii care vin, pe fondul îmbătrânirii populaţiei, bolilor profesionale şi a viruşilor care fac tot mai multe victime. Realitatea ne-a confirmat această estimare, iar datele preliminarii arată că, în 2020, s-a depăşit cifra de afaceri de 2,5 miliarde lei, iar în 2021 s-ar putea ajunge la 3 miliarde lei, o cifră de peste 5 ori mai mare decât în 2010", afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit analizei, clinicile de analize medicale au înregistrat în 2020 un profit de peste 500 de milioane de lei, aproape dublu faţă de cel înregistrat în 2018 (314,2 milioane lei). Spre comparaţie, în 2010, profitul companiilor era de numai 50,5 milioane lei.

În 2019, peste 3.700 dintre cele 4.325 firme care activează în acest sector au raportat profituri de până în 100.000 de lei, 421 de companii între 100.000 şi 500.000 de lei şi 143 între 500.000 şi 5 milioane de lei. "Marea majoritate a laboratoarelor de analize medicale sunt firme mici (4.177 microîntreprinderi în 2019). În 2020, pe fondul crizei COVID, numărul acestora a crescut şi mai mult, fiind raportate noi astfel de firme în aproape toate judeţele ţării", arată analiza.

Potrivit analiştilor, potenţialul de investiţii în domeniu este unul ridicat, în condiţiile în care în România există numai 10 companii mari, care deţin lanţuri de clinici la nivel naţional. "Dezvoltarea unor reţele de laboratoare, în sistem franciză, va fi, chiar şi dincolo de pandemie, una dintre cele mai profitabile afaceri în viitor. Avem deja exemple de reţele de laboratoare mobile, de firme care au crescut spectaculos în această perioadă şi care investesc agresiv în promovare, focusul fiind, bineînţeles, pe oferta de teste COVID", a mai declarat Negrescu.

Pe fondul interesului tot mai mare al investitorilor, şi numărul angajaţilor acestor firme a crescut exponenţial, de la 6.506 în 2010 la 14.029 în 2019 şi la peste 15.000 în 2020 (date preliminarii).

Cele mai multe firme din acest sector activează în Bucureşti (978), Timişoara (196), Braşov (194), Iaşi (192), Constanţa (187), Bihor (175), Dolj (162), Prahova (155), Cluj (134), iar cele mai puţine în Giurgiu (23), Harghita (30), Tulcea (29), Botoşani (37) şi Gorj (40).

Piaţa analizelor medicale este acoperită, în linii mari, de câteva mai companii, dintre care Synevo România SRL se află în prim-plan în ultimii ani, pe fondul investiţiilor masive şi a dezvoltării reţelei de laboratoare în toată ţara.

Potrivit datelor oficiale, comunicate la Ministerul Finanţelor în 2019, compania a raportat o cifră de afaceri de 293,4 milioane de lei, de aproape 3 ori mai mare decât în 2010. Şi profitul a urmat aceeaşi tendinţă, avansând de la 11,3 milioane lei în 2010 la 29,4 milioane lei în 2019. În această perioadă, compania şi-a dublat şi numărul de angajaţi, ajungând la 1.160. Pe fondul crizei COVID, este posibil ca business-ul să fi crescut semnificativ în 2020. Datele nu au fost făcute încă publice.

Locul secund în topul cifrei de afaceri pe 2019 este ocupat de Gral Medical SRL, cu afaceri de 142,2 milioane de lei. Iar pe locul 3 se află Hiperdia SA, cu un business de 108,7 milioane lei în 2018 şi un profit de 14,4 milioane lei.

În Top 10 clinici de analize medicale, după cifra de afaceri, urmează firmele Bioclinica SA, MNT Healtcare Europe SRL, Laboratoarele Bioclinica SRL, Pharmaceutical Research Associates Romania SRL, Laboratoarele Synlab SRL, Dorna Medical SRL şi Regina Maria – Banca Centrală de Celule Stem SA. "Criza COVID a creat un adevărat şoc la scară planetară. În România, COVID-ul a dus, până în prezent, la aproape 1 milion de îmbolnăviri raportate oficial şi la 23.538 de decese (la finalul lunii martie). În ultimul an, s-au declarat vindecate 850.672 de persoane. Aceste cifre nu reflectă, nici pe departe realitatea pandemiei din România. Sunt doar cazurile raportate oficial. Mulţi dintre români au ales să nu declare, să se trateze la domiciliu, iar o parte din populaţie, deşi infectată, nici măcar nu a realizat că are COVID", arată analiza.

