Fostul senator PC Mircea Banias şi restul de 38 de inculpaţi din dosarul importurilor ilegale din Portul Constanţa au fost achitaţi, luni, de Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia este definitivă.

 

Pe 22 martie 2016, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis achitarea fostului senator PC Mircea Banias şi a altor 38 de persoane cercetate în acelaşi dosar, decizia fiind atacată atunci cu apel de către procurori.

Luni, însă, magistrații Instanței Supreme au respins, ca nefondat, apelul DNA, astfel că toți cei 39 de inculpați au fost achitați definitiv.

În 2 aprilie 2012, fostul senator PC Mircea Banias, Eugen Bogatu, Laurenţiu Mironescu şi alte 36 de persoane, inspectori vamali, intermediari şi reprezentanţi ai unor firme, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în dosarul privind importurile ilegale din Portul Constanţa. Potrivit procurorilor, aceştia făceau parte dintr-un grup infracţional care controla activităţile de import-export din cadrul Direcţiei regionale vamale Constanţa, prin perceperea unor sume de bani pentru procesarea vamală a mărfurilor, indiferent dacă erau introduse licit sau ilicit.

Membrii grupării au fost acuzaţi de DNA de dare şi luare de mită, trafic de influenţă, evaziune fiscală, contrabandă, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, folosirea de documente falsificate la autoritatea vamală sau infracţiuni contra drepturilor de marcă industrială înregistrată.

Fostul senator Mircea Marius Banias a fost acuzat de iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, trafic de influenţă, instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Eugen Bogatu, fost director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, a fost trimis în judecată pentru iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, cumpărare de influenţă, trafic de influenţă, instigare la două infracţiuni de dare de mită, complicitate la dare şi la luare de mită, precum şi pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Laurenţiu Mironescu, fostul secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor, a fost judecat pentru iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup şi trafic de influenţă.

Alături de aceştia au fost trimişi în judecată Cadîr Sunai, fost director al DRAOV Constanţa, Liviu-Adrian Durbac, fost şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, Claudiu-Constantin Olteanu, fost adjunct al şefului Biroul Vamal Constanţa Sud Agigea, Liviu Costel Bratu, fost adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, ofiţerul de poliţie Adrian Sorin Pătraşcu, fost comandant adjunct "Grup de nave" Constanţa, în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, şi Ionuţ Marius Scrioşteanu, fost şef al Biroului Vamal Slobozia, potrivit procurorilor DNA.

Totodată, în dosar au fost judecaţi lucrători şi inspectori vamali, asociaţi şi administratori ai unor firme, comisionari vamali.

Procurorii arătau, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada mai 2010 - martie 2011, la nivelul instituţiilor vamale şi portuare din municipiul Constanţa a fost constituită o "reţea de taxare ilicită" a containerelor cu mărfuri, care a permis introducerea în ţară, prin punctele vamale, de mărfuri contrafăcute, interzise la import. Mărfurile nu erau însoţite de avizele sau autorizaţiile necesare, erau de altă natură sau în alte cantităţi decât cele declarate în vamă, fiind introduse prin falsificarea documentelor de achiziţie externă a mărfurilor (în scopul diminuării bazei de taxare vamală a acestora). Totodată, gruparea a permis introducerea în ţară a unor mărfuri flagrant subevaluate sau provenind de la societăţi comerciale ori din ţări ce necesită taxarea anti-dumping, fără perceperea acestor taxe.

"În cadrul reţelei cu un mecanism bine stabilit de colectare şi redistribuire a banilor erau percepute sume de bani ilicite, inclusiv pentru deblocarea din vamă a mărfurilor introduse licit în România care, în caz contrar, erau amânate de la controlul vamal", notau procurorii în documentul citat.

Sumele de bani erau cerute cu o frecvenţă zilnică, în cuantum cuprins între 250 de dolari şi 13.000 de dolari pentru fiecare transport, conform procurorilor.

Dezvaluirile lui Vlad Cosma, facute in februiarie 2018, despre cum se falsificau probe la DNA Ploiesti sub comanda paraditorilor Onea-Negulescu&gasca se confirma astazi, odata cu rechizitoriul SIIJ prin care cei doi fosti procurori mafioti au fost trimisi in judecata.

