Partidele din Coaliţie se erodează la guvernare iar Opoziţia acumulează procente fără să facă aproape nimic, reiese dintr-o cercetare sociologică realizată de Avangarde şi prezentată, duminică, la Punctul de întâlnire.

Cercetarea acoperă perioada care a trecut din septembrie 2020 până în martie anul curent.

În acest interval, a crescut numărul românilor care cred că ţara merge într-o direcție greșită.

Din noiembrie şi până în martie, creștere este de 6 procente, conform datelor de mai jos.

Astfel, românii considerau că țara se îndreaptă în direcția greșită în proporție de:

73% în noiembrie 2020
69% în decembrie 2020
73% în ianuarie 2021
79% în martie 2021

Scorurile principalelor partide din Coaliţie, PNL şi USRPLUS şi scorul principalului partid din opoziţie, PSD, au cunoscut următoarea evoluţie:

Lună/Partid Septembrie 2020 Ianuarie 2021 Martie 2021
PNL 25,18% 24% 24%
USR 15,37% 16% 15%
PSD 28,90% 34% 34%

Marius Pieleanu: Guvern de uniune naţională, doar dacă vor Iohannis şi PSD

"Cât timp președintele va dori un "guvernul său" al său, mă îndoiesc că va fi posibil un guvern de uniune națională, măcar pe un proiect foarte clar, de depășire a crizei sanitare şi, după aceea eventual, alegeri anticipate. Depinde foarte mult de poziția PSD.

După cum știți, e suficient ca PSD să stea în opoziție și crește de la o lună la alta fără să i se impună să facă ceva. N-are multe instrumente la îndemână, cu excepția moțiunilor de cenzură.

Cred că ar fi destul de riscant, ar pierde punctele acumulate ușor dacă ar intra într-un guvern de uniune națională", a comentat sociologul Marius Pieleanu la Punctul de întâlnire.

La rândul său, Mugur Ciuvică, preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, a comentat că președintele Iohannis a reuşit să aibă atât "guvernul său" cât şi opoziția sa și că poziția PSD nu e alta decât "culcat!", cu excepţia cazului în care "generalul Pahonţu trimite acestei un mesaj de la președinte" acestei formațiuni.

Un prahovean de 25 de ani, din comuna prahoveană Ciorani, a avut parte de un sfârșit cumplit. Șofer de tir, tânărul se afla la descărcat, la Kaufland București, scrie ziarulincomod.ro. Un alt șofer, începător, a dat cu spatele, iar prahoveanul a fost prins între cele două autovehicule.

Primarul localității Ciorani, Marin Voicu, a postat pe Facebook un mesaj cu privire la tragica dispariție a tânărului din localitate.

Inginerul în vârstă de 47 de ani, din Gorj, care nu avea afecțiuni preexistente, a murit la o zi după administrarea primei doze de vaccin AstraZeneca în data de 28 februarie. El primise serul din lotul ABV 2856, oprit temporar de la utilizare în Italia, iar ulterior şi în România.

Medicii care au efectuat autopsia au prelevat probe din toate organele interne şi toate au indicat tromboze, anunță Antena 3, menționând că rezultatele nu au fost deocamdată date publicității în mod oficial.

Potrivit sursei citate, Probe microbiologice provenind din organele celui decedat au indicat cheaguri de sânge. Asta după ce, la nivel macroscopic, medicii anatomopatologi nu au putut vedea decât un infarct miocardic acut întins.

Situaţie revoltătoare, vineri seară, la Spitalul de Ortopedie Foişor, din Capitală. Peste 100 de pacienţi au fost evacuaţi şi transferaţi cu ambulanţe la alte spitale sau la domiciliu, în regim de urgenţă, deşi unii dintre ei fuseseră operaţi cu doar câteva ore în urmă.

Şeful DSU, Raed Arafat, a luat decizia ca Spitalul Foișor să fie transformat în spital COVID, iar hotărârea a fost avizată de Ministerul Sănătăţii, care a transmis că evacuarea pacienților de la spitalul Foișor s-a făcut sub coordonarea DSU.

„Precizări în legătură cu situația regretabilă creată în această seară la spitalul Foișor. Situația pacienților Covid-19 care necesită îngrijire ATI este critică. (...) Transformarea spitalului Foișor în spital Covid-19 a fost soluția identificată de Departamentul pentru Situații de Urgență și avizată de Ministerul Sănătății în cursul zilei de astăzi. Această decizie a fost luată datorită faptului că Spitalul Foișor are 26 de paturi ATI, 6 medici ATI – și în momentul deciziei avea numai 3 pacienți internați în ATI. De asemenea, a fost identificată resursa umană de specialitate care să poată, împreună cu specialiștii Spitalului Foișor, oferi pacienților Covid-19 îngrijirea de care au nevoie.", a transmis ministrul Sănătății.

