Micul protest al polițiștilor de la Cotroceni a provocat valuri uriașe și reacții pe măsură ale serviciilor. Astfel, s-a început, discret, verificarea protestatarilor, scopul final fiind de a depista posibile aversiuni față de președintele Iohannis. Mai mult, se pare că însuși ministrul Bode ar fi fost urecheat de foarte sus, pe motiv că a permis compromiterea imaginii lui Iohannis cu problemele din ograda lui.

Dintre toate mitingurile și protestele polițiștilor care se tot organizează în ultimele două luni, unul singur a avut efect. Este vorba despre micul protest cu nici 100 de persoane al Sindicatului Europol și al Federației Publisind, care s-a și lăsat cu un conflict deschis între jandarmi și polițiști. Ce a fost atât de special la acest protest? Un singur lucru: locul de desfășurare, în fața Palatului Cotroceni. Iar asta l-a deranjat peste măsură pe președintele Iohannis. Într-un fel, supărarea președintelui este puțin justificată, pentru că, în afara intervențiilor pentru măsurile de restricții pandemice și a campaniei electorale, în care ieșea zilnic să ponegrească PSD-ul, Iohannis nu și-a asumat deciziile economice și sociale ale Guvernului, în special Ordonanța austerității. Poate și acest stat pe margine la decizii cruciale pentru nivelul de trai al oamenilor i-a făcut pe polițiști să spere că vor găsi înțelegere la șeful cel mare.

Dezamăgirea a fost însă pe măsură, pentru că nu numai că nu au găsit niciun fel de înțelegere, ci au fost supuși unor abuzuri și provocări fără precedent. Mai mult, după incidentele din fața Palatului Cotroceni, s-au demarat cercetări ale Direcției Generale de Informații și Protecție Internă, la ordine venite de la SRI și SPP, pentru a se vedea dacă există o vulnerabilitate la adresa lui Iohannis. Protestul polițiștilor a fost considerat chiar incident de securitate a dispozitivului, având în vedere că, la un moment dat, s-a ajuns prea aproape de gardul președintelui, prea aproape însemnând trotuarul care este deschis circulației cetățenilor. Ministrul Lucian Bode a fost și el muștruluit tot din zona Cotroceni pentru vina de a nu-și fi rezolvat problemele din curtea sa, astfel încât acestea să ajungă la poarta președintelui.

Ultrași doar la Cotroceni, nu și la Palatul Victoria
Micul grup format din 27 de polițiști protestatari și alți peste 70 de grefieri, polițiști de penitenciare și lucrători din asistența socială, au fost provocați încă de la primele minute ale mitingului de la Cotroceni. Mai întâi au fost închiși între garduri într-un perimetru extrem de mic, fiind nevoiți să stea înghesuiți unul într-altul, mai ceva ca într-un autobuz aglomerat, pentru ca mai apoi să fie amendați de jandarmi că nu au respectat distanța de protecție. Apoi au urmat scenele penibile în care au fost percheziționați, fără un temei legal.

"Au fost deranjați de fumigenele aprinse la protestul de la Cotroceni, dar fumigene am avut și la alte patru proteste, inclusiv din fața Guvernului și a Ministerului de Justiție. La protestul din Piața Victoriei chiar jandarmii ne-au ajutat să ne poziționăm pe o linie, ca să aibă fumigenele vizibilitate. Totodată, la Cotroceni ne-au băgat în țarc, dar la celelalte proteste nu s-a întâmplat așa ceva. Controalele corporale, dar și perchezițiile autoturismelor au fost ilegale și pentru niciunul nu a fost întocmit proces verbal, așa cum scrie la lege. La un moment dat, au intrat vreo 10 jandarmi în țarcul nostru cu pretextul de a verifica pungile, persoanele, au început să-i împingă pe oameni și s-a creat acolo o busculadă și o stare de nervozitate. Era clar că voiau să ne provoace. Oricum vom face plângeri în instanță față de aceste abuzuri", ne-a declarat Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Polițiștilor Europol.

Trotuarul interzis
Reacțiile exagerate ale jandarmilor, provocările repetate, amenzile absurde date polițiștilor, precum și ieșirea publică a ministrului Bode care i-a condamnat extrem de brutal pe protestatari transmit un mesaj foarte clar. Trotuarul de la Cotroceni nu este loc pentru protestele nimănui! "Acest comportament este de lideri de galerie, de ultraș, nu de lider de sindicat. Așa ceva nu accept. Este de nepermis să punem două instituții, Poliția și Jandarmeria în astfel de situații. Vreau să spun foarte clar: acolo Jandarmeria și-a făcut datoria. Nu i-a provocat. Au fost sancționați contravențional cei care au îndemnat la nerespectarea legii și au folosit materiale pirotehnice. Parcă erau la un meci de fotbal. Dar erau la poarta Palatului Cotroceni. Poți să protestezi cât vrei în limitele legii. Nu voi fi însă niciodată de acord ca instituții fundamentale ale statului să fie târâte în astfel de dispute. Am cerut un raport. Aceste imagini nu sunt de conceput – să vezi polițiști îmbrâncindu-se cu jandarmi. Dialogul este soluția pentru revendicările sindicale", a declarat Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne.

Meteorologii anunță că un fenomen bizar ce s-ar putea abate asupra României. Este vorba despre un nor toxic, ce a ajuns în atmosferă după erupțiile Vulcanului Etna, de săptămâna trecută. Norul ar putea ajunge deasupra României și poate afecta calitatea aerului și nu numai.

Seara trecută, un fenomen atipic pentru această perioadă a lovit Capitala, o furtună cu grindină, iar specialiștii avertizează că un alt fenomen bizar se apropie. Din cauza erupțiilor vulcanului Etna de săptămâna trecută, în atmosferă a ajuns un nor de dioxid de sulf. Acest nor toxic ar putea ajunge deasupra României.