În absenţa unei testări în masă a populaţiei, toate cifrele comunicate de autorităţi trebuie privite, astfel, cu destule rezerve. "Sprijinul statului a vizat, în principal, asigurarea serviciilor din spitale, testarea la internare, lăsând în seama oamenilor să se testeze contra cost. Un fapt care a stârnit, pe bună dreptate, multe controverse, în condiţiile în care testele nu costă deloc puţin, raportat la puterea de cumpărare. Dacă am fi testat gratuit mai multe persoane, poate că pandemia ar fi putut fi combătută mai eficient", afirmă Adrian Negrescu.

El precizează că singurul aspect pozitiv, pentru populaţie, a fost că această criză COVID i-a făcut pe mulţi dintre români să înţeleagă importanţa stării de sănătate, astfel că prezentările la medic au crescut semnificativ în ultimul an.

Estimările Frames dinainte de criză, privind creşterea interesului românilor pentru serviciile private de sănătate, se confirmă în pandemie. "Incidentele din spitalele publice, incendiile, îmbolnăvirile, scandalurile de malpraxis, infecţiile nosocomiale i-au determinat pe tot mai mulţi dintre români să aleagă sectorul sanitar privat, mai sigur şi mai eficient. În clinica privată ai parte de tratament, cazare, medicamente şi tot confortul care lipseşte din spitalul public. S-a ajuns ca o zi de spitalizare la privat să coste mai puţin ca la stat, ceea ce reflectă lipsa de performanţă din sistemul public", spun experţii.

Potrivit estimărilor Frames, serviciile medicale vor deveni, în viitor, una dintre cele mai importante probleme în România, în condiţiile îmbătrânirii accentuate a populaţiei. Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, până în 2050, populaţia României va scădea spre 12-14 milioane de locuitori, iar peste 60% din populaţie va avea vârsta de peste 50 ani.

În aceste condiţii, business-ul medical se dovedeşte a fi o investiţie profitabilă în viitor, spun analiştii. "Sunt încă multe localităţi din ţară unde cererea de servicii medicale nu este încă acoperită la un nivel optim. În plus, există multe cabinete şi laboratoare independente care pot face obiectul unor achiziţii. Piaţa este încă fragmentată şi, pe fondul unor investiţii semnificative, poate genera rate de profitabilitate optime", mai arată studiul Frames.

Aşa cum estima în analiza de anul trecut, potenţialul de investiţii în acest sector este amplificat şi de perspectiva atragerii clienţilor din zona serviciilor publice. "Ultimele discuţii privind extinderea accesului românilor la clinicile private pe baza asigurării de sănătate emisă de CAS, decontarea serviciilor medicale private din bani publici, crearea unui sistem de parteneriat între spitalele publice şi cele de stat, în fapt dezvoltarea unui sistem de sănătate publică unitar – sunt elemente de natură să genereze un plus de interes pentru investiţiile în serviciile de asistenţă sanitară", afirmă experţii.

Analiza Frames a fost realizată pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultanţă dedicat companiilor din sectorul altor activităţi referitoare la sănătarea umană (cod CAEN 8690). Datele prelucrate fac referire exclusivă la firmele care au acest cod principal de activitate şi sunt obţinute de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor pe baza informaţiilor publice declarate de companii şi a estimărilor Frames.

Critica adusă oxigenului administrat în concentrații foarte mari este confirmată de producătorii acestuia, care avertizează că excesul poate provoca colapsul alveolelor pulmonare. Însă în loc să ceară protocoale pentru administrarea de oxigen, pentru a evita moartea pacienților, medicii preferă să dea vina pe bolnavi.

