Acţiune de amploare în Munţii Bucegi. Salvamontiştii au ridicat trupul unui bărbat care se pregătea să facă un zbor cu parapanta. La un moment dat o manevra greșită l-a costat din nefericire viaţa.

Bărbatul de 32 de ani din Braşov a încercat să zboare cu parapanta de pe Vârful Caraiman, dar a căzut câteva sute de metri pe o vâlcea spre Valea Caraimanului.

16 salvamontisti din Busteni, Prahova şi Azuga au lucrat pentru extragerea victimei din masiv. Şi cum nu era de ajuns, la scurt timp salvatorii mai primeau o solicitare. O femeie de 60 de ani ar fi căzut în zona Vârful Omu şi a suferit un traumatism la bazin. Aşa se face că salvamontiştii au fost nevoiţi să se împartă pentru a interveni rapid la ambele solicitări.

Ce ar face pompierii dacă s-ar produce o explozie în zona rampei descărcare ţiţei la un vagon cisternă, la o rafinarie din Prahova? Exact asta au vrut să afle echipele de la ISU Prahova care au particpat la exerciţie desfăşurat pe amplasamentul rafinăriei S.C. Petrotel Lukoil S.A.

Potrivit reprezentanţilor ISU Prahova, scenariul exerciţiului de intervenţie se referă la o explozie în zona rampei descărcare ţiţei la un vagon cisternă cu o capacitate de 68 mc, respectiv o explozie a vaporilor din interiorul acestuia. În urma exploziei se rupe partea superioară a cisternei şi se aprinde ţiţeiul. Vagonul face parte dintr-o garnitură cu zece cisterne CF, cinci dintre acestea fiind pline, la capacitate maximă. Din cauza exploziei, mai multe persoane care se aflau pe o rază de 30 m sunt rănite şi necesită ajutor medical calificat imediat.

Având în vedere riscul propagării incendiului la instalaţiile învecinate, precum şi numărul mare de victime care necesită acordarea primului ajutor, se vor pune în aplicare Planul de urgenţă externă al obiectivului și Planul roşu judeţean.

Totodată, 67 de pompieri militari și 10 elevi cu 7 autospeciale de lucru cu apă şi spumă, o autospecială pentru transport personal şi victime multiple, o autospecială de intervenţie pentru accidente colective şi calamităţi, 4 ambulanţe SMURD, 5 autospeciale de primă intervenţie şi comandă şi 2 autospeciale de grupă operativă vor asigura intervenţia în situaţia simulată.

Faptul că o parte a cetățenilor aleg să nu poarte masca de protecție poate duce la altercații între negaționiști și cei care aleg să se supună regulilor impuse din cauza evoluției pandemiei de coronavirus. La Iaşi, două persoane s-au luat la bătaie într-un autobuz pentru că una dintre ele nu purta mască de protecţie.

Poliția s-a autosesizat

În imaginile surprinse de un călător se observă cum un bărbat o lovește pe pasagera de lângă el pentru că nu purta corespunzător masca de protecție
Ioana Bîlea, purtătoare de cuvânt IPJ Iași: Având în vedere imaginile apărute în spaţiul public, realizate într-un autobuz care se deplsa pe raza municicpiului Iaşi, precizăm faptul că ne-am autosesizat şi efectuăm verificări pentru stabilirea întregii situaţii de fapt urmând ca în funcție de cele constatate să fie dispuse măsurile legale.

Zi de recorduri negative în România. 5.343 de noi cazuri COVID, 107 decese în ultimele 24 de ore și 861 de pacienți internați la ATI în stare gravă

Până astăzi, 28 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 222.559 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 159.855 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 5.343 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

O inițiativă legislativă a fost depusă la Senat, în procedură de urgență, proiectul propunând ca statul să deconteze cetățenilor testele Covid efectuate pe cont propriu, în sistemul privat.

Inițiativa le aparține deputaţilor Pro România Nicolae Bănicioiu, Victor Ponta, Ion Mocioalcă şi Gabriel Petrea.

„Art. 1. La intrarea în vigoare a prezentei se instituie Programul Naţional de Testare pentru determinarea infectărilor cu noul coronavirus SARS-Cov-2 derulat prin Ministerul Sănătăţii.

Art. 2. Finanţarea Programului Naţional de Testare pentru determinarea infectărilor cu noul coronavirus SARS-CoV- 2 se face din Fondul de Rezervă al Guvernului.

Art. 3. Cetăţenii români care doresc să se testeze pentru determinarea infectărilor cu noul coronavirus SARS-CoV-2 o pot face gratuit în reţeaua de sănătate publică de stat sau contra cost în reţeaua privată de sănătate.