Din cauza precipitațiilor din ultima perioadă, specialiștii vin cu avertizări potrivit cărora norul toxic în contact cu precipitațiile poate să determine precipitații acide. Se pare că norul toxic conține dioxid de sulf, care este un compus chimiz sub formă de gaz, incolor și iritant al mucoaselor. Gazul este toxic, se dizolvă în apă, formând acid sulfuros.

Nor toxic peste România
Potrivit specialiștilor trebuie să ne ferim de aceste ploi acide. Mai exact, dioxidul de sulf din norul toxic este produs prin arderea materialelor fosile ce conțin cca. 4% sulf, ca petrolul și cărbunele. Aceste procese duc la poluarea intensă a mediului, fiind cauza ploilor acide.

La om, intoxicația cu dioxid de sulf produce dureri de cap, stare de ebrietate, vărsături (emeză) și amețeală. În concentrații mai mari, gazul produce leziuni a mucoaselor căilor respiratorii, iar la nivel celular produce schimbări ale acizilor nucleici.

Prahova, pârjolită de incendii de vegetaţie. 146 de ha au ars într-un singur week-end!

În acest week-end, pompierii prahoveni au intervenit pentru localizarea și lichidarea a 21 de incendii de vegetație uscată. Suprafața afectată a fost de peste 146 de hectare.

Localitatile afectate de incendiile de vegetaţie au fost: Bucov, Vălenii de Munte, Calugareni, Brazi, Valea Călugărească, Floreşti, Măgurele, Podenii Noi, Fulga, Bărcăneşti, Boldesti Scăieni, Gura Vadului, Teişani, Urlaţi și Starchiojd-

Măsuri
În scopul preîntâmpinării unor astfel de evenimente, reamintim cetățenilor, ca în cazul efectuării lucrărilor de igienizare prin arderea resturilor vegetale, este obligatoriu să supravegheze arderea în permanență și să se asigure că jarul este stins în momentul finalizării lucrării.

Arderea vegetației uscate și a resturilor vegetale se execută cu respectarea mai multor prevederi generale, printer care amintim:

– condiții meteorologice fără vânt;

– colectarea în grămezi a resturilor vegetale în cantități astfel încât arderea să poată fi controlată;

– executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier/construcții și să nu afecteze rețelele electrice, de comunicații, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile

Federaţia „Solidaritatea Sanitară" va protesta, luni şi marţi, la Parlament, în zilele în care sunt programate dezbaterea şi aprobarea în plen a bugetului de stat pe 2021, scopul fiind determinarea parlamentarilor să adopte amendamentele care conţin modificările ce corespund revendicărilor sindicaliştilor.
„Luni, 1 martie, şi marţi, 2 martie 2021, zilele în care în care va fi dezbătut în plen şi aprobat Bugetul, Federaţia 'Solidaritatea Sanitară' protestează la porţile Parlamentului, 'asediind' parlamentarii cu revendicările lucrătorilor din sănătate. Acţiunile de protest au ca scop determinarea parlamentarilor să adopte amendamentele la Buget care conţin modificările ce corespund revendicărilor noastre, pe primul loc aflându-se creşterea bugetului alocat sănătăţii şi alocarea sumelor necesare pentru respectarea drepturilor legale şi morale ale lucrătorilor din sănătate", se arată într-un comunicat al federaţiei, transmis duminică.

Protestele vor fi desfăşurate în intervalul orar 11:00 – 13:30, în ambele zile, la două porţi simultan, respectiv poarta dinspre Bulevardul Naţiunile Unite şi cea dinspre Calea 13 Septembrie.

„Revendicările acestor acţiuni sunt cele anunţate în cadrul protestului pentru susţinerea respectării drepturilor legale şi morale ale lucrătorilor din sănătate, parlamentarii primind deja pe e-mail solicitările fiecăruia dintre cei aproape 18.000 de lucrători din sănătate care au semnat pentru acest protest. Revendicările Federaţiei 'Solidaritatea Sanitară' conţin solicitările de introducere a unor măsuri de protecţie a lucrătorilor din sănătate, cei 98 de profesionişti decedaţi până acum la datorie şi faptul că doar circa 44% dintre lucrători au fost vaccinaţi dovedind cu prisosinţă necesitatea satisfacerea revendicărilor noastre. Revendicările au în vedere şi eliminarea costului social al unei economii infime (circa 0,19% din total buget) generată de tăierea drepturilor salariale legale ale lucrătorilor din sănătate. Această economie costisitoare (din punct de vedere social) a fost prevăzută de art. 1 alin. 1 din OUG nr. 226/2020, ea vizând tăierea unui drept salarial (dreptul la creşterea salariului de bază pentru circa 35% dintre lucrătorii din sectorul public de sănătate; din care circa 71% sunt în prima linie a luptei împotriva COVID-19) scadent în anul 2021", se menţionează în comunicat.

Federaţia „Solidaritatea Sanitară" solicită creşterea alocării bugetare pentru sănătate, dar şi respectarea drepturilor câştigate. Astfel, potrivit sindicaliştilor, intenţia Guvernului de a reduce veniturile salariale prin eliminarea indemnizaţie de hrană, reducerea unor sporuri şi eliminarea voucherelor de vacanţă arată că actuala putere se dovedeşte total indiferentă faţă de eforturile şi sacrificiile lucrătorilor din sănătate. În contextul în care profesioniştilor din sănătate le este interzisă demisia, iar protestele de tipul grevei sunt interzise, reducerea veniturilor salariale mută aceşti lucrători în zona muncii forţate, potrivit sindicaliștilor.

De asemenea, printre revendicările federaţiei se mai află adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru protecţia sănătăţii şi securităţii salariaţilor din sănătate (echipamente, circuite, resurse materiale şi umane etc.), astfel încât să determine o reducere semnificativă a numărului de salariaţi nou infectaţi SARS-CoV-2 şi, mai ales, decedaţi din cauza COVID-19.

