Summitul NATO s-a deschis, joi, la Newport (Marea Britanie) pe fondul tensiunilor cu Rusia, acuzată de agresiune militară în Ucraina. 60 de şefi de stat şi de Guvern discută despre criza ucraineană, dar şi despre alte crize, în special cea creată de gruparea Stat Islamic în Irak şi Siria, a cărei ameninţare este din ce în ce mai presantă. Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a anunţat că un plan pentru un armistiţiu în estul separatist al Ucrainei urmează să fie semnat vineri, la Minsk, şi că NATO îi susţine pe membrii săi care sunt pregătiţi să furnizeze asistenţă militară Ucrainei.

 

 

 

"Mâine, la Minsk, urmează să fie semnat un document care prevede etapele implementării unui plan de pace pentru Ucraina. Prevederea-cheie a acestui plan este un armistiţiu", a declarat Poroşenko joi, cu ocazia summitului NATO de la Newport.

 

Grupul de contact, format din reprezentanţi ai Kievului, Moscovei şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), va avea o reuniune vineri în capitala belarusă, la care vor participa şi rebelii proruşi din estul Ucrainei.

 

"Dacă întâlnirea are loc, voi da instrucţiuni Statului Major pentru o încetare bilaterală a focului", a asigurat preşedintele ucrainean.

 

Liderii separatiştilor proruşi au anunţat, la rândul lor, pe site-ul oficial, că sunt dispuşi să ordone vineri încetarea focului, în cazul unui acord la Minsk. Liderii autoproclamatelor republici de la Doneţk şi Lugansk "sunt dispuşi să ordone o încetare a focului vineri, începând cu ora 15.00 (15.00, ora României) dacă se va ajunge la un acord şi reprezentanţii Ucrainei semnează un plan de soluţionare politică" a crizei, au anunţat ei.

 

Separatiştii au propus propriul plan de pace în mai multe puncte, incluzând în special interzicerea, începând de vineri, de la ora 15.00, a zborurilor militare deasupra teritoriilor revendicate de autoproclamatele republici din Doneţk şi Lugansk.

 

 

Planul propune, printre altele, deschiderea unor culoare umanitare începând de duminică, ora 10.00, pentru a permite transferul refugiaţilor şi a unor echipamente umanitare spre oraşele Doneţk şi Lugansk, cu trenul.

 

Pe fondul unei posibile detensionări a situaţiei, mai multe explozii au avut loc joi în apropierea portului strategic ucrainean de la Mariupol, pe malul Mării Azov, au relatat jurnaliştii AFP, iar trupele ucrainene au anunţat că au loc confruntări cu blindate ale insurgenţilor. "Rezistăm, însă este foarte greu cu arme de foc în faţa blindatelor", a declarat Serghei, voluntar în cadrul batalionului Azov, susţinător al Kievului, aflat la un punct de control amplasat la ieşirea din partea de est a oraşului, unde a fost transportat unul dintre membrii batalionului, rănit în confruntări.

 

Armata ucraineană a afirmat că artileria rusă a deschis focul asupra poziţiilor ucrainene în apropiere de localitatea Bezymenne, situată la aproximativ 30 de kilometri est de Mariupol. 

 

Pe de altă parte, preşedintele Petro Poroşenko a afirmat că Alianţa Nord-Atlantică urmează s- adopte o declaraţie la finalul summitului de la Newport, în care Alianţa îşi anunţă susţinerea pentru statele membre dispuse să oferă asistenţă militară Kievului, o decizie ce riscă să provoace criticile Moscovei.

 

"În declaraţia sa, NATO va susţine măsurile bilaterale din partea statelor membre în vederea acordării de asistenţă tehnico-militară Ucrainei. Este exact ceea ce aşteptam", a declarat Poroşenko.

 

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, miercuri, un plan de pace în şapte puncte pentru soluţionarea conflictului din Ucraina şi a reafirmat că Rusia nu este implicată în violenţele care au provocat aproximativ 2.600 de morţi în aproape cinci luni.

 

22:00 - Rasmussen: Rusia "nu a făcut vreun gest pentru ca pacea să fie posibilă în Ucraina"

 

Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a acuzat joi Rusia că "nu a făcut nici măcar un singur gest pentru ca pacea să fie posibilă în Ucraina", într-o conferinţă de presă susţinută la Newport, unde se desfăşoară lucrările Summitului Alianţei Nord-Atlantice, relatează AFP.

 

"Rusia luptă împotriva Ucrainei, în Ucraina. Trupele şi tancurile ruseşti atacă forţele ucrainene. Şi, deşi vorbeşte despre pace, Rusia nu a făcut nici măcar un singur gest pentru ca pacea să fie posibilă", a declarat Rasmussen la finalul unei reuniuni a Comisiei NATO-Ucraina.

 

22:00- Poroşenko, "prudent optimist" în legătură cu încheierea unui armistiţiu vineri

 

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko s-a declarat "prudent optimist" în legătură cu ajungerea la un armistiţiu în estul Ucrainei, în cursul unei reuniuni între beligeranţi prevăzute vineri la Minsk, relatează AFP.

 

21:20 Washingtonul pregăteşte noi sancţiuni vizând Moscova, în coordonare cu UE

 

Statele Unite pregătesc - în strânsă coordonare cu Uniunea Europeană (UE) - noi sancţiuni economice vizând Rusia, acuzată de agresiune asupra Ucrainei, a anunţat Casa Albă în prima zi a Summitului NATO de la Newport, în Ţara Galilor, relatează AFP.

 

"Statele Unite pregătesc noi sancţiuni. Lucrăm în coordonare cu europenii", a declarat Ben Rhodes, un consilier pentru Securitate Naţională al lui Barack Obama, într-o conferinţă telefonică.