Art. 4. Pentru testările efectuate contra cost în reţeaua privată de sănătate, Ministerul Sănătăţii prin DSP-urile judeţene şi a Municipiului Bucureşti va deconta contravaloarea acestora pe bază cererii însoţită de dovadă plăţii şi a buletinului de analiză în maxim 30 de zile de la depunere”, prevede proiectul citat de News.ro.

Senatul este prima cameră sesizată.

Inițiatorii proiectului argumentează că o astfel de măsură este necesară având în vedere numărul relativ mic de teste din sistemul de stat. „Luând în considerare recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care presupun creşterea numărului de ţeste, număr mic determinat de preţurile ridicate ale testărilor din sistemul privat de sănătate care nu permit românilor cu venituri scăzute să acceadă la efectuarea acestora. Considerăm că este necesară promovarea unei legi suportarea de la Bugetul de Stat prin Bugetuţ Ministerului Sănătăţii a testărilor pentru determinarea infectărilor cu noul coronavirus”, arată aceștia în expunerea de motive a proiectului de lege.

Guvernul a adoptat, miercuri seară, hotărârea pentru eliberarea Mihaelei Duță din funcția de subprefect de Prahova și pe cele pentru numirea de noi subprefecți în Prahova, Hunedoara și București.

Maria-Mihaela Duţă a fost eliberată din funcţia de subprefect de Prahova după ce a anunțat că va candida ca independent la alegerile parlamentare din decembrie.

În locul acestei aa fost numită Mădălina Petcu, până acum consilier în cadrul Direcției Patrimoniu a Consiliului Județean Prahova, informeaza Actualitatea Prahoveana.

Mădălina Petcu ar fi susținută de PMP.

Trecerea unei părți importante din activitatea școlară în on-line, în contextul pandemiei, a făcut Ministerul Educației să considere necesară impunerea unor declarații pe propria răspundere, prin care dascălii, elevii și părinții acestora din urmă să-și ia angajamentul că nu vor înregistra cursurile la care participă.

O notă care include modelul acestor declarații a fost transmisă de ministrul Educației inspectoratelor școlare din țară.

Textul declarațiilor face trimitere la articolele din Legea educației potrivit cărora "înregistrarea prin orice procedee a activității didactice poate fi făcută numai cu acordul celui care o conduce" și "multiplicarea, sub orice formă, a înregistrărilor activității didactice de către elevi sau de către alte persoane este permisă numai cu acordul cadrului didactic respectiv", dar și la prevederile Codului penal privind falsul în declarații.

declaratie elevi

declaratie profesori

sursa: www.actualitateaprahoveana.ro 

Elveția și-a prezentat planul medical pe fondul creșterii incontrolabile a infectărilor cu noul coronavirus. În câteva săptămâni s-ar putea ajunge la o situație dramatică cu măsuri care erau prevăzute pentru război, scrie Digi24. Un medic român din Elveția a explicat situația.

Cu o medie de aproape 6.000 de cazuri în ultimele zile, în Elveția spitalele din cele mai afectate zone încep să nu mai aibă unde să interneze pacienții în stare gravă. Autoritățile sanitare estimează că locurile la ATI vor ajunge la saturație între 6 și 18 noiembrie.

Se apropie, așadar, acel moment în care trierea se va face la sânge. În cazul lipsei paturilor la terapie intensivă nu va mai fi făcută nicio resuscitare, arată planul pentru astfel de situații.

Pacienții în vârstă de peste 85 de ani și cei de peste 75 de ani cu boli grave și supraviețuire estimată la mai puțin de 24 de luni nu vor mai fi internați la reanimare.

Alexandru Dobrinov, medic român stabilit în Elveția, a explicat la Digi24 că situația încă nu este la limită, dar că în două – trei săptămâni, dacă curba de infectare va crește în ritmul actual, măsurile prevăzute în acest plan ar urma să se aplice.

"Avem foarte multe cazuri de infectare, s-au mărit exponențial în două săptămâni. Explicația pentru această situație este că măsurile de protecție au fost ridicate, se trăia în mod normal, la evenimentele sportive, stadioanele și sălile de sport permiteau ocuparea a două treimi din locuri. Au fost evenimente culturale, se relaxase foarte mult situația. Au fost foarte multe contaminări, situația a scăpat de sub control', a povestit medicul.

El a precizat că documentul a fost emis în martie de Academia Medicală din Elveția, dar a fost publicat acum din cauza situației pandemice.