„Alături de intervenţiile clasice pentru o astfel de strategie, ea trebuie să includă şi următoarele măsuri: elaborarea unei campanii adecvate de informare a salariaţilor din sănătate în privinţa vaccinării; stabilirea standardelor privind durata de utilizare a echipamentelor individuale de protecţie şi asigurarea acestora în cantitatea necesară şi la calitatea corespunzătoare; elaborarea unui normativ de personal adecvat tratamentului pacienţilor COVID-19; reducerea timpului de lucru continuu în echipament individual de protecţie la 3 ore; limitarea răspunderii profesionale la condiţiile create de 'noua normalitate'; includerea COVID-19 ca boală profesională pentru lucrătorii din sănătate; respectarea dreptului legal la pensia de urmaş pentru copiii colegilor decedaţi la datorie; creşterea salariilor de bază pentru toate categoriile de lucrători începând cu 1 ianuarie 2021 la nivelul prevăzut de legea salarizării pentru anul 2022. Anularea reducerii salariilor de bază prevăzută de OUG nr. 226/2020", se spune în document.

Sindicaliştii mai cer raportarea tuturor sporurilor lucrătorilor din sănătate la salariile de bază actuale şi acordarea tuturor sporurilor pentru condiţii de muncă la nivel maxim şi introducerea tuturor categoriilor de lucrători din sănătate în Anexa nr. 2 a legii 153/2017; acordarea stimulentului de risc pe întreaga durată a pandemiei pentru toţi salariaţii din sănătate; acordarea tuturor drepturilor salariale prevăzute de lege, respectiv sporul de până în 30%, sporul pentru combaterea epidemiei şi plata orelor suplimentare, pentru toţi lucrătorii care încă nu au beneficiat de ele; plata gărzilor cu tariful orar aferent normei de bază; reaşezarea asistentelor medicale în grila de salarizare în sensul creşterii locului pe care-l ocupă în ierarhia salarială, corespunzător locului pe care-l au în echipa medicală, respectiv contribuţiei la tratamentul şi îngrijirea pacienţilor; negocierea anexelor la Contractul Colectiv de Muncă sector Sănătate.

„Lucrătorii din sănătate trebuie să beneficieze de reducerea stagiului de cotizare (vârstei de ieşire la pensie) proporţional cu activitatea desfăşurată peste norma de bază. O reducere trebuie aplicată şi pentru condiţiile de muncă deosebit de periculoase", mai explică Federaţia „Solidaritatea Sanitară".

De asemenea, Federatia Publisind a anunțat că luni, 1 martie, ora 11,00 va organiza un protest la Ministerul Muncii, ca reacție la intenția prim-ministrului Florin Câțu „de a inchide sindicatele pentru ca deranjează cu proteste".

Publisind a protestat săptămâna aceasta la Cotroceni.

Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei naţionale de imunizare împotriva coronavirusului, a declarat că persoanele din etapa a treia a vaccinării anti-COVID-19 (populaţia generală) se pot programa pe platforma online dedicată acestui proces după data de 15 martie, inocularea vaccinului pentru acestea urmând să aibă loc cel mai probabil în aprilie.

„În ceea ce priveşte etapa a treia, posibilitatea de programare a persoanelor va fi disponibilă chiar după 15 martie, şi acest lucru e important, în momentul în care va fi disponibilă acea listă de aşteptare, iar vaccinarea respectivă probabil va debuta în luna aprilie", a spus Gheorghiţă, duminică la Digi 24.

Gheorghiţă a mai amintit că din 15 martie vor fi active liste de aşteptare pentru vaccinare anti-COVID-19 pe platforma online de înscriere. Fiecare persoană înscrisă pe lista unui centru de vaccinare va putea vizualiza câte persoane se află înaintea sa şi poate estima data la care ar fi programată la vaccinare. Totodată, el a spus că activarea acestei liste de aşteptare pe platforma online a depins de operaţionalizarea celor 750 de centre din ţară prevăzute în campania de vaccinare.

În altă ordine de idei, potrivit acestuia, de luni „vor fi cel puţin 30.000 de persoane vaccinate în fiecare zi". „Vom avea zile în care vom depăşi 40.000 de persoane vaccinate", a adăugat Gheorghiţă.

Miron Cozma a avertizat Guvernul Cîţu că poate organiza „oricând" o nouă mineriadă, în contextul protestului minerilor.

Cozma i-a transmis, duminică, în direct la România TV, premierului Cîţu că ar putea schimba Guvernul pe care-l conduce.

„Îi spun inclusiv premierului Cîţu. Atenţie foarte mare, Cîţule! Ia şi citeşte istoria evenimentelor cu mineri!

În 1991, am schimbat un Guvern cu 10.000 de mineri, cu Armata în stradă. În 1999, am schimbat Guvernul Radu Vasile cu 7.000 de mineri. La ora asta, 4.000 de mineri din Valea Jiului şi cu 7.000 din Gorj. Sunt 11.000, Cîţule!

Dacă vrei o mineriadă, pot să o fac oricând! Iar tu nu ai cum să mă opreşti pe mine! Nici tu, nici alţii!", a declarat Miron Cozma.

Totodată, acesta a criticat-o pe Clotilde Armand, primarul Sectorului 1.

„În privinţa acestei hoaţe (Clotilde Armand, n.red), îl atenţionez pe ministrul de Interne. Dacă nu începi ancheta, aşa cum ţi-am cerut legat de modul în care au obţinut acele bunuri – 14 terenuri, 3 apartamente, 2 vile, Clotilde Armand, când Miron Cosma n-are o garsonieră după 20 de ani lucraţi în mină. Am să te dau în judecată, domnule ministru, pentru favorizarea infractorului!", a spus Miron Cozma.