Ministrul Sănătății: „Este regretabil. Ne-am dori ca aceste imagini să nu se repete"
Ministrul Vlad Voiculescu a aruncat vina și pe managerul spitalului care nu ar fi întocmit la timp „documentele necesare".

„Evacuarea și transferul pacienților Covid-19 negativ care au fost internați la Spitalul Clinic Foișor este în sarcina DSU, sub coordonarea Dr. Bogdan DINU din cadrul UPU-SMURD București. Pentru demararea procesului de evacuare a fost necesar acceptul spitalului, spital ce aparține de ASSMB, aflat sub autoritatea Primăriei Municipiului București. Spitalul Foișor a fost informat încă de dimineață despre iminența transformării spitalului. Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică au fost la spital încă de la orele 11:00. La orele 19:00, managerul încă nu întocmise documentele necesare pentru eliberarea avizului temporar. Întârzierea nepermisă a pus o parte din pacienții spitalului într-o situație regretabilă. Modul cum a decurs evacuarea este regretabil și ne-am dori ca aceste imagini să nu mai fie vreodată repetate.", a precizat Vlad Voiculescu.

Explicațiile lui Raed Arafat
Și Raed Arafat vine cu explicații după situația șocantă de la Spitalul Foișor, unde mai multe persoane au protestat și au scandat "Jos, Arafat", "Criminalii" și "Arafat, nu uita, asta nu e țara ta", "Jos guvernul satanist". Șeful DSU spune, într-un clip publicat pe pagina sa de Facebook de ce s-a luat decizia de a evacua spitalul pe timp de noapte:

„De ce s-a făcut această operațiune în timpul nopții – pentru că orice întârziere pentru noi înseamnă că avem pacienți care pot să ajungă la UPU și să nu găsească nici măcar un loc de oxigen acolo. Deci cu cât UPU se blochează, pacienții pot să rămână chiar în ambulanțe. Aici nu există chiar o planificare de 3-4 zile în aceste situații. Decizia trebuia să fie luată pentru că se știa că va exista o presiune mai mare pe UPU dacă nu găsim loc pentru acești pacienți.

De ce s-a făcut pe timpul nopții – pentru că s-a întârziat în discuții și lămuriri la spitalul respectiv, în prezența DSP, în prezența celor de la primărie, în prezența celor de la DSU. Dacă noi așteptam evacuarea până dimineață, înseamnă că noi nu puteam să luăm spitalul să funcționeze decât după-amiază, noi încercăm să îl punem în funcționare cât mai repede pentru pacienții care așteaptă și a căror stare este critică și sunt în pericol vital. Ne pare rău, știu că este un disconfort, dar una este a genera un disconfort și alta e să nu acționăm și după care să regretăm că nu am făcut mai repede și avem pacienți pe care nu îi putem prelua sau transfera", transmite secretarul de stat.

USRPLUS și în special Vlad Voiculescu au câștigat capital electoral acuzând politizarea spitalelor românești. De altfel, chiar Ministerul Sănătății recunoaște că 66% dintre spitalele gestionate direct de MS sunt conduse de manageri numiţi direct, prin semnătura ministrului, deci funcţie eminamente politică. Acum, însă, ministrul USRPLUS pare să copieze exact aceleași metehne pe care le-a incriminat virulent în campania electorală.

Un caz concret în care se încearcă impunerea unui manager pe linie politică, printr-o acțiune susceptibilă de abuz în serviciu a ministrului Vlad Voiculescu, este la Spitalul de Urgență Târgu Mureș.

După ce mandatul managerului Claudiu Puiac a expirat în martie, Vlad Voiculescu, în ciuda tuturor recomandărilor, a numit la conducerea spitalului din Târgu Mureș o contabilă de la medicină legală, a cărei pregătire profesională este cel puțin nepotrivită cu funcția respectivă.

Ulterior, la 29 martie, Consiliul de Administrație al spitalului a scos postul de manager la concurs, potrivit legii. Anunțul privind concursul a fost publicat pe site-urile unității medicale și al Guvernului, însă Vlad Voiculescu refuză să-l afișeze și pe site-ul ministerului, deși legea îl obligă.