"Aceste măsuri erau prevăzute a se aplica în caz de război, de catastrofă aeriană, când se preciza că trebuie făcut un triaj dacă nu mai sunt paturi la terapie intensivă. Triajul nu ține de vârstă, acolo scrie că ceea ce contează este speranța de viață după resuscitare, dar e specificat că speranța de viață ține și de vârstă", a explicat Alexandru Dobrinov.

Lista celor 24 de boli pentru care se instituie izolare acasă sau în spitale a fost aprobată de Guvern. Coronavirusul a fost inclus pe listă.

Guvernul a aprobat o hotărâre privind lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliu sau în spital.

Documentul stabilește lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliul acestora, la locaţia declarată de acestea sau, după caz, în unităţi sanitare sau în locaţii alternative ataşate acestora. În această listă a fost introdus și SARS Cov 2.

Același act normativ stabilește și unitățile sanitare de bază în care se pot trata persoanele bolnave cu afecțiunile prevăzute în lista bolilor infectocontagioase, conform Mediafax.

Lista aprobată cuprinde 24 boli infectocontagioase și a fost propusă de Institutul Național de Sănătate Publică.

„Sunt acele tipuri de boli determinate de agenți patogeni care determină un impact rapid și major asupra stării de sănătate a persoanei bolnave și poat determina rapid apariția de focare de boli transmisibile sau declanșarea de epidemii extinse la nivel național sau internațional. Aceste boli infectocontagioase necesită identificare rapidă, declarare și insituire de măsuri imediate în scopul limitării extinderii bolii în populația generală”, transmite Ministerul Sănătății.

Având în vedere faptul că bolile infectocontagioase sunt tratate în primul rând în spitalele și secțiile de boli infecțioase, lista unităților sanitare de bază în care persoanele bolnave vor fi izolate în scopul evaluării clinico-biologice și acordării serviciilor medicale necesare cuprinde în primul rând aceste tipuri de unități sanitare.

În funcție de capabilitățile acestor spitale, sunt unități de faza I și faza II. Spitalele de faza I sunt reprezentate de spitalele clinice de boli infecţioase.

În situatia în care spitalele clinice de boli infecţioase de Faza I sunt depăşite din punctul de vedere al numărului de pacienţi internaţi, precum și în funcție de specificul afecțiunii, pacienţii cu forme uşoare, medii, severe şi critice se vor trata în unități sanitare care deţin compartiment/secţie ATI, cu capacitate de ventilaţie mecanică și care se bazează pe sistemul pavilionar disponibil în majoritatea spitalelor/secțiilor judetene de boli infecţioase sau spitalelor/sectiilor judetene de pneumoftiziologie, care reprezintă spitalele de faza II.

Lista bolilor pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliu sau în spitale este: poliomielita, difteria, rujeola, pertussis, febra tifoidă, febra paratifoidă, boala meningococică (MCSE), tuberculoza pulmonară cu microscopie pozitivă, antrax pulmonar, rabia umană, holera, pesta, variola / varioloidul, gripa umană cauzată de un nou subtip de virus gripal, cazuri umane de gripă aviară înalt patogenă, febra hemoragică Lassa, Ebola, febra hemoragică Marburg, febra hemoragică Crimeea Congo, febra galbenă, Nipah, SARS, MersCoV2 și 24. SarsCov2.

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat joi, la Constanța, că are „speranța” unui vaccin anti-coronavirus până în luna ianuarie a anului viitor.

„Comisia Europeana are discutii cu 3 firme producatoare. Toata achizitia se face prin Comisia Europeana, la care suntem parteneri. Avem speranta pentru sfarsitul anului, inceputul anului viitor, ianuarie. In primul rand (vor primi vaccinul) cei din prima linie, personalul medical, pe urma linia doi - persoane cu risc”, a declarat Nelu Tătaru.

Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că livrarea potenţialelor vaccinuri COVID-19 către ţările Uniunii Europene ar putea începe cu seriozitate în aprilie. „În cel mai bun caz, companiile ar putea livra până la 50 de milioane de vaccinuri pe lună către UE”, a spus von der Leyen.

În prezent, oficialii europeni negociază cu alte companii pre-comanda unui alt miliard de flacoane.

Potrivit surselor Reuters, oficialii UE au declarat, într-o şedinţă internă, că doar o parte din populaţia Uniunii Europene poate fi vaccinată împotriva coronavirusului până în 2022. De altfel, aceştia şi-au exprimat deja îngrijorarea cu privire la posibilul eşec al formulei sau la insuficienţa dozelor produse.

„Nu vor exista suficiente vaccinuri COVID-19 pentru întreaga populaţie până la finalul anului 2021", le-ar fi transmis un oficial al Comisiei Europene diplomaţilor, luni, în timpul unei şedinţe cu uşile închise.