 

"Dacă Rusia continuă să agreaveze situaţia (în Ucraina), suntem pregătiţi să exercităm o presiune şi mai mare", a adăugat el.

 

Rhodes nu a oferit detalii despre sancţiunile avute în vedere la Washington.

 

UE urmează să anunţe vineri după-amiaza o nouă serie de sancţiuni vizând Rusia, decise de către liderii europeni în urma unor informaţii despre participarea unor trupe ruseşti la confruntări armate, alături de rebeli proruşi, în estul Ucrainei.

 

Propunerile avansate de către Comisia Europeană (CE) prevăd aprofundarea sancţiunilor economice din faza trei decise la sfârşitul lui iulie şi care vizează accesul pe pieţe de capitaluri, apărarea, bunurile cu dublă folosinţă civilă şi militară şi tehnologii sensibile.

 

În total, numele a aproximativ 20 de personalităţi "provenind din cercurile puterii şi din anturajul" preşedintelui rus Vladimir Putin ar putea să fie înscrise pe lista cu persoane vizate de o blocare a averilor şi o interdicţie de a călători în UE, potrivit unei surse europene.

 

Uniunea ar putea să-l înscrie pe ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu pe lista de persoane vizate de sancţiuni, pentru atingere adusă suveranităţii Ucrainei, au anunţat joi surse europene.

 

20:15 NATO îşi reafirmă angajamentul faţă de Afganistan

 

Liderii NATO şi-au reafirmat joi, la Summitul NATO din Ţara Galilor, angajamentul de a susţine Afganistanul şi i-au îndemnat pe cei doi candidaţi la preşedinţie să coopereze pentru a încheia acordurile de securitate necesare cât mai rapid posibil, anunţă organizaţia într-un comunicat.

 

Liderii statelor membrelor NATO şi ai ţărilor partenere în cadrul ISAF şi-au reafirmat pregătirea de a lansa o misiune necombatantă în Afganistan după 2014, prin care să ajute la formarea, consilierea şi asistarea forţelor afgane de securitate, îndemnând ca demersurile juridice necesare în acest sens să fie semnate "fără întârziere", se arată în document.

 

"Nu pot să subliniez suficient cât de important este acest lucru", a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Anders Fogh Rasmussen, citat în comunicat. "Fără semnătură nu poate exista misiune. Planificarea noastră este completă, dar timpul este scurt", a insistat el.

 

"Misiunea Susţinere Hotărâtă post-2014" este unul dintre cei trei piloni ai angajamentului NATO pe temen lung în Afganistan, alături de o contribuţie pe termen lung de susţinere a Armatei Naţionale afgane şi de consolidarea pe termen lung a cooperării practice cu Afganistanul, precizează NATO în comunicat.

 

"Odată cu încheierea misiunii ISAF, în decembrie, vom schimba natura şi scopul implicării noastre în Afganistan", a anunţat secretarul general. "Însă angajamentul nostru va dura, deoarece stabilitatea în Afganistan înseamnă, de asemenea, securitate pentru noi", a subliniat Rasmussen.

 

Acest triplu angajament vizează să consolideze câştigurile obţinute în cei 13 ani de misiune ISAF, în special în dezvoltarea unor forţe de securitate puternice, profesioniste şi capabile, dar şi în domeniile educaţiei, sănătăţii, dezvoltării economice, drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, în special pentru femei, subliniază Alianţa Nord-Atlantică în document.

 

În cadrul întâlnirii, conducătorii ISAF au subliniat importanţa continuării susţinerii din partea comunităţii internaţionale şi a eforturilor susţinute de către Guvernul afgan mai ales în privinţa continuării consolidării responsabilităţii şi contribuţiei financiare, îmbunătăţirea guvernanţei şi statului de drept şi protejarea drepturilor omului pentru toţi.

 

Întâlnirea a oferit totodată posibilitatea de a aduce un omagiu membrilor forţelor afgane şi internaţionale care au servit în această ţară şi în alte operaţiuni NATO. "Este momentul potrivit să ne amintim ceea ce am sacrificat şi ceea ce am realizat", a declarat secretarul general citat în document. "Curajul, efortul şi sacrificiul lor au făcut naţiunile noastre mai sigure şi au îmbunătăţit securitatea globală", a adăugat Rasmussen.

 

La această reuniune au participat, de asemenea, ministrul afgan al Apărării Bismullah Khan Mohammadi, lideri din Japonia, state din Asia Centrală şi reprezentanţi-cheie din comunitatea internaţională, ONU şi Uniunea Europeană (UE).

 

18:40 Hollande: Nava Mistral, livrată Rusiei în cazul unui armistiţiu şi acord politic în Ucraina

 

Franţa va livra o navă de tip Mistral Rusiei, cu condiţia ca în estul Ucrainei să fie instaurat un armistiţiu şi ca la criză să fie găsită o "soluţie politică", a declarat joi preşedintele francez François Hollande la Newport, în Marea Britanie, relatează AFP.

 

"Care sunt condiţiile? Un armistiţiu şi o soluţie politică. Astăzi (joi), aceste condiţii nu sunt întrunite. Cum aş putea să livrez o navă care poate să fie mâine o navă de război, odată ce în Ucraina este criză?", a spus François Hollande după ce s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko.

 

"Imediat ce condiţiile sunt întrunite - este întru totul posibil în octombrie sau noiembrie -, navele vor putea să fie livrate", a adăugat Hollande, subliniind că acest contract în valoare de 1,2 miliarde de euro reprezintă "ore de muncă pentru şantierele Saint-Nazaire", în sud-vest.

 

Preşedintele francez, care s-a întâlnit cu Poroşenko în cursul Summitului NATO din Ţara Galilor, a dezminţit că a fost suspus unor presiuni din partea partenerilor săi occidentali pe tema livrării navelor către Moscova.