Vineri, 9 aprilie, este ultima zi în care anunțul poate fi publicat pe site-ul Ministerului Sănătății, în caz contrar concursul, deci și rezultatul, ar putea fi contestate.

Voiculescu a făcut, în schimb, altceva: a schimbat vineri tot Consiliul de Administrație, numind un consilier de-ai lui de la București și încă doi simpatizanți de partid, angajații spitalului suspectând că această manevră ar fi o încercare de a bloca concursul.

Totuși, potrivit legii, ministrul nu are calitatea de a aproba sau nu concursul de angajare, această sarcină revenindu-i exclusiv Consiliului de Administrație. Singura obligație legală a lui Voiculescu era de a publica anunțul, dar refuză până în ultima zi s-o facă, lasând astfel liber la contestații, fapt care poate fi considerat un abuz în serviciu.

USRPLUS și în special Vlad Voiculescu au câștigat capital electoral acuzând politizarea spitalelor românești. De altfel, chiar Ministerul Sănătății recunoaște că 66% dintre spitalele gestionate direct de MS sunt conduse de manageri numiţi direct, prin semnătura ministrului, deci funcţie eminamente politică. Acum, însă, ministrul USRPLUS pare să copieze exact aceleași metehne pe care le-a incriminat virulent în campania electorală.

Un caz concret în care se încearcă impunerea unui manager pe linie politică, printr-o acțiune susceptibilă de abuz în serviciu a ministrului Vlad Voiculescu, este la Spitalul de Urgență Târgu Mureș.

După ce mandatul managerului Claudiu Puiac a expirat în martie, Vlad Voiculescu, în ciuda tuturor recomandărilor, a numit la conducerea spitalului din Târgu Mureș o contabilă de la medicină legală, a cărei pregătire profesională este cel puțin nepotrivită cu funcția respectivă.

Ulterior, la 29 martie, Consiliul de Administrație al spitalului a scos postul de manager la concurs, potrivit legii. Anunțul privind concursul a fost publicat pe site-urile unității medicale și al Guvernului, însă Vlad Voiculescu refuză să-l afișeze și pe site-ul ministerului, deși legea îl obligă.

Vineri, 9 aprilie, este ultima zi în care anunțul poate fi publicat pe site-ul Ministerului Sănătății, în caz contrar concursul, deci și rezultatul, ar putea fi contestate.

Voiculescu a făcut, în schimb, altceva: a schimbat vineri tot Consiliul de Administrație, numind un consilier de-ai lui de la București și încă doi simpatizanți de partid, angajații spitalului suspectând că această manevră ar fi o încercare de a bloca concursul.

Totuși, potrivit legii, ministrul nu are calitatea de a aproba sau nu concursul de angajare, această sarcină revenindu-i exclusiv Consiliului de Administrație. Singura obligație legală a lui Voiculescu era de a publica anunțul, dar refuză până în ultima zi s-o facă, lasând astfel liber la contestații, fapt care poate fi considerat un abuz în serviciu.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg s-a pronunţat, joi, în speţa vaccinării obligatorii.

Astfel, vaccinarea obligatorie instituită de autorităţile unei ţări este legală, a hotărât
CEDO. Speţa s-a constituit în urma unei plângeri formulate de familii din Cehia, care nu sunt de acord cu vaccinarea obligatorie a copiilor.


Judecătorii de la Strasbourg au stabilit că vaccinurile obligatorii administrate de autoritățile de sănătate din Cehia sunt în concordanţă cu „interesul superior" al copiilor.
„Obiectivul trebuie să fie ca fiecare copil să fie protejat împotriva bolilor grave, prin vaccinare sau prin dobândirea imunității de turmă", potrivit cărora măsura vaccinării obligatorii ar putea fi considerată drept „necesară într-o societate democratică".

Legea din Cehia stipulează că vaccinarea copiilor este obligatorie în cazul a 9 boli infecțioase printre care rujeola, hepatita B și difteria.

Deși hotărârea CEDO nu este direct legată de vaccinarea împotriva coronavirusului, experții estimează că ar putea avea implicații în ceea ce privește campaniile de vaccinare anti-COVID, în contextul în care există semnificativ de mulţi oameni care refuză să se vaccineze.

Potrivit lui Nicolas Hervieu, jurist specializat în deciziile CEDO, decizia de joi „consolidează posibilitatea vaccinării obligatorii sub condițiile actualei pandemii de COVID-19".