Înainte de a fi votată în Parlament, am întrebat un reputat magistrat cum o vede pe Maya Teodoroiu. Mi-a răspuns: „Strălucește prin inteligență, impune prin profesionalism, stimulează prin exigență!". La 45 de ani, a devenit cel mai tânăr judecător la Curtea Constituțională.

Mergând înapoi în CV-ul necunoscut al noului judecător constituțional, întâlnim mulți juriști care au influențat-o. Tatăl – profesor de drept constituțional şi magistrat; unchiul – jurist, diplomat şi consul general al României, în mai multe mandate. Bunicul din partea mamei – judecător, epurat din magistratură, după 1945, fiind fiul unui senator liberal; străbunicul, Constantin C. Mocanu – jurisconsult apreciat, apropiat al familiei Brătianu; frații bunicului – avocați. A avut privilegiul de a fi crescută şi educată de un judecător (bunicul) şi de două profesoare (bunica şi sora ei). A avut șansa de a cunoaște bine, ca prieteni apropiați ai mamei sale, personalităţi marcante ale vieții artistice românești: Domnica şi Amza Pellea, Oana Pellea, Michaela Tonitza, Ștefan Iordache. Un fapt rar şi prețios pentru un tânăr în formare.

A fost unul dintre primii stagiari români la Comisia Europeană. În urma unui examen de grad diplomatic a devenit Secretar II şi apoi Secretar I în cadrul MAE, la mai puțin de 30 de ani. Din 2002 până în 2009 a fost membru al Delegaţiei României la Curtea Permanentă de Arbitraj, la Haga; raportor naţional pentru protecţia juridică a mediului, în cadrul reţelei „Droit de l'Environnement" a AUPELF – UREF (în prezent, AUF), în Dakar, Senegal. A făcut parte dintre juriștii care au negociat intrarea României în Uniunea Europeană și în NATO, iar acum, în exclusivitate pentru Q Magazine, a rememorat trecutul și a vorbit despre viitor.

2001 – A rămas în sistemul judiciar, fiind consilier diplomatic, director pentru integrare Europeană şi programe, secretar de stat. Apoi, la CSM, a fost şef al Unităţii de Programe Internaționale şi expert național  vizând calitatea actului de justiție, majoritatea finanțate de Banca Mondială.


Pe de altă parte, numirea judecătorilor Curții de către cele două Camere ale Parlamentului, respectiv de președintele României, nu este şi nu trebuie privită politicianist, mai ales de către oamenii politici, ci drept încă o valenţă a echilibrului puterilor în stat; să nu uităm că Senatul are şi rolul constituțional al validării membrilor CSM, aleși în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, respectiv al alegerii reprezentanților societăţii civile. Judecătorii şi procurorii sunt numiți de președintele României, iar Președinția este o instituție politică; aceasta nu înseamnă că activitatea lor devine politică, ci dimpotrivă, chiar Constituția le interzice orice activitate politică. Situația este aproape similară în cazul judecătorilor CCR care, deși sunt numiți de organisme politice, nu pot desfășura niciun fel de activitate politică, ci exercită competențele Curții. Mai mult, judecătorul constituțional are dreptul la un singur mandat, pentru a nu fi tentat să caute sprijin politic pentru o eventuală renumire la aceeași instanță.

În fine, n-ar trebui ignorat exemplul francez, nu întâmplător. Este cunoscut că tradiția, cultura juridică, marile instituții de drept românesc au fost şi au rămas puternic influențate de cele franceze. Există, așadar, în Franța un „Conseil Constitutionnel”, compus din membri, modul de desemnare a acestora fiind apropiat de cel prevăzut în Constituția noastră şi care, desigur, nu sunt parte a sistemului judiciar.

Nu voi răspunde oamenilor politici!

Opoziția a susținut că sunteți o numire politică, deși cariera dvs. în domeniul juridic este una solidă. Ce le-ați răspunde celor care v-ar reproșa că sunteți un om al PSD, în sensul de afectare a modului în care judecați anumite spețe?

Deși argumentele nu mi-ar lipsi, nu am răspuns şi nu voi răspunde oamenilor politici, indiferent cine sunt. Tocmai pentru că nu sunt politician. În funcția de secretar de stat fusesem detașată din aparatul CSM, unde eram consilier asimilat magistratului. Mi-aş dori să văd în viitorul apropiat, în societatea românească, o conduită şi o etică minimale, măcar a comunicării între principalii actori, indiferent de apartenenţa lor: politicieni, magistrați, reprezentanți ai societăţii civile şi alții. Poate sunt optimistă, dar, revenind la recomandările exprese ale rapoartelor MCV, de care mi-ați amintit la început, nu cred că va mai fi mult timp posibil un „escape” , o evadare din cadrul acestor norme care sunt, până la urmă, comportamentale.