 

"Atunci când a izbucnit criza în Ucraina, eu am avertizat, am apreciat că nu pot fi impuse sancţiuni care să pună în discuţie contracte semnate, deci nu am fost supus niciunei presiuni de niciun fel şi din nicio parte", a dat e asigurări.

 

În plus Hollande a fost foarte prudent în ceea ce priveşte planul de ieşire din criză propus de către preşedintele rus Vladimir Putin. "Pentru moment nu există un armistiţiu, nu este încă hotărât unul, deci nu este credibil, deoarece nu se acţionează în vederea lui. Nu va exista un armistiţiu decât dacă este însoţit de un ansamblu de principii care să permită o soluţionare politică", a insistat Hollande.

 

"Situaţia din Ucraina este gravă deoarece, în acest moment, în ţară se desfăşoară operaţiuni militare", a adăugat el.

 

17:00 O dronă survolează permanent zona hotelului Celtic Manor unde se află în acest moment liderii celor 28 de state membre NATO, însoţiţi de 4000 de delegaţi. Mii de filtre de securitate blochează accesul terestru neautorizat, potrivit trimisului Gândul în Marea Britanie.

 


Dronă deasupra Celtic Manor // Foto: Anca Simina/ Gândul

 

16:00 - Preşedintele ucrainean s-a întâlnit cu liderii occidentali la Newport, înaintea summitului NATO

 

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, şi liderii american, britanic, francez, german şi italian s-au întâlnit joi la Newport, în Marea Britanie, înainte de deschiderea oficială a summitului NATO.

 

15:15 - Rasmussen le cere liderilor afgani să semneze un acord privind prezenţa trupelor străine în ţară

 

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, i-a îndemnat joi pe rivalii din scrutinul prezidenţial afgan, să semneze un acord privind prezenţa trupelor străine în ţară începând de anul viitor, în condiţiile în care Alianţa îşi va retrage trupele de luptă până în decembrie, relatează AFP.

 

"Nu trebuie să ne ascundem, timpul este limitat", a declarat Rasmussen, la sosirea la Newport, în Marea Britanie, unde va participa, alături de 60 de lideri ai Alianţei, la summitul NATO.

 

"Trebuie să ştim foarte rapid dacă aranjamentele de securitate necesare vor fi semnate de Guvernul afgan, deoarece este o condiţie prealabilă pentru prezenţa noastră în Afganistan după 2014", a adăugat el.

 

14:15 - Ponta: Toate instituţiile statului au o poziţie comună la Summit-ul NATO; e un caz fericit

 

Premierul Ponta a declarat că este un caz fericit faptul că toate instituţiile statului sunt de acord şi lucrează împreună pentru interesul naţional la Summit-ul NATO, unde România are o poziţie coordonată, spre deosebire de "cel mai nefericit caz" privind propunerea României de comisar european.

 

13:00 - Rasmussen: Planul de pace al lui Putin este contrazis de implicarea rusă în Ucraina

 

"Implicarea rusă în teren", în estul Ucrainei, generează îndoieli privind voinţa reală a Rusiei de a se ajunge la un armistiţiu, a declarat joi, la Newport, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

 

11:50 - Preşedintele Băsescu a ajuns în Marea Britanie pentru a participa la summit-ul NATO

 

Preşedintele Traian Băsescu a ajuns, joi, la ora transmiterii acestei ştiri, în Marea Britanie, unde va participa la summit-ul NATO, pe agenda reuniunii aflându-se situaţia din Ucraina, dar şi misiunea Alianţei din Afganistan în anul 2015.

Tiruri ale armatei ucrainene au "distrus" în mare parte o coloană de blindate de transport trupe care a pătruns pe teritoriul Ucrainei din Rusia în cursul nopții de joi spre vineri, a anunțat președinția ucraineană, citată de AFP și Reuters.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a discutat telefonic despre această incursiune cu premierul britanic David Cameron și a declarat că "o mare parte a acestui material a fost distrusă în cursul nopții de artileria ucraineană", conform unui comunicat citat de AFP.

Separat, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene a spus că blindatele ruse au fost urmărite de forțele guvernamentale încă de la pătrunderea pe teritoriul țării.

"S-a trecut la acțiunile corespunzătoare și o parte a acestei coloane nu mai există", a spus Andrei Lâsenko, precizând că a fost "distrusă".

Pe de altă parte, MAE rus a acuzat Ucraina că încearcă să împiedice misiunea umanitară a Rusiei în estul Ucrainei și a cerut o încetare a focului în regiune.

"Atragem atenția asupra intensificării acute a acțiunii militare a forțelor ucrainene ce pare a avea scopul de a opri deplasarea, cu care Kievul a fost de acord, a unui convoi umanitar peste granița ruso-ucraineană", se precizează într-un comunicat al MAE rus.

"O coloană militară rusă a trecut frontiera prin punctul de trecere de la Izavarine", a declarat pentru AFP Oleksii Dmitrașkivski, un purtător de cuvânt al operațiunii militare ucrainene din estul țării. "Nu dispunem de informații privind numărul de vehicule din acest convoi", a adăugat el.

UPDATE 5: Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat vineri că în cursul nopţii a avut loc 'o incursiune rusă' în Ucraina, însă nu a vorbit despre o invazie, relatează Reuters.
'Noaptea trecută am văzut o incursiune rusă, o trecere a frontierei ucrainene', a declarat presei secretarul general al NATO după o întrevedere cu ministrul danez al apărării.