O femeie a fost găsită moartă, în această dimineaţă, într-un container pentru donaţii de lângă un magazin care se ocupă cu acte de caritate, în Burleigh.

Femeie găsită moartă într-un container pentru donaţii, după ce a rămas blocată înăuntru

Descoperirea sumbră a fost făcută de un agent de curățenie în afara centrului comercial Stockland din Burleigh, Australia, în această dimineață. Femeia ar fi încercat să ia din lucrurile lăsate în container dar a rămas blocată în interior.

Poliția și paramedicii au fost chemați la fața locului imediat după ora 7:00, dar era prea târziu, nu au mai putut decât să constate decesul.

Femeia, care avea vreo treizeci de ani, a murit ca urmare a unui accident nefericit. Din primele cercetări anchetatorii cred că s-a lovit de capacul containerului în momentul în care se agăţase să iasă, potrivit The Sun. Decesul nu este considerat suspect de poliţia din Queensland.

Zona a fost împrejmuită, iar centrul comercial a fost temporar închis, în timp ce pompierii au încercat să taie containerul pentru a scoate trupul neînsufleţit afară, urmând a fi trimis medicului legist local.

Femeia nu a fost încă identificată.

Majoritatea PNL-USR-UDMR vrea să impună o procedură de urgență în Parlament pentru desființarea SIIJ tocmai când Comisia de la Veneția a anunțat că în luna iulie va emite o opinie asupra acestui subiect.
Cele trei partide calcă în picioare exact principiile pe care le invocau când erau în opoziție și cereau Curții Constituționale să nu se pronunțe pe modificările asupra Legilor justiției până nu se exprimă Comisia de la Veneția.
PSD solicită coaliției de guvernare să urmeze principiile pe care le invoca în trecut, să nu adopte desființarea SIIJ până nu se pronunță Comisia de la Veneția.
Ministrul Justiției de la USR-PLUS, Stelian Ion, dar și mulți dintre liberali susțineau că desființarea SIIJ ar fi o condiție pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Este deci un eșec lamentabil al Coaliției de Guvernare care se angaja cu surle și trâmbițe că prin modificările aduse Legilor justiției vor determina ridicarea MCV.
Nici măcar partenerii de coaliție nu cred în modificările făcute de ministrul USR-Plus Stelian Ion asupra Legilor justiției, criticând faptul că acest proiect nu a fost discutat în interiorul Coaliției înainte de a fi trimis spre consultare altor factori din sistemul judiciar.

Laura Fulgeanu-Moagher,

Senator PSD PRAHOVA

Prinţul Philip, soţul reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, a încetat din viaţă, transmite Reuters.

Prinţul Philip, în vârstă de 99 de ani, a părăsit pe 16 martie spitalul, la o lună după internare pentru o infecţie apoi o intervenţie cardiacă.

El a fost internat pe 16 februarie într-un spital privat din Londra, King Edward VII. În această perioadă, el a fost supus unei intervenţii, într-un alt spital londonez, pentru o problemă cardiacă preexistentă.

Prinţul Philip a fost internat patru zile în decembrie 2019 pentru a fi ţinut sub supraveghere şi pentru tratamentul unei afecţiuni anterioare. A fost externat în Ajunul Crăciunului şi dus la Sandringham pentru sărbătorile petrecute împreună cu regina.

El a suferit de mai multe boli de-a lungul anilor, fiind tratat şi de blocarea unei artere coronariene la spitalul Papworth din Cambridgeshire în decembrie 2011. Prinţul a mai fost în spital şi pentru o infecţie la vezică în iunie 2012, când a fost nevoit să lipsească de la Jubileul de diamant al reginei.

În anii următori, a fost tratat pentru probleme abdominale şi de auz. Toate aceste probleme medicale au dus şi la retragerea sa din viaţa publică în 2017.

Cel mai recent eveniment public la care a participat a avut loc în luna mai 2019. El a luat parte la nunta fiicei prinţilor de Kent, Lady Gabriella Windsor.

Viața Prințului Philip

Philip, duce de Edinburgh, conte de Merioneth şi baron de Greenwich, cunoscut şi sub numele Philip Mountbatten, s-a născut pe 10 iunie 1921 în Corfu, Grecia, şi a deţinut titlul de prinţ al Greciei şi Danemarcei. El este soţul reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

Tatăl lui a fost prinţul Andrew al Greciei şi Danemarcei (1882-1944), unul dintre fiii regelui George I al Greciei. Mama lui a fost prinţesa Alice (1885-1969), fiica cea mare a lui Louis Alexander Mountbatten, marchiz de Milford Haven, şi a prinţesei Victoria de Hesse, o nepoată a reginei Victoria.