Astfel, asa cum Cosma a prezentat inca din primul episod, modul de lucru de la DNA Ploiesti era bazat pe ticluire de probe, falsificarea documentelor, fals in inscrisuri, martori mincinosi sau cu multiple identitati si acuzatii inventate incluse in dosare deschise fie din razbunare, fie pentru "a linisti" anumiti politicieni si persoane influente.

Astazi, SIIJ i-a trimis in judecata pe Onea si Negulescu sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de participaţie improprie la inducerea în eroare a organelor judiciare, represiune nedreaptă, cercetare abuzivă, instigare în formă continuată la comiterea, fără vinovăţie, sub forma participaţiei improprii a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată și Negulescu Mircea, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de participaţie improprie la inducerea în eroare a organelor judiciare, complicitate la represiune nedreaptă, instigare în formă continuată la comiterea fără vinovăţie sub forma participaţiei improprii a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. 

Citeste si: Sa inceapa "PARADEALAAA"! Penalii Onea si Portocala au fost trimisi in judecata de SIIJ! Acuzatiile sunt DEVASTATOARE

Va prezentam primul episod din seria dezvaluirilor facute de fostul deputat Vlad Cosma la vremea cand atat el cat si familia sa erau tintele unitatii "Haules":

 

Cinci tineri s-au filmat în timp ce făceau pe rând amor cu o femeie în parc. Detalii înfiorătoare au ieșit la iveală, în timpul investigației.

Mai precis, aceștia aveau vârste cuprinse între 12 și 14 ani, iar femeia violată era o persoană cu dizabilități, în vârstă de 18 ani.

Adolescenții au tras-o pe femeie în boscheți și au abuzat-o sexual, în timp ce se filmau.

Cei cinci au fost reținuți în Germania, însă doi dintre ei au fost eliberați pentru că au 12 ani, iar potrivit legii germane 14 ani este cea mai mică vârstă la care poți fi judecat.

Incidentul a avut loc vineri în vestul orașului Mülheim. Tinerii erau de naționalitate bulgară, scrie The Sun.

„A fost violență, multă violență”, au declarat oamenii legii. Presa susține că femeia a fost „abuzată în moduri diferite”. 

Rezidenții au fost cei care i-au alertat pe polițiști pentru că lătrau câinii fără să se mai oprească. 

Bianca Dragusanu și Victor Slav au avut parte de o petrecere de nuntă controversată, la fel cum este acum și cazul lui Brigitte și Florin Pastramă

Brigitte Sfat și Florin Pastramă s-au căsătorit duminică trecută, cu mare fast și cu multă fericire în priviri din partea mirilor. Cu toate acestea, există voci care susțin că evenimentul ar fi fost unul ”fake”, făcut doar pentru imagine.

Imediat încolțită ideea aceasta, firește au apărut și speculațiile, dar și asocierile cu o altă cununie religioasă extrem de mediatizată, aceea dintre Bianca Dragusanu și Victor Slav.

Bianca Drăgușanu și Victor  Slav s-au căsătorit de imagine? ”Nu au rămas împreună pentru toată viața”

Bianca şi Slav s-au cununat religios, pe 6 septembrie 2013. Nunta au făcut-o pe 29 septembrie, la Biserica Doamna Oltea din București, iar naşi le-au fost Nicoleta Luciu şi soţul ei Zsolt Csergo. La câteva luni după ce au devenit soţ şi soţie, în 2014, din păcate, ei au divorţat, în urma unui scandal mediatic. Ulterior, şi-au reluat relaţia în secret, după care, când au simţit că pot să-l împărtăşească, au făcut totul public,iar,  în urmă cu trei ani, au devenit și părinții unei fetițe. Despărțirea definitivă s-a produs anul trecut, iar acum fiecare, urmează un alt drum.

