Iulian Popa este preşedintele Social Eco Team (SET), un ONG dedicat proiectelor eco, şi unul dintre coordonatorii primelor două ediţii ale campaniei Let`s do it, Romania în Prahova. În interviul de mai jos, el vorbeşte despre cum se manifestă spiritul eco în România, dar şi despre legislaţia în domeniul protecţiei mediului.

Reporter: În ultima vreme, este la modă să fii eco. Cât de puternic este spiritul eco în România?

Iulian Popa: La noi, componenta ecologică a fiecărui business este lăsată undeva deoparte. Părerea mea este că nu contează. Dă bine ca şi reclamă şi atât. Să luăm exemplul spălătoriilor auto, de care m-am mai ocupat. Toţi au scris mare ”ecologică”. Ce înseamnă ”ecologică” nimeni nu poate să spună. Practic, omul de rând nu alege un serviciu ecologic mai scump în defavoarea unuia neecologic, mai ieftin. Nu îl intereseaxă de consecinţele pe termen lung care urmează.

R: Nu alegem servicii eco, pe motiv că sunt mai scumpe. Dar putem încerca să trăim eco…

I. P.: Cea mai simplă şi de bază activitate eco ar fi să colectăm deşeurile selectiv. Asta o poate face chiar oricine, avem şi infrastructura necesară în oraş, avem unde să le ducem, nu se întâmplă ca acum câţiva ani când le colectam şi, până la urmă, ajungeau toate în acelaşi punct. Apoi, mergem pe eficienţa energetică, pe economia de energie, trebuie să avem grijă să nu facem risipă, să nu consumăm inutil.

R: Sunteţi unul dintre organizatorii primelor două ediţii Let`s do it, Romania, în judeţul Prahova. Cât a fost de greu să strângeţi voluntari pentru o astfel de campanie?

I. P.: Curios, voluntari sunt întotdeauna. Mai greu este să le asiguri front de lucru şi toate condiţiile pentru a ajunge la locul vizat. Marea mea bucurie este că voluntari sunt. Nici nu trebuie să strigi prea tare în rândul tinerilor, că imediat au venit. Cred că ori le place, ori noua generaţie este altfel educată, ori le trebuie diplomele pentru diverse aplicaţii viitoare.

R: Cum îi convingeţi să fie voluntari?

I. P.: Eu caut să îi atrag spunându-le că este un foarte bun motiv de a ieşi din casă, de a face şi altceva. Totodată, participarea la diversele activităţi de voluntariat te poate scoate în evidenţă în grupul tău. De exemplu, poţi să arăţi că eşti un foarte bun organizator sau un foarte bun comunicator. Poţi, de altfel, să şi scrii aceste lucruri în CV-ul tău, iar la prima aplicaţie pentru un loc de muncă voluntariatul chiar contează pentru că nu ai experienţă în domeniul tău.

R: Cum apreciaţi rezultatele campaniilor Let`s do it, Romania? Sunt ele de impact, de durată?

I. P.: Sunt rezultate de impact la momentul respectiv. Într-adevăr, unde s-a acţionat chiar se cunoaşte că s-a făcut curat. Noi centralizăm şi cantitatea de gunoi strânsă şi raportată de cei de la rampele ecologice şi este impresionant să ştii că într-o zi s-au strâns 300 de tone de gunoi. Problema este că nu au impact pe partea de educaţie. Nu constat că nu se mai face gunoi la fel ca înainte. De aceea, în paralel mai facem şi acţiuni de conştientizare, în principal în şcoli, unde prezentăm elevilor şi avantajele de care ar trebui să beneficiem.

R: De ce credeţi că nu există acest impact pe partea de educaţie?

I. P.: Dau vina pe moştenirea pe care am avut-o. Generaţia mea, de exemplu, era dusă cu forţa la astfel de acţiuni şi nu ştiam cum să chiulim mai repede. Ne-au rămas undeva ca o chestie forţată pe care nu o faci cu plăcere sau nu o faci deloc, găsindu-ţi tot felul de scuze. Cei tineri încep să participe la astfel de acţiuni şi cred că participând la ele vor prelungi durata acţiunii lor menţinând curăţenia. Public nostru ţintă sunt tinerii.

R: Ce aţi schimba în legislaţia românească dedicată protecţiei mediului?

I. P.: Aş pune pedepse un pic mai dure pentru cei care nu respectă partea de protecţie a mediului, mai ales marile companii, până la omul de rând, şi aş face tot posibilul să se şi aplice aceste legi. Din păcate, nu sunt aplicate nici cele pe care le avem.

R: Cum vede ecologistul Iulian Popa România?

I. P.: Mai murdar decât în România am văzut doar în Africa. Deci nu suntem pe ultimul loc, asta este sigur. Degeaba facem curat, dacă nu păstrăm. Degeaba facem acţiuni punctual care au rezultate fixe dacă în conştiinţa oamenilor nu au rămas. Trebuie explicate un pic mai bine avantajele de a trăi într-un mediu eco.

R: Un sfat pentru cititori.

I. P.: Cititorii să participe la acţiunilor de voluntariat, indiferent care sunt ele pentru că le vor aduce mari satisfacţii. Îşi vor da seama de avantajele muncii voluntare care de multe ori îţi aduce bucurii mai mari chiar decât munca plătită.