În ultima perioadă au apărut tot mai multe critici la adresa medicului bronhopneumolog Flavia Groșan, care atrăsese atenția asupra efectelor mortale ale administrării în exces a oxigenului. Astfel, diverși medici au ieșit public să spună că se luptă cu unii pacienții care nu vor sub nicio formă masca de oxigen, pe motiv că i-ar ucide. Când mult mai corect ar fi fost să se recunoască deficitul major de cadre medicale specializate în Terapie Intensivă, fapt care îi obligă pe medicii și asistentele din alte specialități să devină experți în oxigenoterapie peste noapte.

Totodată, o măsură urgentă ar fi elaborarea unui protocol pentru administrarea oxigenului în cazurile Covid, astfel încât să se evite mortalitatea ridicată din secțiile ATI. Pentru că excesul de oxigen nu este un mit, ci o realitate despre care vorbesc chiar producătorii. Astfel, în prospectul aprobat de Agenția Națională a Medicamentului pentru Oxigen Sol 100% – gaz medicinal criogenic scrie clar că oxigenul poate avea efecte nocive în concentraţii mari. "Oxigenul în concentrații mari poate determina colapsul alveolelor (mici saci în plămâni), care va opri alimentarea sângelui cu oxigen.Acest lucru se poate întâmpla dacă se utilizează o concentraţie de 100% mai mult de 6 ore, 60-70% după mai mult de 24 ore, în a doua zi de tratament la 40-50% și sub 40% după mai mult de 2 zile. Aveţi grijă deosebită dacă nivelurile de dioxid de carbon din sângele dumneavoastră sunt crescute. În cazuri extreme, acest lucru poate determina pierderea cunoştinţei. Dacă aveţi probleme de respiraţie declanşate de un nivel redus al oxigenului în sânge, trebuie să fiţi monitorizat îndeaproape de medicul dumneavoastră. Dacă aţi avut vreodată colaps pulmonar, spuneţi-i medicului dumneavoastră. Dacă aţi avut vreodată insuficienţă cardiacă sau o boală de inimă, vǎ rugǎm spuneţi-i medicului dumneavoastră. În nicio situaţie nu modificaţi concentraţia de oxigen furnizat, pentru a evita fluctuaţiile saturaţiei de oxigen", se arată în prospectul Oxigen Sol 100%.

Devine toxic după două zile

Producătorii avertizează că oxigenul este potenţial toxic după două zile la concentraţii care depăşesc 40%. Aceștia arată că administrarea de oxigen trebuie să se realizeze cu prudenţă, iar doza trebuie adaptată necesităţilor individuale ale pacientului. "Este necesară monitorizarea regulată a tensiunii arteriale a oxigenului sau efectuarea pulsoximetriei şi monitorizarea semnelor clinice. Scopul este să se utilizeze întotdeauna cea mai redusă concentraţie eficace de oxigen în aerul inhalat pentru fiecare pacient, ceea ce înseamnă cea mai redusă doză necesară pentru menţinerea unei saturaţii > 90%. Concentraţiile mai mari trebuie administrate pe o perioadă cât mai scurtă posibil, fiind însoţite de monitorizarea atentă a valorilor gazului din sânge", se mai precizează în prospect.

Avertisment și de la președintele SRATI

Cu o lună înainte ca medicul Flavia Groșan să atragă atenția asupra pericolului administrării oxigenului în concentrații mari, președintele Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă, prof.dr. Şerban Bubenek, avertizase deja asupra acestor riscuri, însă nimeni nu l-a luat în seamă. "Se întâmplă și alte lucruri care nu ar trebui să se întâmple. Se administrează oxigen în exces în fluxuri de peste 10-12 litru. De multe ori ni se spune că a primit pacientul oxigen de la două surse, adică vreo 40 de litri pe minut. Asta e un non-sens medical. Niciun pacient cu o mască simplă nu poate să consume mai mult de 10-12 litri pe minut. Tratamentul cu oxigen că medicament în fluxuri mai mari de 3,4 litri pe minut este o fază pe care colegii de ATI o știu foarte bine, alte specialităţi care nu au această abilitate şi care au fost obligaţi. Deși am informat, am ținut webinarii cu lucrul asta, în unele locuri s-a înțeles, în altele nu", a declarat prof.dr. Șerban Bubenek.