Atunci când prinţul Philip avea vârsta de 18 ani, unchiul lui, regele Greciei, a fost obligat să abdice, iar tatăl lui a fost expulzat din ţară, după Războiul greco-turc. Alături de părinţii şi cele patru surori ale lui, Philip a fugit din Grecia la bordul unui vas al armatei britanice.

După ce a ajuns în Marea Britanie, a fost trimis în Scoţia pentru a învăţa mai întâi la şcoala Gordonstoun, în apropiere de Elgin, iar apoi, din 1939, a studiat la Royal Naval College din Dartmouth, Anglia. Din ianuarie 1940 până la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, a luptat pentru Marina britanică în mai multe bătălii navale care au avut loc în Marea Mediterană şi în Oceanul Pacific.

Pe 28 februarie 1947, Philip a devenit cetăţean britanic şi a renunţat la drepturile sale la tronurile Greciei şi Danemarcei, adoptând totodată numele de familie al mamei sale, Mountbatten. În acea perioadă a cunoscut-o pe actuala suverană, pe atunci prinţesa Elisabeta. Căsătoria lor a avut loc la Westminster Abbey pe 20 noiembrie 1947. În ajunul nunţii regale, prinţul Philip a primit titlul de Alteţă Regală, alături de cele de baron de Greenwich, conte de Merioneth şi duce de Edinburgh. Primul copil al cuplului regal, prinţul Charles Philip Arthur George, s-a născut în 1948. El a fost urmat de prinţesa Anne Elizabeth Alice Louise (născută în 1950), prinţul Andrew Albert Christian Edward (născut în 1960) şi prinţul Edward Anthony Richard Louis (născut în 1964).

Prinţul Philip şi-a continuat serviciul activ în cadrul Marinei Regale, comandând fregata Magpie, până la ascensiunea pe tron a reginei Elisabeta a II-a pe 6 februarie 1952. Începând de la acea dată, prinţul a însoţit-o pe suverană în activităţile sale oficiale şi publice. A participat în medie la 350 de angajamente oficiale pe an în numele casei regale. În 1957 a primit titlul de prinţ al Marii Britanii, iar în 1960 numele lui de familie a fost combinat în mod oficial cu numele de familie al reginei, devenind Mountbatten-Windsor şi fiind atribuit de atunci membrilor cu ranguri mai mici în ierarhia familiei regale britanice.

Celebru pentru caracterul puternic, dar şi pentru gafele şi glumele sale mai puţin inspirate, alături de devotamentul lui faţă de coroana britanică, ducele de Edinburgh a exprimat adeseori în public opinii tranşante, plasând uneori în situaţii stânjenitoare o monarhie care încerca să renunţe la imaginea ei tradiţională şi excesiv de conservatoare.

Prinţul Philip s-a implicat şi în numeroase angajamente filantropice. A fost preşedintele World Wildlife Fund (WWF) din 1981 până în 1996, iar programul său International Award a permis unui număr de peste 6 milioane de tineri adulţi să participe la servicii comunitare, cursuri de dezvoltare a aptitudinilor manageriale şi activităţi fizice.

El a doborât în 2009 recordul de longevitate al consorţilor monarhilor britanici, deţinut până atunci de Charlotte, soţia regelui George al III-lea.

În 2011, pentru a sărbători momentul în care soţul ei a împlinit vârsta de 90 de ani, regina Elisabeta a II-a a acordat titlul de Lord Mare Amiral al Marinei Regale.

În mai 2017, Palatul Buckingham a anunţat că prinţul Philip, care a fost unul dintre cei mai activi membri ai casei regale, participând la peste 22.000 de apariţii individuale la diverse evenimente, urma să renunţe la angajamentele sale publice începând din luna august. Ultimul eveniment public individual al prinţului Philip datează din 2 august 2017. De atunci, el a continuat totuşi să o însoţească pe regina Elisabeta a II-a la aumite evenimente oficiale.

Cuplul regal a celebrat în noiembrie 2017 nunta de platină la Castelul Windsor, situat la 30 de kilometri de Londra. Clopotele de la Westminster Abbey, unde Philip şi Elisabeta s-au căsătorit în 1947, au răsunat cu acea ocazie timp de trei ore, în semn de omagiu adus cuplului regal.

Pagina 2 din 4851

Cele mai citite

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.