UPDATE 4: Mai mulţi miniştri europeni de externe reuniţi vineri la Bruxelles au avertizat Rusia împotriva oricărei incursiuni militare în Ucraina, în contextul informaţiilor privind pătrunderea de blindate ruseşti în Rusia, relatează AFP şi Reuters. Ministrul britanic de externe, Philip Hammond, a declarat vineri, la Bruxelles, că este alarmat de informaţiile că vehicule militare ruseşti au trecut în Ucraina pe timpul nopţii. 'Sunt foarte alarmat de informaţiile că vehicule militare ruseşti este posibil să fi trecut frontiera în această dimineaţă... Dacă există orice fel de personal sau vehicule militare în estul Ucrainei, trebuie să fie retrase imediat ori consecinţele vor fi foarte grave', a spus Hammond.
El a făcut această afirmaţie cu puţin timp înainte ca Ucraina să confirme incursiunea unei coloane militare ruse pe teritoriul său printr-un punct de trecere a frontierei controlat de separatiştii proruşi în Est, semnalată joi seară de jurnaliştii britanici. 'Este o situaţie potenţial foarte periculoasă', a mai afirmat şeful diplomaţiei britanice, fost ministru al apărării. La rândul său, ministrul de externe suedez, Carl Bildt, a acuzat o 'încălcare majoră' a dreptului internaţional. Ministrul danez de externe, Martin Lidegaard, s-a declarat şi el 'profund îngrijorat de atitudinea rusă din ultimele luni, dar şi din ultimele ore'.'Autorităţile ruse trebuie să fie conştiente că atât în UE, cât şi în SUA suntem foarte angajaţi să răspundem oricărei agresiuni a Rusiei', a adăugat el.
Miniştrii de externe din statele UE s-au deplasat vineri la Bruxelles pentru o reuniune de urgenţă care drept principal punct pe agendă susţinerea irakienilor în conflictul lor cu jihadiştii din gruparea Statul Islamic, dar şi discutarea situaţiei la zi în criza din Ucraina.

UPDATE 3: Purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, a declarat vineri că Rusia, în timp ce face apel la dezescaladarea conflictului din Ucraina, contribuie de fapt la escaladarea acestuia, relatează Reuters.
Oana Lungescu a precizat că Alianţa verifică informaţiile furnizate de două cotidiene britanice vineri, conform cărora cel puţin 23 de vehicule militare ruseşti au pătruns pe teritoriul Ucrainei în cursul nopţii. 'Dacă acestea se confirmă, reprezintă noi dovezi că Rusia face exact opusul a ceea ce spune. Rusia a escaladat conflictul, chiar într-un moment în care face apel la dezescaladarea sa', a declarat purtătoarea de cuvânt pentru Reuters.
'Este timpul ca Rusia să facă ce spune că vrea să facă, adică să contribuie la o soluţie paşnică. Rusia trebuie să-şi retragă trupele, să pună capăt fluxului de arme şi combatanţi în Ucraina, să nu mai acorde sprijin separatiştilor şi să se angajeze într-un dialog veritabil şi sincer cu Ucraina', a mai spus Oana Lungescu.

UPDATE 2: O coloană de transportoare blindate ruse cu marcaje oficiale a trecut pe lângă locul staționării convoiului umanitar și a pătruns pe teritoriul ucrainean. Despre asta scrie corespondentul publicației britanice „The Guardian”, Shaun Walker, transmite UNIMEDIA.

“Această coloană nu este cu ajutor umanitar. Coloana formată din peste 20 de transportoare blindate, la 10 km de hotar, se apropie de Ucraina”, scrie Walker pe contul său Twitter.

UPDATE: În dimineața de 15 august, reporterii BBC, Associated Press, NY times, The Telegraph, The Guardian ce urmăreau convoiul umanitar rusesc trimis spre Ucraina, au avut posibilitatea de a verifica încărcătura mașinilor. Spre mirarea lor, unele camioane nu erau încărcate nici măcar pe jumătate. Potrivit mesajelor, în camioane au fost văzute sticle cu apă potabilă, conserve și saci cu hrișcă. Jurnaliștii au avut libertatea de a solicita deschiderea oricărei unități de transport.


Publicațiile The Telegraph și The Guardian au relatat anterior că un convoi militar rus — format din 23 de vehicule blindate de transport de trupe, cisterne cu benzină și alte vehicule logistice cu numere de înmatriculare militare rusești — a traversat frontiera joi, înainte de ora locală 22.00.

Deplasarea a fost observată de la postul de frontieră rus de la Donețk, aflat de cealaltă parte a frontierei față de cel ucrainean de la Izavarine.

Tot pe la postul de frontieră de la Donețk, oraș rus care are aceeași denumire ca orașul ucrainean controlat de separatiștii proruși, urmează să treacă și convoiul umanitar rus controversat care este destinat populației din estul Ucrainei ce a avut de suferit de pe urma luptelor din regiune.

Jurnaliștii AFP au văzut și ei vineri dimineață de partea rusă a frontierei o coloană de zeci de vehicule blindate de transport de trupe care se îndreptau spre postul de frontieră de la Donețk, relatează agenția națională de știri franceză.

Kievul a subliniat vineri că Rusia va fi singura responsabilă de securitatea convoiului său umanitar, la trecerea acestuia pe teritoriul controlat de separatiştii proruşi din estul Ucrainei.

Camioanele ruseşti vopsite în alb, închiriate de Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă, urmează să aducă un ajutor umanitar destinat populaţiei rusofone din estul Ucrainei, în special locuitorilor din oraşul Lugansk, afectaţi de patru luni de confruntări între forţele ucrainene şi insurgenţii separatişti proruşi.

Ucraina a pus condiţii stricte pentru o eventuală intrare pe teritoriul său a acestui convoi, pe care îl suspectează că ar putea ascunde sau pregăti o intervenţie militartă rusă directă. Moscova a calificat aceste suspiciuni drept absurde.