Steaua Română SA, cea mai veche rafinărie din România, dar şi din Europa a intrat în faliment printr-o decizie a Tribunalului Bucureşti, dată în 8 februarie 2021, după 126 de ani de la înfiinţare.

Dispoziţia instanţei închide astfel unul dintre cele mai spectaculoase capitole din istoria petrolului românesc, început în secolul XIX.

SENTINŢA CARE A PUS LACĂT PE PORŢILE CELEI MAI VECHI RAFINĂRII DIN ROMÂNIA

”Dispune intrarea în faliment prin procedura generala a debitoarei, în baza art.107 alin 1 lit. C din Legea nr. 85/2006.

dispune dizolvarea societăţii debitoare SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA.

  • ridică dreptul de administrare al debitoarei. Dă dispoziţie tuturor băncilor la care debitoarea are disponibil în conturi să nu dispună de acestea fără un ordin al judecătorului sindic sau al lichidatorului judiciar, obligaţia de înştiinţare a băncilor revenindu-i lichidatorului judiciar.
  •  Dispune sigilarea bunurilor din averea debitoarei şi trimiterea de notificări tribunalelor din alte judeţe în care debitoarea are bunuri în vederea sigilării, în sarcina lichidatorului judiciar.
  •  Stabileşte termen maxim de 10 zile de la data deschiderii procedurii falimentului pentru predarea gestiunii averii de la debitoarea către lichidator, împreuna cu lista actelor si operaţiunilor efectuate după deschiderea procedurii.
  • Dispune întocmirea şi predarea către lichidatorul judiciar în termen de 10 zile de la intrarea în faliment, a unei liste cu numele şi adresele creditorilor cu toate creanţele acestora la data intrării în faliment, cu indicarea celor născute după deschiderea procedurii”, este decizia Tribunalului Bucureşti, conform portalului instanţelor de judecată, după aproape opt ani de la debutul procesului.

Instanţa a numit, prin soluţia din 8 februarie, lichidator judiciar provizoriu pe CITR filiala Bucureşti. Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

”ULTIMII MOHICANI”

Vestea intrării în faliment a celei mai bătrâne rafinării din România a fost anunţată pe Facebook de unul dintre angajaţi. Mesajul său a fost însoţit de o fotografie-document în care au fost surprinşi ultimii angajaţi ai rafinăriei.

FOTO Aurel Moraru

”Rafinăria <<Steaua Română>> din Câmpina a intrat în faliment şi urmează să dispară. Astfel, se încheie istoria celei mai vechi rafinării din România şi din Europa. În jurul ei s-a construit oraşul Câmpina, iar viaţa ei din 1895 până astăzi se încheie acum. Sunt mândru că am lucrat în această rafinărie timp de 46 ani. În imaginea de mai jos sunt ultimii "Mohicani" din această rafinărie”, scria Aurel Moraru pe pagina sa de Facebook în data de 18.02.2021. În imagine apar 22 de persoane, ultimii angajaţi ai rafinăriei câmpinene, alături de eternul câine de pază, nelipsit de prin curţile marilor uzine româneşti. În spate se văd bătrânele instalaţii care vor ajunge, cel mai probabil, la fier vechi.

      

După aproape jumătate de veac pe care l-a petrecut la Steaua Română, Aurel Moraru spune că rafinăria i-a fost a doua casă, ”poate chiar prima”. A intrat pe porţile înteprinderii când avea doar 18 ani şi aici a rămas până în februarie 2021, când a fost anunţat de juristul înteprinderii că rafinăria a intrat în faliment şi că ”ultimii mohicani” vor intra în şomaj sau, după caz, se vor pensiona.

„Mie rafinăria mi-a oferit tot, casă şi masă”, spune Aurel Moraru. Povesteşte, de exemplu, că de Crăciun şi de Paşti, în ciuda faptului că regimul comunist nu agrea oficial sărbătorile religioase, copiii rafinorilor primeau cadouri substanţiale, mult mai consistente decât ceea ce primeau copiii ai căror părinţi lucrau în alte fabrici din Câmpina.

„Se făceau serbări, copiii veneau şi spuneau poezii, era altfel atunci. Nu ştiu, mie mi-a plăcut, dar poate sunt eu nostalgic”, spune Aurel Moraru.

ISTORIA RAFINĂRIEI „PRIVATIZATE”

În 1989, la rafinăria din Câmpina lucrau 1.450 de muncitori, în 1996 a fost privatizată, iar în 2009 ultimii 400 de angajaţi au fost notificaţi că îşi vor pierde locurile de muncă.

Deşi au trecut 126 de ani de la înfiinţarea rafinăriei Steaua Română, în ultimii 12 ani întreprinderea nu a mai avut producţie. Pe 27 februarie 2009, cei peste 400 de salariaţi ai Rafinăriei "Steaua Română" Câmpina au primit notificare de concediere colectivă, societatea intrând în incapacitate de plată.

Gheorghe Sandu, liderul sindicatului ”Rafinorul”, spunea, la acea vreme, că rafinăria din Câmpina a ajuns să-şi concedieze oamenii din cauza statului pe de o parte, care întârzia returnarea TVA aferentă exportului, dar şi altor două societăţi private care nu-şi achitaseră marfa cumpărată.

Gheorghe Sandu, liderul sindicatului ”Rafinorul” din Câmpina

"Resursele financiare sunt blocate de ANAF. Concedierile colective vor avea loc din cauza situaţiei economice şi financiare în care ne aflam, generată în special de nereturnarea celor aproape 10 milioane de euro,TVA aferent exportului pe perioada august 2007-octombrie 2008. De asemenea, încă doua termocentrale care apartin statului, de la Iaşi şi Oradea, nu au plătit păcura pe care au cumparat-o pentru încălzire", spunea, în primăvara anului 2009 liderul de sindicat Gheorghe Sandu. Au avut loc mai multe proteste ale rafinorilor la Bucureşti, s-a încercat o întrevedere cu premierul de atunci, Emil Boc, dar fără succes. Soarta rafinăriei era pecetluită.