Cert este însă că, la vremea la care și-au unit destinele, mulți au spus așa… Bianca Drăgușanu și Victor Slav s-au căsătorit de imagine! Lucru total neadevărat și susținut acum, după ani de zile, de Cătălin Botezatu, omul care a introdus-o pe diva în lumea mondenă! ”Se vorbește despre Brigitte și Pastramă, și cununia lor tot felul de lucruri. Eu nu cred în ele. Așa se spunea și despre Bianca și Victor, că au făcut o nuntă regizată! Fals, fals, fals! În timp, s-a dovedit clar că ei chiar s-au iubit, mai mult, Bia a și dat naștere unei fetițe minunate. E adevărat, nu au rămas împreună pentru toată viața, dar iubire și respect a fost acolo ani de zile”, a spus Bote. Citește declarația integrală pe kfetele.ro

Procurorii Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus trimiterea în judecată a inculpaților Onea Lucian Gabriel, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de participaţie improprie la inducerea în eroare a organelor judiciare, represiune nedreaptă, cercetare abuzivă, instigare în formă continuată la comiterea, fără vinovăţie, sub forma participaţiei improprii a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată și Negulescu Mircea, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de participaţie improprie la inducerea în eroare a organelor judiciare, complicitate la represiune nedreaptă, instigare în formă continuată la comiterea fără vinovăţie sub forma participaţiei improprii a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În rechizitoriul întocmit în cauză s-a reținut următoarea situație de fapt:

Inculpatul Onea Lucian Gabriel, în calitate de procuror la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești, în instrumentarea a două dosare penale, în calitate de procuror de caz, împreună cu inculpatul Negulescu Mircea, în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, în cursul lunii mai 2015, l-au determinat pe un martor denunțător să plăsmuiască un denunț în numele unei persoanei imaginare, să întocmească în fals, în format electronic, tabele care conțin numele unor persoane - locuitori ai Republicii Moldova, care ar fi avut cetățenie română în anul 2014, cu scopul de a dovedi infracțiunea de coruperea alegătorilor pretins săvârșită de persoana împotriva căreia s-a formulat denunțul. De asemenea, în calitățile menționate anterior, inculpatul Onea Lucian Gabriel, cu ajutorul inculpatului Negulescu Mircea, la data respectivă procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunea de coruperea alegătorilor față de o persoană despre care știa că nu este vinovată. Totodată, inculpatul Onea Lucian Gabriel, cu sprijinul inculpatului Negulescu Mircea, în cursul lunii mai 2015, în soluționarea celor două dosare penale, a ticluit probe nereale prin exercitarea de constrângeri asupra martorului denunțător.

În rechizitoriu, se mai reține că inculpatul Onea Lucian Gabriel, în calitate de procuror la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești, în mod repetat, împreună cu inculpatul Negulescu Mircea, în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, în perioada aprilie – mai 2015, l-au determinat pe martorul denunțător să contrafacă, prin exercitarea de constrângeri, a unui denunț și a unor tabele în format electronic conținând nume de persoane din Republica Moldova care ar aparține unor cetățeni români imaginari.

Dosarul a fost trimis spre competentă soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Noua lege a pensiilor, publicată recent în Monitorul Oficial, stabileşte gradual vârsta de pensionare, în funcţie de anul naşterii şi perioada de contribuţie.

 

Potrivit articolului 48 al Legii nr. 127 din 8 iulie 2019 privind sistemul public de pensii, „vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5”. 

Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, iar stagiul complet de cotizare, care cuprinde şi perioadele asimilate, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.  

„Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5. În perioada eşalonării vârstelor standard de pensionare, femeile pot opta pentru pensionare la împlinirea vârstei de 63 de ani sau la vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5”. 

Legea, în integralitatea ei, se aplicî din data de 1 septembrie 2021, până atunci aplicându-se anual doar creşterea punctului de pensie. 

Valorile punctului de pensie sunt următoarele: 

a)la data de 1 septembrie 2019 - 1.265 lei;

b)la data de 1 septembrie 2020 - 1.775 lei;

c)la data de 1 septembrie 2021 - 1.875 lei.

La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referinţă este de 75 lei. 
Începând cu anul 2022, valoarea punctului de referinţă se majorează anual cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. 