Visul de aur al duşmanilor interesului naţional şi al artizanilor jafului instituţionalizat al României este, încă de pe vremea regimului Băsescu-Boc, privatizarea sistemului de sănătate, asta însemnând în mod special privatizarea spitalelor.

Acest vis începe să devină realitate acum, după ce guvernul Cioloş a iniţat un program de parteneriate de tip public-privat pentru construirea de noi spitale sau pentru modernizarea celor existente.

Guvernul Cioloş a anunţat ieri, în timpul conferinţei de presa legată de subiectul dezinfectanţilor diluaţi, că a iniţiat un program pilot de reconstrucţie a două spitale noi printr-un parteneriat public-privat. Spitalele vizate sunt ambele în Bucureşti: Spitalul de Copii Marie Curie şi Institutul de Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu (de pe platforma Fundeni).

Conform unor surse guvernamentale consultate de HotNews, în noile spitale pacienţii vor beneficia de acelaşi acces la servicii medicale cum se întampla astăzi în orice alt spital public. Noile spitale publice vor funcţiona într-o clădire construită şi întreţinută de un partener privat. Acest mecanism funcţionează deja în alte state UE.

Sursa: HotNews

Ce înseamnă parteneriat public-privat? Un „investitor" privat construieşte un spital cu bani împrumutaţi, evident, de la BEI, BERD şi diferite alte bănci, apoi Statul îi plăteşte privatului, timp de 25 – 30 de ani, câteva milioane de euro pe an, plus dobânzile aferente, pentru „administrare".

Pacienţii sunt asiguraţi că vor plăti la fel ca şi înainte pentru serviciile medicale dar „vor avea condiţii mult mai bune". Problema, pe care probabil cei care sunt încântaţi de acest sistem o scapă din vedere, este că Statul va plăti bani privatului tot din banii pacienţilor, achitaţi sub formă de taxe şi impozite. Deci vom plăti mai mult pentru sănătate, dar banii vor intra de data aceasta nu la bugetul de stat, ci în buzunarele firmelor private!

În opinia mea, aceste parteneriate public-privat sunt de fapt o formă mascată de privatizate a spitalelor. Argumentele aduse de oficiali, conform cărora după 30 de ani spitalele ar urma să intre în proprietatea Statului şi partenerul privat este plătit doar dacă îşi face treaba şi totul funcţionează în spital în parametrii specificaţi în contract, mă fac să râd! După 30 de ani spitalul va fi deja în situaţia de acum, adică aceea de a fi demolat şi reconstruit, iar la chestia cu plata în funcţie de „performanţele" privatului, să ne amintim de contractul cu Bechtel şi de respectarea în general a clauzelor contractuale de către „investitorii străinii" din România. Hai să fim serioşi!

Acum, la final, cred că aţi priceput mai bine care a fost scopul ascuns al uriaşelor manipulărilor mass-media din ultima vreme, începând cu incendiul de la Colectiv, scandalul diluanţilor HexiPharma, isteriile cu bacteriile intraspitaliceşti declanşate de Tolontan, scandalurile cu transfuziile de sânge greşite, pacienţii mâncaţi de viermi, mizeria din spitale şi multe alte asemenea campanii de propagandă. Şi acesta este abia începutul! Sistemul de sănătate trebuie privatizat total, dar bineînţeles serviciile vor fi plătite tot cu bani de la Stat şi din contribuţiile pacienţilor.

Ca să îl parafrazez pe preşedintele Klaus Werner Iohannis aş spune că „a trebuit să moară oameni, pentru ca guvernul Cioloş să poată privatiza spitale"!

Proteste importante în mai multe capitale europene. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în semn de protest față de restricțiile sanitare prelungite. În Londra, marșul împotriva carantinei a degenerat în confruntări cu poliția. Zeci de persoane au fost arestate și mai mulți polițiști au fost răniți.

În Marea Britanie, campania de vaccinare se desfășoară pe fondul unor restricții dure impuse încă din luna ianuarie. Toate afacerile neesențiale sunt închise, iar oamenii sunt încurajați să lucreze de acasă.