Deşi era una dintre cele mai importante înteprinderi din domeniul petrolului, rafinăria Steaua Română nu a fost vizitată niciodată de Nicolae Ceauşescu, dar nici de alt preşedinte care i-a urmat.

„STEAUA ROMÂNĂ”, ÎN ZECI DE RAPOARTE CĂTRE CIA

Dacă istoria recentă a rafinăriei nu pare a fi atât de spectaculoasă, în trecut, de numele primei rafinării din România se leagă poveşti de război şi, mai recent, poveşti cu spioni americani. Măcar şi pentru atât, bătrânele clădiri şi instalaţii ale acestui simbol al industriei petrolului ar trebui conservate şi transformate într-un muzeu dedicat.

Rapoartele desecretizate ale CIA abundă de informaţii care plecau din România către SUA, iar numele rafinăriei Steaua Română din Câmpina se regăseşte în zeci de note şi analize trimise de spioni americani.

FOTO delcampe.net

Nu mai este niciun secret că, după instaurarea regimului comunist, SUA a supravegheat îndeaproape actvitatea politică şi mai ales economică a României.

Într-un raport din 29 noiembrie 1955, CIA primea o amplă analiză despre industria petrolului din România. În document se vorbeşte despre faptul că în 1948 două societăţi au luat în posesie industria petrolului românesc: Savrompetrol care controla vechile companii: Columbia, Concordia, Credit Minier, IRDP şi Redevenţa, iar cea de-a doua societate, Muntenia Petroliferă, care controla Astra Română, Româno-Americană, Unirea Steaua Română şi Prahova. În raportul către CIA se arată că în data de 20 august 1951 Savrompetrol a absorbit societatea românească Muntenia Petroliferă şi astfel a avut controlul complet asupra industriei româneşti de petrol.

Savrompetrol a fost înfiinţată în1945 pe fondul armistiţiului dintre România şi Uniunea Sovietică. Aportul sovietic s-a constituit din bunurile inamice confiscate, în special activele societăţilor petrolifere cu capital german. După naţionalizare, companiile din domeniul industriei petrolului au intrat în proprietatea statului care le-a organizat în două mari centre, Centrala Petroliferă Moldova şi Centrala Petroliferă Muntenia, care au intrat sub conducerea Savrompetrol în 1951. La acest moment se referă raportul către CIA.

FOTO cia.gov

Documentul conţine informaţii detaliate, tehnice despre fiecare rafinărie în parte preluată de Savrompetrol, ce producţie anuală aveau, ce tipuri de produse fabricau, numărul de muncitori, dar şi date istorice importante. Despre rafinăria Câmpina se precizează în raportul către CIA că ”nu s-au făcut îmbunătăţiri notabile în câmpurile de producţie de la cel de-al Doilea Război Mondial. Regiunea este considerată secătuită şi fără un viitor important. Rafinăria din Câmpina (Steaua Română), care a fost complet distrusă în timpul războiului, a fost reconstruită. Materialele au fost aduse de la combinatul metalurgic Reşiţa şi de la inteprinderea de construcţii Concordia din Ploieşti”, se menţionează în raportul CIA din noiembrie 1955.

FOTO cia.gov

Documentul continuă cu lista produselor care ieşeau de pe poarta rafinăriei câmpinene, dar şi cu date despre capacitatea de producţie. Aflăm astfel că, până în 1951, capacitatea de producţie a rafinăriei Steaua Română era de 3.5 tone pe zi şi producea diferite tipuri de gazolină, kerosen, uleiuri de motor (pentru vapoare şi locomotive), dar şi vaseline de diferite calităţi. Erau raportate către CIA inclusiv achiziţiile pe care le făcea rafinăria din Câmpina în acea perioadă, dar şi despre tipul de instalaţii folosite şi unde erau amplasate. Inclusiv date despre amplasamentul fiecărei construcţii care aparţinea rafinăriei Steaua Română, din ce era fabricată şi la ce era folosită, dar şi despre conductele de petrol care deserveau rafinăria şi traseul lor. Vezi foto

GHEORGHE GHEORGHIU DEJ, UCENIC LA CÂMPINA

În 1952, CIA primeşte un raport complet despre biografia liderului comunist Gheorghe Gheorghiu Dej. Aflăm cu surprindere că, din cauza sărăciei cu care se lupta familia sa, tânărul Dej a trebuit să muncească de la vârsta de 11 ani, iar la 15 ani îşi făcea ucenicia ca electrician la Moineşti, unde Steaua Română avea o exploatare, iar pregătirea sa ca electrician a fost desăvârşită ”în industria petrolului la Câmpina”.

FOTO cia.gov

Tot dintr-un raport către CIA, din septembrie 1952 aflăm că numărul muncitorilor a fost constant în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial. Conform documentului, la Steaua Română în 1952 lucrau 2.000 de muncitori, iar capacitatea de producţie zilnică era de 2.000-3.000 de tone în 24 de ore.

CUM A LUAT FIINŢĂ RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ

La mijlocul secolului al XIX-lea, zăcămintele de petrol descoperite pe câmpul din apropierea văii inferioare a Prahovei au atras în zona Câmpina industriaşi străini, mulţi veniţi aici la sfatul Regelui Carol I.

Prima atestare documentară care se referă la o rafinărie pe teritoriul oraşului Câmpina datează din anul 1886. Conform documentelor, această rafinărie a fost construită în zona unde în prezent se află autogara oraşului, la intrarea în Câmpina dinspre Ploieşti. Această primă afacere cu petrol aparţinea moştenitorilor boierului Dumitru Hernea (Hernia), care deţinea suprafeţe impresionante în sudul oraşului, pe care le cumpărase de la prinţul Dimitrie Ştirbei. În anul 1887, este construită la Câmpina prima sondă, pe malul râului Doftana, care extrăgea în jur de 500 de tone de ţiţei pe zi. Sonda aparţinea urmaşilor boierului Hernea.