O meduză de dimensiunea unui om a fost descoperită în apele britanice, în largul coastei din Cornwall.

Lizzi Daly, biolog şi realizator de emisiuni TV despre faună, a întâlnit creatura uriașă în timpul unor scufundări făcute în apropiere de Falmouth, potrivit Guardian.

„Nu am văzut niciodată o meduză atât de mare”, a declarat Lizzi. A spus că înotul lângă „gigantului blând" a fost o experiență deosebită. 

Un bărbat a fost ucis în bătaie în parcarea unui complex comercial din București. Cadavrul a fost descoperit luni dimineață, iar poliția a anunțat că a fost deja reținut un suspect. Atenție, urmează imagini cu un puternic impact emoțional!

Un bărbat a fost omorât în bătaie de un agent de pază, un bodyguard, aseară în parcarea unui hipermarket din cartierul bucureștean Pantelimon. Polițiștii l-au prins pe agresor, dar nu au identificat încă victima.

Duminică noaptea a avut loc o altercație între cei doi, filmată de camerele de supraveghere amplasate în zona supermarketului. În imagini se vede cum agentul de securitate își doboară victima la pământ, iar apoi o calcă de mai multe ori pe cap. Loviturile au fost fatale. Agentul de securitate și-a buzunărit apoi victima.

El a fost reținut astăzi în recepția unui hotel de lux din București.

VIDEO AICI

În urmă cu doi ani, Turcia a anunţat că va achiziţiona sistemul defensiv rusesc de rachete S-400, motivând că Statele Unite au întârziat prea mult cu dezvoltarea propriului sistem. Această tranzacţie pune la îndoială relaţia strategică veche de decenii dintre Turcia şi Statele Unite, dar şi statutul Turciei ca membru al NATO. Anulează, de asemenea, un contract important prin care Turcia se angaja să cumpere avioane F-35 americane – sistemul defensiv cumpărat de la ruşi a fost construit tocmai pentru a doborî astfel de avioane, relatează CNN.

Această tranzacţie arată şi întărirea relaţiei dintre Recep Erdogan şi Vladimir Putin, doi lideri care sunt nu foarte interesaţi să se ocupe de problemele interne ale ţărilor lor, dar care au nevoie unul de celălalt în războiul civil din Siria. Sistemul de rachete rusesc oferă Turciei o rază de acţiune şi asupra Greciei, unul dintre vechii ei adversari, dar şi un partener în interioriul NATO.

Sistemul de rachete S-400 poate doborî aeronave de la o distanţă de 240 de kilometri şi să intercepteze rachete balistice de la o distanţă de 61 de kilometri.

În esenţă, achiziţia destabilizează regiunea, o regiune care are cea mai mare nevoie de stabilitate, dar este şi o „declaraţie de independenţă” din partea Turciei, care-şi doreşte să fie din nou recunoscută ca o putere regională importantă.

Tensiuni crescânde între Turcia şi Statele Unite
Erdogan şi Statele Unite se află în dezacord de multă vreme – preşedintele turc a acuzat SUA că îl protejează pe Fethullah Gulen, clericul pe care îl acuză de lovitura de stat eşuată din 2016. Erdogan declara atunci: „complotistul se află în țara voastră. Îl protejați acolo. Totul se poate vedea cu ochiul liber”. Erdogan a cerut extrădarea lui Gulen de nenumărate ori, dar nu a părut niciodată că autoritățile americane vor accepta.

Erdogan și alți membri ai partidului său, AKP, s-au folosit deseori de o retorică anti-americană pentru a-și energiza electoratul conservator și naționalist.

Alianța dintre SUA și milițiile kurde din Siria, pentru a lupta împotriva ISIS, a reprezentat, de asemenea, o nouă sursă de furie pentru președintele turc. Turcia consideră milițiile kurde ca fiind un grup terorist afiliat cu PKK, o altă organizație care a menținut un conflict constant cu statul turc timp de decenii.