 

Un avion Boeing 777, al companiilor aeriene din Malaysia, s-a prăbușit în regiunea Donbas din Ucraina, unde se duc lupte între separatişti şi armata ucraineană, anunță Interfax. Deocamdată nu se cunosc motivele exacte ale catastrofei aviatice. La bord se aflau 283 de pasageri şi 15 membri ai echipajului. Avionul se deplasa pe ruta Amsterdam - Kuala Lumpur. Potrivit unei surse citate de Interfax, avionul ar fi fost doborât la o altitudine de 10 km, deşi informaţia nu e confirmată. Compania Malaysia Airlines confirmă faptul că a pierdut contactul cu avionul. Nu există niciun supravieţuitor.

UPDATE 11.25 Reprezentanţii Malaysia Airlines afirmă că avionul prăbuşit se afla în stare bună. Aeronava Boeing 777 trecuse de toate inspecţiile de mentenanţă şi se afla în bună stare, după 17 ani de serviciu. Ultima revizie data din 11 iulie şi fusese realizată în hangarul pe care compania îl are în aeroportul din Kuala Lumpur. Următoarea inspecţie tehnică urma să aibă loc pe 27 august. Toate sistemele de comunicaţii ale avionului funcţionau corect înainte de prăbuşire, au adăugat aceştia, subliniind că avionul fusese fabricat în iulie 1997.

UPDATE 11.16: Avionul de linie Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines a fost doborât, cel mai probabil, în momentul în care survola o zonă de acţiuni militare pe un traseu din estul Ucrainei care este ocolit de o serie de alte companii aeriene, relatează Bloomberg, potrivit Agerpres.

Compania australiană Qantas Airways a declarat că nu mai utilizează acest traseu de câteva luni. Un reprezentant al Cathay Pacific Airways a anunţat, de asemenea, că zborurile sale evită această zonă de ceva timp. Companiile aeriene Korean Air Lines şi Asiana Airlanes nu au mai survolat zona de acţiuni militare din estul Ucrainei din 3 martie. Philippine Airlines a declarat şi ea că evită respectiva zonă de operaţiuni militare. Societăţile Air New Zealand, PT Garuda Indonesia, All Nippon Airways şi Japan Airlines au indicat că efectuează zboruri deasupra teritoriului Ucrainei.

Multe companii aeriene efectuează zboruri prin spaţiul aerian al Ucrainei, iar respectivul traseu care leagă Europa de Asia este unul dintre cele mai populare.

După tragedia în care a fost implicat avionul de linie malaezian Boeing 777 şi moartea celor 298 de persoane de la bordul său, multe companii importante au anunţat încetarea zborurilor deasupra teritoriului Ucrainei.

Dacă până la izbucnirea ostilităţilor în estul Ucrainei la mijlocul lunii aprilie aproximativ 300-400 de zboruri erau efectuate prin spaţiul aerian al ţării pe zi, în ultimele luni această cifră a scăzut la 100 de zboruri pe zi.

UPDATE 10.30: Presa olandeză, aflată 'sub şoc' şi denunţând 'o crimă îngrozitoare', încerca vineri să găsească responsabilii pentru tragedia aeriană din estul Ucrainei care s-a soldat cu moartea a 298 de persoane, dintre care cel puţin 154 de olandezi, transmite AFP.

'Sub şoc', titrează cotidianul popular Algemeen Dagblad, în timp ce Telegraaf evocă 'o crimă îngrozitoare' şi 'un atac terorist'. 'Un val de tristeţe şi de neputinţă', scrie la rândul său cotidianul de centru-stânga Volkskrant.

Imagini cu carcasa avionului sau cu paşapoarte olandeze găsite în Ucraina, hărţi explicative, fotografii cu victime sau cu apropiaţi ai lor în lacrimi la aflarea teribilei veşti - ziarele nu au consacrat doar prima pagină tragediei, ci ample dosare.
Circumstanţele prăbuşirii sunt încă neclare, în timp ce responsabili americani au dat asigurări că avionul a fost doborât de o rachetă sol-aer. 'Cine a doborât zborul MH17 deasupra Ucrainei?', se întreabă Algemeen Dagblad.

UPDATE 10.00: O cutie neagră a avionului a fost găsită

O cutie neagră a avionului a fost găsită, au declarat vineri salvatori care acţionau la locul prăbuşirii pentru AFP.

Ei nu erau în măsură să spună dacă este vorba despre aparatul care înregistrează conversaţiile membrilor echipajului sau despre cel care stochează datele tehnice ale zborului.

Se pare că niciunul dintre aceste aparate nu va putea să ajute la stabilirea originii presupusului tir de rachetă - de lansarea căruia autorităţile ucrainene şi separatiştii proruşi se acuză reciproc.

UPDATE 9.30: Separatiştii proruşi sunt de acord să permită accesul anchetatorilor internaţionali în zona din estul Ucrainei unde joi s-a prăbuşit un avion de linie malaezian având 298 de persoane la bord, a anunţat vineri Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), relatează AFP.

UPDATE 9.00 Un batalion de sisteme sol-aer Buk al armatei ucrainene se află de miercuri în regiunea Doneţk (estul Ucrainei), unde o aeronavă de pasageri Boeing 777 aparţinând companiei Malaysia Airlines s-a prăbuşit, într-o catastrofă aeriană soldată cu 298 de morţi.

UPDATE 8.25 Echipajul avionului companiei Malaysia Airlines nu a semnalat "nicio problemă" când a survolat Ucraina înainte de a se prăbuşi, a afirmat şeful serviciilor de control aerian, Dmytro Babeiciuk.

"Survolul teritoriului ucrainean s-a desfăşurat fără nicio problemă", a declarat Babeiciuk în cursul unei conferinţe de presă. "Echipajul nu a semnalat nicio problemă", a subliniat el.

UPDATE 6.40: Imagini cu explozia avionului la solUPDATE 6.00: Preşedintele american, Barack Obama, s-a pronunţat joi în favoarea unei anchete 'rapide' şi 'fără impedimente' asupra prăbuşirii în estul Ucrainei a avionului companiei Malaysia Airlines cu 298 de persoane la bord şi a cărei cauză rămâne necunoscută pentru moment, scrie AFP.