”BINEVOIŢI A NE DA AUTORIZAŢIUNEA PENTRU CONSTRUCŢIUNEA UNEI FABRICI DE DESTILAŢIUNE”

Abia zece ani mai târziu intră în funcţiune rafinăria ”Steaua Română”, care marchează începutul prelucrării moderne a petrolului.  

Actul constitutiv al Societăţii anonime „Steaua Română” a fost publicat în Monitorul Oficial în  11 octombrie 1895.

Reprezentanţii societăţii ceruseră înainte, probabil conform uzanţelor vremii, permisiunea din partea primarului din Câmpina pentru ”construcţiunea unei fabrici”

Câmpina, zona centrală, în secolul XIX FOTO historia.ro

„Domnule Primar, Conformându-ne art. 54 din legea Org. Comunelor Urbane, Avem onoarea a vă ruga ca să binevoiţi a ne da autorizaţiunea pentru construcţiunea unei fabrici de destilaţiune de Petroleu pe locurile deja arendate de la Dl Ştefan Atanasiu, Mina Rădulescu, Gge Giuga, şi Ion St. Brâncescu situate la cărămidării, între Şoseaua Câmpina Telega şi Calea ferată Câmpina Doftana, cu acte în regulă autentificate şi transcrise la onor. Trib. Prahova Sect. I şi pentru care construcţie deja am obţinut permisiunea onor. Prefecturi de Prahova în urma Consultaţiunei Consiliului de igienă judeţean spre care sfârşit anecsăm  şi o colă timbrată de lei cinci. Primiţi vă rugăm Domnule Primar asigurarea distinsei noastre stime. B. Teplanszky reprezentantul Societăţii „Steaua Română” cu sediul în Bucuresci str. Lipscani nr. 10”, potrivit oglindadeazi.ro.

Conform sursei citate, reprezentantul societăţii se angaja să despăgubească cetăţenii oraşului în cazul unor incendii care s-ar fi putut întâmpla dat fiind profilul fabricii

”Declaraţiune,

(…) Declar că pentru orice incendieri s-ar întâmpla locuitorilor dinprejur din cauza fabricii, Societatea al cărui representant sunt, se obligă a-i despăgubi în urma expertizei ce se va face fără nici un cursu de judecată. Câmpina 1897 Martie 3. B. Teplanszky”.

ŢINTA ARMATEI AMERICANE

În anul 1897, după ce Rafinăria a achiziţionat în întregime zona petrolieră din jurul oraşului Câmpina, devine o modernă rafinarie, pe o suprafaţă de 13,5 hectare. La darea ei în folosinţă, era considerată cea mai modernă şi cea mai mare dintre rafinăriile din Europa. Patrimoniul său se compunea din rafinării, schele, sonde, instalaţii de export la Constanţa şi Giurgiu, o flotilă de tancuri petroliere de transport pe Dunăre, o fabrică de acid sulfuric, o fabrică de bidoane, o staţie de conducte de apă pe râul Doftana, conform site-ului oficial al rafinăriei Steaua Română.

Rafinăria la începutul anilor 2000 FOTO Diana Frîncu

În primul an de funcţionare, 1897, rafinăria distila aproximativ 30.000 tone ţiţei/an, iar după numai doi ani avea o capacitate de distilare de la 95.000 tone/an. Înainte de primul Război Monidal, ajunsese să distileze 560.000 tone/an.În aceste condiţii, este de înţeles de ce, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Steaua Română din Câmpina a devenit o ţintă pentru escadrilele britanice şi americane. Rafinăria asigura o mare parte din combustibilul necesar maşinăriei de război germane şi trebuia distrusă. Ceea ce s-a şi întâmplat în august 1943 şi 1944 (5-6 mai; 10 si 18 august), când rafinăria a fost ţinta altor patru bombardamente, care o aduc în stare de neoperativitate. A fost distrus totul, de la instalaţii până la sondele de petrol, având nevoie de patru ani pentru a fi reconstruită. Urmele războiului se văd şi astăzi în curtea societăţii, mai degrabă în vintrele ei. Muncitorii ştiu că sub ceea ce este astăzi la vedere se află prima rafinărie.

”Atunci s-au băgat buldozerele şi au acoperit tot. Sub rafinăria de astăzi se află o altă rafinărie, cu tot cu catacombele ei”, spune Aurel Moraru, unul dintre muncitorii care va închide definitiv poarta rafinăriei Steaua Română din Câmpina.

În prezent, rafinăria se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 50 de hectare, teren care se află în mijlocul oraşului Câmpina.

Sursa Adevarul.ro

Pas spre normalitate! În această perioadă, pe esplanada din fața Casei Sindicatelor, au avut loc lucrări de amenajare (refacere suprafață casete pomi și înlocuire/vopsire elemente mobilier urban deteriorat).

Acestea au fost efectuate de către angajaţii SGU Ploieşti.

De mai bine de patru ani, DNA nu reuseste sa treaca de camera preliminara dosarul in care au fost trimisi in judecata fostii sefi ai Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova. Nici nu are cum sa se intample altfel, atat timp cat aceasta cauza este opera celebrilor paraditori Mircea Negulescu (foto dreapta) si Lucian Onea (foto stanga), fosti procurori la DNA Ploiesti, intre timp ambii inculpati pentru nenorocirile comise fix in dosarul privindu-i pe fostii sefi ai Serviciului Anticoruptie Prahova. Curtea de Apel Ploiesti a dispus miercuri, 24 februarie 2021, retrimiterea dosarului judecatorului de camera preliminara de la Tribunalul Prahova.