Tensiunile persistă, iar cele două părți nu se pot pune de acord asupra stabilirii unei zone de siguranță pentru refugiații din nordul Siriei. CNN a mai relatat în această săptămână că serviciile de informații americane au observat o creștere în numărul de blindate, trupe care ar putea să înceapă operațiuni la granița cu Siria, americanii fiind îngrijorați de faptul că trupele americani din nordul Siriei ar putea fi prinse la mijloc în acest conflict.

Și americanii au motive să se îndoiască de alianța cu Turcia – autoritățile de la Ankara au condamnat la închisoare cetățeni americani, dar și personal (cetățeni turci) care lucrau pentru ambasada americană. Administrația Trump a răspuns prin impunerea de sancțiuni asupra mai multor miniștri turci. Alte surse de tensiune au mai fost răspunsul Ankarei la uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi, dar și abordarea ambivalentă a Turciei în confruntarea cu ISIS, mai ales în 2015-2016.

Toate aceste probleme nu se compară, însă, cu tensiunea rezultată de achiziția sistemului rusesc. Chiar înainte ca acest sistem să ajungă în țară, americanii avertizaseră că Turcia va fi suspendată din program de antrenament F-35 dacă va continua târgul cu rușii.

Erdogan a spus, ulterior, că excluderea Turciei din programul de F-35 ar reprezenta un jaf, având în vedere că guvernul de la Ankara a investit deja peste 1 miliard de dolari în acest program, plănuind deja cumpărarea de 116 de avioane de luptă.

Americanii au amenințat cu sancțiuni dacă Turcia își va finaliza achiziția. Președintele american, Donald Trump, a sugerat că sancțiunile ar putea fi „diluate”, însă membrii Congresului american sunt hotărâți să pedepsească Turcia. Conform legislației americane, administrația de la Washington trebuie să pună în aplicare cel puțin 5 penlizări diferite împotriva Turciei.

La nivelul NATO există, de asemenea, îngrijorări cu privire la capacitatea Turciei de a mai coopera cu ceilalți membri ai alianței, după achiziția unui sistem rusesc. „Interoperabilitatea forțelor noastre armate este fundamentală pentru operațiunile și misiunile NATO”, a spus un oficial al alianței.

Vladimir Putin agită spiritele


Rușii sunt, firește, încântați nu doar de faptul că au reușit să-și vândă sistemul defensiv unui membru NATO, dar și că au stârnit tensiuni între Turcia și SUA. Achiziția de către Turcia a sistemului defensiv reprezintă și o garanție importantă a calității armamentului rusesc. Este probabil ca următorul client pentru sistemul S-400 să fie India.

Mai mult decât atât, președintele rus a reușit să-i convingă pe turci să se alăture procesului „Astana”, discuțiile purtate între Rusia și Iran cu privire la viitorului Siriei, ignorând ONU și Statele Unite. Erdogan are nevoie de sprijinul rușilor pentru a preveni o ofensivă a regimului Assad împotriva provinciei Idlib, unde Turcia are staționate trupe și unde are mize în susținerea mai multor facțiuni de rebeli.

Dincolo de toate acestea, sosirea sistemului rusesc de rachete la Ankara vineri reprezintă cea mai dramatică schimbare de direcție a politicii externe a Turciei de la Primăvara Arabă până acum. Erdogan, deja la putere de peste 15 ani, vrea să transforme Turcia într-o putere influentă în regiune, eliminând influența americană dar și depedența de protecție nucleară americană.

Vineri, ministrul turc al Apărării a încercat să „îndulcească” relațiile turco-americane spunând că Turcia încă ar vrea să cumpere rachete americane Patriot, dar și că achiziția sistemului S-400 „nu schimbă în niciun fel orientarea strategică a Turciei”.

Un accident rutier s-a produs in jurul orei 16:30 pe Bd. Republicii din Ploiesti, pe fondul nepastrarii distantei de mers intre autoturisme.

Au fost implicate doua masini, iar in urma impactului, doua persoane au fost ranite. Este vorba despre o femeie in varsta de 63 de ani si o tanara de 12 ani, ambele fiind transportate la spital. 

La fata locului s-au deplasat echipaje de Politie care vor stabili cu exactitate imprejurarile producerii accidentului si cine se face vinovat.

foto arhiva

Pagina 1 din 3904