Barack Obama a lansat acest apel în cursul unei discuţii telefonice cu premierul olandez, Mark Rutte, a cărui ţară avea 154 de cetăţeni la bord, dând asigurări că Washingtonul este pregătit să furnizeze 'ajutor imediat în favoarea unei anchete internaţionale rapide, complete, credibile şi fără impedimente', a precizat Casa Albă într-un comunicat.

UPDATE 1.00: În total, 298 de persoane, printre care 154 de pasageri olandezi, se aflau la bordul avionului companiei Malaysia Airlines care s-a prăbuşit joi în estul Ucrainei în timp ce zbura pe ruta Amsterdam-Kuala Lumpur, a informat vicepreşedintele filialei europene a companiei malaeziene, citat de AFP.

'La bord, se aflau 283 de pasageri şi 15 membri ai echipajului', a declarat Huib Gorter, vicepreşedinte al filialei europene a Malaysia Airlines, în cursul unei conferinţe de presă desfăşurate la Aeroportul Amsterdam Schiphol.

Gorter a prezentat o listă a pasagerilor după naţionalitate, precizând în acelaşi timp că naţionalitatea a circa 50 de pasageri nu a fost stabilită pentru moment.

UPDATE 0.00: Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că autorităţile ucrainene sunt responsabile pentru dezastrul aviatic din estul Ucrainei, precizând că tragedia nu s-ar fi produs dacă Kievul nu ar fi relansat operaţiunile militare împotriva rebelilor separatişti, relatează Reuters.

'Tragedia nu s-ar fi produs dacă ar fi existat pace în acel teritoriu sau, în orice caz, dacă operaţiunile militare din sud-estul Ucrainei nu ar fi fost relansate', a declarat el într-un discurs televizat.

'Şi, fără nicio îndoială, guvernul teritoriului unde s-a produs (incidentul) poartă responsabilitatea pentru această tragedie înspăimântătoare', a afirmat el, adăugând că a cerut autorităţilor ruse să facă tot posibilul pentru a ajuta la investigaţia asupra prăbuşirii avionului malaezian.

'Vom face tot posibilul pentru a se obţine o imagine obiectivă a ceea ce s-a întâmplat. Este un lucru complet inacceptabil', a declarat Vladimir Putin.

UPDATE 23:41 Serviciile secrete americane confirmă că în avion au fost trase rachete de la sol, însă nu este clar de unde au provenit acestea, potrivit WSJ.

UPDATE 23:39 Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a declarat 'profund şocat şi întristat' după prăbuşirea joi în estul Ucrainei a unui avion al companiei Malaysia Airlines având la bord 297 de persoane, potrivit unui comunicat dat publicităţii pe site-ul Alianţei Nord-Atlantice.

'Sunt profund şocat şi întristat de prăbuşirea astăzi (joi), în Ucraina, a unui avion de pasageri al companiei Malaysia Airlines, soldată cu pierderea multor vieţi omeneşti', a declarat Anders Fogh Rasmussen.

UPDATE 23:17 Ministrul afacerilor externe Titus Corlăţean a dispus activarea Celulei de criză la nivelul Ministerului Afacerilor Externe al României, ca urmare a catastrofei aviatice survenite în estul Ucrainei. Obiectivul prioritar îl constituie obţinerea unor informaţii certe cu privire la cetăţenia pasagerilor aflaţi la bordul avionului prăbuşit. Până la momentul actual, autorităţile olandeze nu au comunicat informaţii oficiale în acest sens. Ambasadele României la Haga, Kiev şi Kuala Lumpur se află în legătură permanentă cu oficialităţile locale pentru clarificarea situaiei.

UPDATE 23:08 Asociaţia Europeană a Piloţilor (ECA) a cerut joi 'măsuri imediate' pentru garantarea securităţii avioanelor ce survolează regiunea din estul Ucrainei, unde s-a prăbuşit un avion al companiei Malaysia Airlines, ruta cea mai frecventată din sud-estul Asiei, informează agenţia EFE. Mai mult, Autoritatea Aeronautică Civilă Română le recomandă operatorilor aerieni români să evite folosirea rutelor ce traversează spaţiul aerian al Ucrainei, până când vor fi luate decizii la nivel internaţional privind utilizarea acestuia.

UPDATE 23:07 Rebelii proruşi care deţin controlul asupra zonei din estul Ucrainei unde s-a prăbuşit joi un avion al companiei Malaysia Airlines sunt dispuşi să instituie un armistiţiu pe termen scurt pentru a permite evacuarea corpurilor, a anunţat unul dintre liderii acestora, citat de AFP, potrivit Agerpres.

'Premierul' autoproclamatei 'Republici Populare Doneţk', Aleksandr Borodai, a confirmat acest lucru unui corespondent al AFP, joi seară, în satul Grabove, unde avionul malaezian, probabil lovit de o rachetă, s-a prăbuşit în cursul după-amiezii.

(w500) Boeing 777

UPDATE 23:06 Asociaţia Internaţională a Transportatorilor Aerieni (IATA) a anunţat, joi, că avionul malayezian prăbuşit în Ucraina ar fi zburat deasupra unui spaţiu aerian deschis la momentul accidentului, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

'Pe baza informaţiilor valabile în acest moment, se pare că spaţiul aerian traversat de aeronavă nu era subiect al restricţiilor', arată IATA într-o declaraţie de presă.

Pe de altă parte, mai multe companii aeriene au anunţat că vor evita zborurile deasupra spaţiului aerian al Ucrainei.

