Vinerea Mare, ultima vineri din Postul Paştelui, se mai numeşte şi Vinerea Patimilor (ziua patimilor şi răstignirii lui Iisus) sau Vinerea Seacă, pentru că e zi de post negru.

 

VINEREA MARE: Fiind ziua în care Iisus a fost răstignit pe cruce, în această zi nu se ară, nu se seamănă şi nu se sădesc pomi, întrucât nu vor rodi. Femeile nu au voie să coacă, să coasă, să ţeasă, să spele rufe sau să toarcă. Există credinţa că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat, iar coptura nu este mâncată nici măcar de peşti, scrie Agerpres.

Despre oamenii care nu lucrau în Vinerea Mare se credea că nu vor avea dureri de cap şi vor avea noroc până la sărbătoarea următoare.

Specialiştii în etnografie susţin că, în comunităţile tradiţionale, se considera că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului şi întunericului, oamenii rămânând fără protecţie divină. Se spunea că Vinerea Mare ar echivala cu 12 vineri obişnuite, denumirea de Vinerea Seacă explicându-se prin postul negru pe care mulţi oameni obişnuiau să-l ţină.

Cine face vreun rău semenului său în această zi se spune că va fi pedepsit înzecit pentru fapta sa. În unele zone ale ţării se afumă cu tămâie pomii şi casele pentru a le feri de animale sălbatice, de trăsnete, boli şi dăunători. De asemenea, există tradiţia că dacă plouă va fi un an îmbelşugat, iar dacă nu, va fi mare sărăcie tot anul. Tot în această zi nu se mănâncă urzici, existând credinţa că Iisus a fost bătut cu un mănunchi de urzici.

Oamenii din popor cred că postul negru este bun pentru ''secarea'' guşii şi vindecarea bolilor de piele (Bucovina, Moldova, Transilvania), că îl va feri pe cel care posteşte de toate bolile şi îl va face să fie sănătos tot restul anului.

În Vinerea Mare, dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare: se crede că cel care se cufundă de trei ori în apă rece în Vinerea Seacă va fi sănătos şi va avea noroc tot anul. Sunt băi purificatoare în vederea întâmpinării Sâmbetei Învierii. Tradiţia este păstrată şi acum în toată ţara.

Un obicei deosebit de pitoresc avea legătură cu economia socială a vechilor comunităţi româneşti: în noaptea de vineri spre sâmbătă avea loc strigarea peste sat, respectiv satirizarea sătenilor - o formă de blam colectiv şi nocturn. Era o mare onoare pentru acela care rămânea nestrigat! Strigoaicele cărora li se strigă numele nu mai au putere.

SĂPTĂMÂNA MARE este ultima perioada care marcheaza Postul Pastelui. In fiecare zi din aceasta saptamana, credinciosii merg la slujbele bisericesti, numite Denii, pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Iisus Hristos pe Pamant.

 

Vinerea Patimilor În această zi, se pomenesc sfintele şi mântuitoarele şi înfricosătoarele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Se mai face încă pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută de tâlharul recunoscător care a fost împreună cu El. Biserica numeşte Patimile Domnului: sfinte – pentru că Cel ce le-a răbdat este Sfântul Sfinţilor, sfinţenia însăşi; mântuitoare – pentru că ele sunt preţul cu care Domnul a răscumpărat neamul omenesc din robia păcatului; înfricoşătoare pentru că nu poate fi ceva mai înfricoşător decât ocara pe care Făcătorul a răbdat-o de la făptura Sa. În această zi nu se săvârşeşte Liturghia pentru că însuşi Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum; este vreme de post total, pentru că Mirele s-a luat de la noi. (Matei 9, 15).

Se fac numai ceasurile împărăteşti care ne pun înainte nemărginita smerenie a Domnului, Crucea cea dătătoare de viaţă şi credinţa tâlharului. Seara săvârşim denia prohodului Domnului, care este ultima treaptă a tânguirii pentru Hristos, înainte de Învierea Sa. Se înconjoară de trei ori biserica cu Sfântul Epitaf – semn al celor trei zile petrecute în mormânt. Ouale nu se vopsesc in Vinerea Mare. Gospodinele sunt sfatuite sa vopseasca ouale fie in Joia Mare, fie sambata, inaintea Pastelui, in niciun caz in Vinerea Mare. In aceasta zi, nu ar trebui sa se faca nimic.

De asemenea, este bine ca ouale sa fie vopsite in rosu deoarece aceasta culoare este sangele Mantuitorului. In Vinerea Mare, credinciosii tin Post Negru pentru iertarea pacatelor si pentru a avea spor si sanatate. - în Vinerea Mare se ţine post negru în amintirea Răstignirii lui Iisus.

În Vinerea Mare nu se fac copturi. În dimineaţa de Vineri Mare, înainte de răsărit, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau în apă curgătoare pentru a fi sănătoşi tot anul. În Vinerea Mare nu se mănâncă urzici, nu se foloseşte oţet pentru că pe Cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele au fost udate cu oţet. În Vinerea Mare se opreşte lucrul, nu se spală, nu se coase, nu se sacrifică păsări sau animale. În unele zone se dă cu tămâie în jurul copacilor şi caselor pentru a le feri de dăunători, boli, trăznet şi animale sălbatice.

Dacă plouă în Vinerea Mare se spune că va fi an mănos. În Vinerea Mare fetele nemăritate fac vrăji de dragoste pentru a fi cerute de nevastă. În Vinerea Mare nu se săvârşeşte Liturghie, iar mortii nu se îngroapă decât cu bătăi de toacă . Scaldatul ritual. Este un simbol al curatarii trupesti si sufletesti care se face in Vinerea Mare. De asemenea, in Duminica Pastelui, credinciosii se spala cu apa in care au pus un ou rosu si un banut de argint. In noaptea Invierii Domnului, oamenii merg la Biserica, de unde iau Lumina si canta, impreuna cu preotii, “Hristos a Inviat!”.

Dupa incheierea slujbei, ei merg acasa cu lumanarile aprinse pe care le sting abia dupa ce fac semnul Crucii. Aceasta se tine in casa si este aprinsa doar la vreme de necaz. In ceea ce priveste rugaciunile folositoare in aceasta perioada, preotii sfatuiesc sa se citeasca Evangheliile. Inainte de Sfintele Sarbatori, sunt recomandate Evangheliile dupa Matei, Marcu si Luca, iar dupa aceasta perioada, cea a lui Ioan Evanghelistul. Nu in ultimul rand, trebuie amintit ca din Joia Mare si pana in Joia din Saptamana Luminata, femeile nu au voie sa spele haine. In Vinerea Mare, lumea nu este bine sa se tunda pentru ca se spune ca ar putea muri cineva apropiat din familie.

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.