In decembrie 2016, DNA Ploiesti a anuntat trimiterea in judecata a fostilor sefi ai Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova si a altor inculpati. Concret este vorba despre:

-Constantin Ispas, comisar sef si sef al Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova din cadrul Directiei Generale Anticoruptie, acuzat de trafic de influenta, luare de mita, cercetare abuziva in forma continuata, divulgarea informatiilor secrete de stat, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri in forma continuata;

-Mihail Emanuel Saghel, ofiter de politie judiciara, sef Serviciu in cadrul Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate Ploiesti, acuzat de santaj, luare de mita, trafic de influenta, divulgarea informatiilor secrete de stat, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, in forma continuata;

-Radulescu Ionut Adrian, ofiter in cadrul Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova, acuzat de cercetare abuziva in forma continuata;

-Ristea Constantin-Sebastian, acuzat complicitate la infractiunea de luare de mita.

De mai bine de patru ani, dosarul DNA nu trece de camera preliminara. Va dati seama ce facatura?

Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Prahova, unde, in 25 iunie 2020, judecatorul de camera preliminara a constatat legalitatea rechizitoriului si a dispus inceperea judecatii.

Totul s-a naruit pentru DNA Ploiesti miercuri, 24 februarie 2021, cand Curtea de Apel Ploiesti a desfiintat incheierea prin care Tribunalul Prahova daduse liber la inceperea judecatii si a retrimis dosarul judecatorului de la camera preliminara.

Iata minuta Tribunalului Prahova din 25 iunie 2020 (dosar 7700/105/2016/a1):

"Respinge ca neintemeiate cererile si exceptiile invocate de inculpatii: ISPAS CONSTANTIN, SAGHEL MIHAIL EMANUEL, RADULESCU IONUT ADRIAN, RISTEA CONSTANTIN SEBASTIAN. In baza art. 346 alin. 2 C.P.P. constata legalitatea sesizarii instantei - Tribunalul Prahova, cu rechizitoriul nr. 150/P/2014 din data de 16.12.2016 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, fiind respectate dispozitiile art. 328 C.P.P., a administrarii probelor precum si actelor de urmarire penala. Dispune inceperea judecatii in cauza privind pe inculpatii:

- ISPAS CONSTANTIN, pentru savarsirea infractiunilor de: trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000; trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 308 c.p.; luare de mita, prevazuta de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000; cercetare abuziva in forma continuata (3 acte materiale) prev. de art. 280 alin. 1 si 2 C.pen, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. si art. 5 alin. 1 C.pen.; divulgarea informatiilor secrete de stat, prev. de art. 303 alin. 2 C.pen.; sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, prev. de art. 259 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. cu aplicarea finala a art. 38 alin. 1 C. pen. ?i art. 5 alin. 1 C.pen..

- SAGHEL MIHAIL EMANUEL, pentru savarsirea infractiunilor de: santaj, prev. de art. 13/1 din Legea nr.78/2000, rap. la art.207 alin. 1 C.pen.; luare de mita prev. de art. 289 alin. 1 c.p. rap. la art. 7 lit. c din legea nr. 78/2000; trafic de influenta, prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000; divulgarea informatiilor secrete de stat, prevazuta de art.303 alin. 2 C.pen.; sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, prevazuta de art. 259 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen., cu aplicarea finala a art. 38 alin. 1 C.pen. si art. 5 alin. 1 C.pen..

- RADULESCU IONUT ADRIAN, pentru savarsirea infractiunii de: cercetare abuziva in forma continuata (3 acte materiale), prevazuta de art. 280 alin. 1 si 2 C.pen, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. si art. 5 alin. 1 C.pen.

- RISTEA CONSTANTIN SEBASTIAN, pentru savarsirea infractiunii de: complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 48 alin. 1 C.pen. combinat cu art. 289 alin. 1 C. pen. rap. la art. 7 lit. c din Legea 78/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen.

In baza art. 272 c.p.p. onorariile aparatorilor din oficiu conform delegatiei nr. 0008465/24.11.2017 si delegatiei nr.15658/21.02.2020 se vor avansa din fondurile Ministerului Justitiei. Cu drept de contestatie in 3 zile de la comunicare. Pronuntata in camera de consiliu azi, 25.06.2020. Document: incheiere finala (dezinvestire) 206/2020 25.06.2020".

Iata minuta Curtii de Apel Ploiesti din 24 februarie 2021 (dosar 7700/105/2016/a1):

"Admite contestatiile formulate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian impotriva incheierii nr. 206 din data de 25 iunie 2020 pronuntate de judecatorul de camera preliminara din cadrul cadrul Tribunalului Prahova, in dosarul 7700/105/2016/a1 pe care o desfiinteaza in totalitate si dispune trimiterea cauzei la Tribunalul Prahova in vederea rejudecarii, potrivit considerentelor prezentei.

In baza art. 275 alin.6 Cod procedura penala onorariile partiale in cuantum de cate 200 lei pentru avocatii desemnati din oficiu inculpatilor Ispas Contantin si Radulescu Ionut Adrian pana la prezentarea avocatilor alesi si onorariul in cuantum de 795 lei pentru avocatul desemnat din oficiu intimatului inculpat Ristea Constantin Sebastian se avanseaza din fondurile Ministerului Justitiei in favoarea Baroului Prahova. Potrivit disp. art. 275 alin.3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta din camera de consiliu, astazi 24 februarie 2021. Document: incheiere finala camera preliminara 24.02.2021".

Negulescu si Onea, inculpati de SIIJ fix pentru aceasta facatura

Ceea ce se intampla cu acest dosar nu ar trebui sa surprinda, in conditiile in care, asa cum precizam si la inceputul articolului, cauza a fost instrumentata de celebrii paraditori de la DNA Ploiesti Mircea Negulescu si Lucian Onea. De altfel, cei doi au fost inculpati de Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) fix pentru aceasta facatura.