UPDATE 22:41 Autorităţile ucrainene au închis toate rutele aeriene care survolează estul ţării după prăbuşirea joi a unui avion al companiei Malaysia Airlines, a anunţat Eurocontrol, potrivit AFP.

'Toate planurile de zbor care includ aceste rute sunt anulate în prezent de Eurocontrol', a făcut cunoscut administratorul spaţiului aerian european care a precizat că 'aceste rute vor rămâne închise până la noi ordine'.

UPDATE 22:30 Racheta Buk, care ar fi doborât avionul care s-a prăbuşit în Donbas, face parte dintr-un sistem de tip sol-aer. Specialiştii susţin că aceasta este suficient de mare şi puternică încât să doboare aeronave mari, dintr-o singura lovitura.

UPDATE 22:23 Vicepreşedintele american, Joe Biden, i-a oferit joi preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko, ajutorul Statelor Unite pentru a stabili cauzele prăbuşirii în estul Ucrainei a unui avion al companiei Malaysia Airlines care zbura pe ruta Amsterdam-Kuala Lumpur, notează AFP.

Joe Biden, aflat într-o vizită la Detroit, a discutat la telefon cu şeful statului ucrainean şi i-a oferit sprijinul american pentru ' a stabili ce s-a petrecut şi din ce motive', a informat un responsabil de la Casa Albă, potrivit Agerpres.

UPDATE 22:22 Preşedintele Traian Băsescu cere clarificarea imediată a condiţiilor în care s-a petrecut accidentul aviatic din Ucraina şi solicită participarea experţilor UE în anchetă, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

'Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, este consternat de tragicul eveniment petrecut joi, 17 iulie a.c., în spaţiul aerian al Ucrainei, în care a fost implicată o aeronavă Malaysia Airlines cu 297 de persoane la bord. Domnul preşedinte Traian Băsescu cere clarificarea imediată a condiţiilor în care s-a petrecut tragicul accident şi solicită ca experţi ai Uniunii Europene să participe la anchetă alături de autorităţile ucrainene', se arată în comunicat, potrivit Agerpres.

UPDATE 21:46 Separatiştii proruşi ar fi găsit şi confiscat cutia neagră a avionului, potrivit Interfax

UPDATE 21:38 Autorităţile ucrainene acuză separatiştii proruşi că nu permit accesul la locul prăbuşirii avionului şi că încearcă să impiedice investigaţia oficială.

UPDATE 21:12 La bordul avionul se aflau 6 cetăţeni britanici şi cel puţin 4 cetăţeni francezi, potrivit BBC.

UPDATE 21:11 La bordul avionului nu se afla niciun cetăţean rus, a transmis ministrul pentru Situaţiile de Urgenţă din Rusia, Vladimir Pucikov.
UPDATE 20:59 Ucraina va prezenta dovada implicării militare a Rusiei în prăbuşirea aeronavei Boeing, avionul fiind doborât deoarece sistemul de apărare antiaeriană al Rusiei oferea protecţie mercenarilor şi teroriştilor din zona respectivă, se arată într-un comunicat al Ambasadei Ucrainei transmis joi la solicitarea Agerpres.

UPDATE 20:47 Președintele Ucrainei, Petro Porosenko, a declarat că "doborârea unui avion de pasageri malaezian este un act terorist".

''Poroşenko consideră că avionul a fost doborât: nu este un incident, nu este o catastrofă, ci un act terorist'', a declarat purtătorul său de cuvânt Sviatoslav Ţegolko.

UPDATE 20:41 Printre victimele accidentului aviatic produs joi în estul Ucrainei se numără 23 de cetăţeni americani, informează postul ucrainean de televiziune TCN, citat de RIA Novosti.

'La bordul avionului Boeing-777 care zbura din Malaezia se aflau 23 de cetăţeni ai SUA', se spune în comunicatul difuzat de televiziunea ucraineană, potrivit Agerpres.
UPDATE 20:36 Premierul olandez Mark Rutte s-a declarat 'profund şocat' după prăbuşirea joi în estul Ucrainei a unui avion de pasageri decolat de la Amsterdam, având la bord aproape 300 de persoane, relatează AFP şi Reuters.

'Sunt profund şocat de această veste dramatică', a declarat premierul citat într-un comunicat, în timp ce Kievul nu exclude ca avionul să fi fost doborât în zona controlată de separatişti proruşi, din apropiere de graniţa cu Rusia.

UPDATE 20:17 Echipele de intervenţie sosite în zona prăbuşirii avionului malaezian Boeing 777 în Ucraina au găsit resturile în flăcări ale aparatului împrăştiate pe o rază de circa 15 kilometri, împreună cu cadavrele a circa o sută dintre cele 297 de persoane aflate la bord, relatează agenţia Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE 20:09 EuroControl avertizează toate companiile aeriene care au zboruri în zonă să evite estul Ucrainei. Lufthansa, Turkish Airlines, Aeroflot, Air France au anunţat că redirecţionează toate cursele care zburau deasupra Ucrainei.

UPDATE 20:08 50 de cetățeni olandezi se aflau la bordul avionului prăbușit în Ucraina.

UPDATE 19:56 Agenţia de presă Reuters raportează că avionul de linie din Malaezia, prăbuşit în Ucraina, a fost "doborât" de către militanți. Toate cele 297 de persoane de la bord au murit, a declarat un oficial ucrainean din Ministerul de Interne, potrivit Interfax.

UPDATE 19:52 Premierul malaezian Najib Razak a declarat că este 'şocat' de vestea prăbuşirii unui avion al companiei Malaysian Airlines pe teritoriul Ucrainei şi promite 'declanşarea imediată' a unei anchete, informează RIA Novosti.

'Sunt şocat de informaţiile privind prăbuşirea avionului ce efectua cursa MN-17. Declanşăm imediat o anchetă', a notat Razak pe contul său Twitter, potrivit Agerpres.