Totuși, aş dori să amintesc şi câteva aspecte trecute, pe care le-am cunoscut bine, ca simplu expert sau diplomat, apoi director şi, în final, secretar de stat la Ministerul Justiției: perioada 2001 – 2004 a fost cea mai intensă perioadă de muncă, de efort susținut, pe care am cunoscut-o vreodată, pentru deschiderea majorităţii capitolelor de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană şi apoi închiderea tuturor, până la finele anului 2004. La fel, în ceea ce privește aderarea la NATO. A fost, cred, o șansă istorică pentru toți cei care am contribuit la deschiderea şi finalizarea acelor negocieri, indiferent de domeniu sau minister. În Ministerul Justiției, de exemplu, majoritatea experților în domenii-cheie, ca legislație, afaceri europene, anticorupție, erau prezenți şi atunci şi au rămas în continuare, sub coordonarea tuturor miniștrilor care au urmat; ceea ce este un câştig. Au fost multe zile, weekenduri sau nopți întregi petrecute la birou, şi un lucru nu trebuie uitat: că au fost încununate de rezultate. Iar istoria, chiar şi cea recentă şi poate de aceea subiectivă ori resentimentară, numai așa se poate scrie: prin însumarea rezultatelor. Obiective. Palpabile. Că unele lucruri puteau fi făcute altfel sau mai rapid, da, se poate discuta; dar parcă sunt prea multe discuții sterile şi dezolant de puține progrese ale societăţii românești în ultimii ani, nu credeți?


2002 – A fost decorată de Președintele României Ion Iliescu, cu Ordinul „Pentru Merit” în grad de Cavaler.

Ba da, cred! Dar progresăm în lupta anticorupție, nu? Ați spus că nu vă temeți de nimic, atunci când ați fost întrebată dacă vă temeți de presiuni, după ce fostul judecător Toni Greblă, dar și alți colegi ai domniei sale au invocat presiuni pentru adoptarea legile siguranței naționale. Cum ați reacționa dacă cineva sau conducerea unei anumite instituții ar încerca să pună presiune asupra dvs. pentru a vota într-un anumit fel la un moment dat?

Nu mă tem de nimic, am spus-o deja, prin urmare, reacția mea, în orice situație, este şi rămâne simplă şi previzibilă, în considerarea literei şi spiritului Constituției şi legilor; ce înțeleg alții prin „presiuni”, nu cunosc.

Combaterea corupției trebuie să continue

Cum vă explicați paradoxul realității în care lupta anticorupție s-a intensificat în ultima perioadă, dar, în același timp, suntem percepuți ca tot mai corupți? Cum a fost posibil ca atâţia oficiali, miniștri, funcționari publici, judecători, avocați, medici să fie corupți, încât pare că în România sunt mai puțini cei onești decât ceilalți?! Care sunt cauzele acestui fenomen?

Nu cred că suntem percepuți ca „tot mai corupți”. Tocmai ca urmare a intensificării puternice a combaterii corupției, în ultimul timp, şi a vizibilității sale mai mari, s-ar putea să ne autopercepem aşa. Dar acesta este un fenomen ce trebuie explicat mai degrabă de sociologi. Tot ceea ce înseamnă, însă, combaterea corupției trebuie să continue, în mod serios, iar justiția îşi va face datoria în continuare, sunt convinsă.

Care dintre miniștrii Justiției au făcut ceva, real, pentru magistrați?

Toți miniștrii Justiției au avut un anumit rol, incontestabil, în progresul sistemului judiciar, din 1990 încoace. N-aş dori să fac nominalizări, tocmai pentru a nu introduce distincții subiective, chiar dacă neintenționate, dar nu trebuie uitate măririle salariale semnificative, potrivite statutului, precum şi o anume întinerire a corpului magistraților, petrecute la sfârșitul anilor 90 marile eforturi legislative, de preluare a legislației europene, cele trei legi fundamentale pentru funcționarea sistemului judiciar, dar şi primul proiect de Cod penal finalizat, din perioada 2001-2004, şi, desigur, deschiderea şi închiderea acelui dificil capitol de negocieri, în perioada respectivă, dar şi demersurile din ultimii ani, pentru adoptarea noilor Coduri şi  a legislației aferente, măsurile legislative şi instituționale corespunzătoare.

Citeste mai departe>>

 

Pagina 2 din 4584

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.