Și în Germania au fost proteste. Mai exact în orașul Kasel, unde câteva mii de oameni au participat la marșul Cetățenii liberi din Kasel, libertăți fundamentale și democrație.

Proteste similare au avut loc și în alte țări ca Belgia sau Austria. Cei care s-au opus de la începutul pandemiei restricțiilor sanitare s-au organizat pe rețelele de socializare, iar protestul de ieri a fost pregătit de câteva săptămâni.

Răzvan Toma, locotenent-colonel în cadrul Jandarmeriei București, este unul dintre cei 12 jandarmi răniți la protestul violent de luni față de restricțiile antiepidemice. El are arcada spartă, după ce a fost lovit de pietrele aruncate de manifestanți spre forțele de ordine. Militarul a declarat, pentru Digi 24, că nici el și nici colegii lui nu se așteptau ca oamenii să devină agresivi, astfel că nu aveau echipament complet de protecție, decizie luată și pentru a nu provoca mulțimea.

Jandarmul spus că fost în dispozitiv la sute de proteste, în cei 20 de ani de carieră, și doar o singură dată s-a mai întâmplat să fie rănit, la o înfruntare dintre galerii, la un meci de fotbal.

„Am trei copci și arcada spartă. Din ce mi-a zis doctorul, puteam să fac comoție cerebrală. Nu pot să deschid pleoapa, n-am problemă cu ochiul în sine, pleoapele sunt umflate, le pot deschide doar cu degetul", mai spune Răzvan Toma.

Operatorul sistemului de alimentare cu apă potabilă şi canalizare din Ploieşti a anunţat că e dispus să-şi asume realizarea unor investiţii în realizarea de reţele subterane noi şi branşamente şi finalizarea staţiei de epurare. În schimb, tariful pentru populaţie ar putea să crască în mod substanţial în următoarea perioadă.

Autorităţile ploieştene sunt în discuţii cu reprezentanţii Apa Nova pentru realizarea unor investiţii noi de către operator, două dintre ţintele principale fiind racordarea canalizării din Mitică Apostol şi realizarea unor microstaţii de epurare, pe de o parte, respectiv finalizarea lucrărilor la noua staţie de epurare a municipiului (i se spune "nouă" pentru că încă e departe de inaugurare, la mai bine de un deceniu de la începerea lucrărilor). În urma discuţiilor a apărut o propunere scrisă, înmânată şi consilierilor municipali la şedinţa de marţi a forului legislativ. Conform acestei propuneri, Apa Nova e dispusă să-şi asume investiţii noi de 36,7 milioane de euro.

13,7 milioane de euro ar urma să meargă către extinderea reţelelor de apă în Mitică Apostol, constuirea sistemului de epurare şi realizarea deversării canalizării aceluiaşi cartier, realizarea a aproape 15 kilometri de canalizare în restul municipiului şi 5,4 kilometri de reţea de apă. Propunerea nu include canalizarea din zona Teleajen, cu o estimare de 5,8 milioane de euro, şi realizarea de racorduri pe străzi deja canalizate, şi aici cu o estimare substanţială, de aproape 5,3 milioane de euro. Pentru finalizarea lucrărilor la staţia de epurare a municipiului, operatorul promite investiţii de 23 de milioane de euro, cu posibilitatea ca eventualele economii, în caz că lucrările ar costa mai puţin, să fie redirecţionate către realizarea de racorduri.

Pentru a-şi recupera investiţiile, operatorul propune majorarea tarifelor de apă şi canalizare şi prelungirea duratei contractuale. În funcţie de scenariile alese, tariful final ar putea ajunge de la 4,55 lei până la 10,17 sau chiar 18,54 lei, în varianta cu expirarea contractului în 2025, respectiv 9,29 lei dacă ar fi prelungit contractul până în 2035.

Investiţiile sunt împărţite pe etape, iar propunerea este ca etapa 1 să fie demarată în luna octombrie a acestui an, iar a doua în octombrie 2022. Conform aceluiaşi calendar, noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 septembrie şi ar urma să fie ajustate, în funcţie şi de avizele ANRSC, la circa un an distanţă.

Sursa Telegrama.ro

Pagina 16 din 4851

Cele mai citite

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.