Mai exact, conform ordonantei procuroarei Adina Florea din 9 ianuarie 2019, Mircea Negulescu este acuzat de:

-5 infractiuni de complicitate la represiune nedreapta prev. de art. 283, alin. 2 Cod penal, constand in aceea ca, in calitate de procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si ulterior la DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti a contribuit in mod nemijlocit la actiunile intreprinse de procurorii Onea Lucian Gabriel si Raileanu Elena Cerasela in sensul de a pune in miscare actiunea penala, de a retine si de a trimite in judecata pe numitii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel, Radulescu Ionut Adrian in dosarul nr. 150/P/2014 si pe numitii Tudose Liviu Mihail si Mihaila Aurelian Constantin in dosarul penal nr. 308/P/2015 stiind ca sunt nevinovati;

-inducerea in eroare a organelor judiciare prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal in referire la art. 268 Cod penal raportat la art. 47 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal constand in aceea ca, in calitate procuror al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si apoi de procuror la DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, in baza rezolutiei infractionale unice, in mod repetat, in perioada 2014-2016 a determinat mai multe persoane sa formuleze, fara vinovatie, declaratii nereale, in scopul de a dovedi existenta unor fapte prevazute de legea penala cu prilejul "fabricarii" mai multor dosare penale, respectiv: dosarul penal supranumit "dosarul Tigailor" care ii viza pe numitii Savu Danuel si Ghita Sebastian Aurelian; dosarul nr. 218/P/2014, supranumit "dosarul Hidro"; dosarul penal 90/P/2015 privindu-i pe Ghita Sebastian Aurelian si Badescu Iulian; dosarul nr. 308/P/2015 privindu-i pe Tudose Liviu Mihail, Mihaila Aurelian Constantin s.a.; dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian; dosarul nr. 427/P/2014 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti privindu-i pe Alexe Razvan, Cosma Vlad Alexandru s.a.; dosarul penal nr. 183/P/2013 al DNA Serviciul Teritorial Ploiesti;

In ceea ce-l priveste pe Lucian Onea, acesta este acuzat de:

-represiune nedreapta prev. de art. 283, alin. 2 Cod penal, constand in aceea ca, in calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, a dispus punerea in miscare a actiunii penale, retinerea si trimiterea in judecata a persoanei vatamate Radulescu Adrian Ionut, in calitate de inculpat, stiind ca este nevinovat, in dosarul penal 150/P/2014;

-inducerea in eroare a organelor judiciare prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal in referire la art. 268 Cod penal, raportat la art. 47 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, constand in aceea ca, in calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, in baza rezolutiei infractionale unice, in mod repetat, in perioada 2014-2016, a determinat mai multe persoane sa formuleze, fara vinovatie, declaratii nereale, in scopul de a dovedi existenta unor fapte prevazute de legea penala cu prilejul "fabricarii" mai multor dosare penale, respectiv: dosarul penal nr. 218/P/2014, supranumit 'dosarul Hidro'; dosarul nr. 308/P/2015 privindu-i pe Tudose Liviu Mihail, Mihaila Aurelian Constantin s.a.; dosarul penal nr. 183/P/20913; dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian;

-fals intelectual prev. de art. 321 Cod penal, constand in aceea ca, in calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, care a instrumentat dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian, a emis ordonanta de autorizare provizorie a supravegherii audio, video si prin fotografiere din 09.08.2015, cunoscand ca informatiile care urmau sa fie transpuse in mijloace de proba erau puse la dispozitia organelor judiciare de martorul Tanasescu Catalin Adrian;

-divulgarea informatiilor secrete de stat prev. de art. 303 Cod penal, constand in aceea ca, in calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, care a instrumentat dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian, a prezentat cu titlu de mijloc de proba informatii clasificate secrete de stat despre care a luat cunostinta datorita atributiilor de serviciu, fiind afectate interesele BCCO Ploiesti si DGA – SJA Prahova;

Conflictul a avut loc vineri după-amiază, în cartierul Radu de la Afumați din Ploiești. Nouă persoane, rănite cu cioburi de sticlă, au ajuns la spital. Poliția a reținut deja trei dintre participanții la scandal. Scandalagiii au fost potoliți de echipele de la Serviciul de Acțiuni Speciale.

Vineri, "în jurul orei 17:30, în municipiul Ploiești, pe o stradă din Cartierul Radu de la Afumați, a avut loc un conflict spontan între membrii a două familii.

La fața locului au intervenit mai multe echipaje de poliție și jandarmi precum și luptători din cadrul Serviciului de Acțiuni Speciale Prahova, care au aplanat în scurt timp conflictul.

Din primele date, persoanele implicate s-au agresat reciproc, atat verbal cât și fizic, pe fondul unor neînțelegeri mai vechi", potrivit unui comunicat al Poliției Prahova.

Sursa citată a precizat că polițiștii au identificat și condus la sediul secției trei persoane care au participat la eveniment, iar alte nouă persoane au solicitat transportul la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Surse apropiate de anchetă au precizat că tot scandalul a izbucnit după ce un băiat (minor) a trecut prin fața unui magazin de cartier și i-a înjurat pe cei aflați acolo. Dintr-o ceartă banală, totul a degenerat într-un adevărat scandal de stradă în timpul căruia s-au folosit ca arme albe sticle și lemne, scrie Ziarul Incomod.

Persoanele care au solicitat ajutor medical nu au răni grave, doar echimoze provocate de cioburi, au precizat sursele citate.

Cercetarile continuă pentru stabilirea situației de fapt și dispunerea de masuri legale în consecință, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tulburarea ordinii și liniștii publice, lovire sau alte violente și distrugere.

Pagina 11 din 4791

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.