UPDATE 19:43 Preşedintele SUA, Barack Obama, a vorbit la telefon cu preşedintele rus Vladimir Putin despre prăbuşirea avionului companiei Malaysia Airlines în estul Ucrainei.

UPDATE 19.15: Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a declarat joi că apărarea antiaeriană ucraineană nu a efectuat tiruri cu rachete, dezminţind astfel ipoteza că avionul malaezian prăbuşit în apropiere de Doneţk ar fi fost doborât de armata ucraineană, consemnează AFP.'Nu excludem ca acest avion să fi fost doborât şi subliniem că forţele armate ucrainene nu au efectuat tiruri ce ar fi putut lovi ţinte aeriene', a precizat Poroşenko.Potrivit Ministerului ucrainean de Interne, aparatul ar fi fost lovit de o rachetă antiaeriană la altitudinea de 10.000 de metri.

UPDATE 19:04 Avionul malaezian prăbuşit pe teritoriul Ucrainei ar fi fost doborât de tiruri ale unui sistem de rachete antiaeriene Buk, a notat consilierul ministrului ucrainean de interne Anton Gheraşenko, pe pagina sa de Facebook.

'Avionul zbura la înălţimea de 10.000 de metri. Au murit 282 de pasageri şi 15 membri ai echipajului', a precizat Gheraşenko, citat de Ria Novosti şi Interfax, potrivit Agerpres.

VEZI ŞI Avionul Boeing 777 PRĂBUŞIT in Ucraina: Primele imagini de la tragedia în care au MURIT 295 de persoane FOTO

UPDATE 18:48 Toţi pasagerii aflaţi la bordul avionului Boeing 777 au murit.

UPDATE 18:44 Compania Malaysia Airlines confirmă faptul că a pierdut contactul cu zborul MH17 deasupra spaţiului aerian ucrainean, potrivit SkyNews.

UPDATE 18:35 Consilierul Ministrului de Interne ucrainean, Anton Gheraşenko a declarat că avionul a fost doborât de separatiștii din Estul Ucrainei dintr-o instalație "BUC", potrivit publika.md.

Un Boeing 777 al Malaysian Airlines s-a prăbușit în regiunea Donbas, anunță Interfax. La bordul unui astfel de avion se pot afla până la 300 de persoane.

Potrivit primelor informații, avionul ar fi căzut la 80 km de orașul Donețk din Ucraina.

Potrivit expertului militar ucrainean Dmitry Tymciuk, catastrofa s-a petrecut în jurul orei 16.20 lângă orașul ucrainean Torez, regiunea Donețk, informează publika.md. Avionul se deplasa pe cursa Kuala Lumpur - Amsterdam. Tymciuk susține că forțele armate ucrainene nu dețin sisteme anti-aeriene în regiune.

Potrivit unei surse a agenţiei ruse Interfax, avionul companiei aviatice malaeziene a început să piardă altitudine la 50 de kilometri de spaţiul aerian rusesc, iar la scurt timp a fost descoperit în flăcări pe teritoriul Ucrainei.

 

Nu doar războiul gazelor se accentuează. Ucraina a închis graniţa cu Rusia pe o distanţă de aproape 400 de kilometri. Anunţul a fost făcut de ministrul ucrainean al Apărării, iar la Kiev are loc astăzi o reuniune de urgenţă privind securitatea, după ce separatiştii au doborât sâmbătă un avion militar la Lugansk. 49 de militari ucraineni au murit atunci. Mai mult, pe reţelele de socializare au apărut imagini cu o coloană de vehicule militare filmate în Rusia. Aparent, ele se îndreaptă spre frontiera cu Ucraina.

 

 

Tensiunea dintre Ucraina şi Rusia a atins cote maxime după ce separatiştii proruşi au doborât un avion militar sâmbătă dimineaţă în apropierea aeroportului Lugansk. Ca urmare, cel puţin trei sute de persoane au atacat ambasada Rusiei la Kiev şi au devastat mașinile diplomaților ruși. Toate acestea, plus o înregistrare în care ministrul ucrainean de Externe îl face imbecil pe Vladimir Putin, au redechis conflictul diplomatic dintre cele două părţi.

 

„Am spus eu că mă opun protestului dumneavoastră? Sunt în favoarea lui. Sunt pregătit să fiu aici cu voi şi să spun: "Rusia, ieşi afară din Ucraina!". Putin e un nenorocit, da!”, a spus Andrei Deşciţa, ministrul ucrainean de Externe.

 

Moscova cere demiterea şefului diplomaţiei ucrainene şi, în plus, a început să trimită convoaie militare din Regiunea Rostov către granița cu Ucraina.

 

În contextul noilor tensiuni, secretarul general al NATO a declarat pentru cotidianul spaniol El Pais că Alianţa va lua măsuri pentru apărarea Ucrainei.

 

„Nu există planuri pentru desfăşurarea de trupe în Ucraina, dar nu excludem posibilitatea ca militari ai vreunui stat aliat să participe, individual, la exerciţii militare organizate pe teritoriul Ucrainei. (...) Agresiunea Rusiei în Ucraina a modificat dramatic sistemul de securitate în Europa. Acum este clar că Rusia ne consideră adversari”, a spus Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO.

 

Alianţa Nord-Atlantică este gata ca, în cazul în care va fi nevoie, să adopte noi măsuri pentru asigurarea apărării colective a statelor ei membre, a declarat marţi secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, în contextul situaţiei tensionate din Ucraina.

 
 
 

'În cazul în care va fi nevoie, vom lua fără ezitare măsuri suplimentare pentru asigurarea apărării efective a membrilor NATO', a afirmat Rasmussen după întâlnirea desfăşurată la Bruxelles între membrii Consiliului Nord-Atlantic şi premierul japonez Shinzo Abe.

 

Secretarul general al NATO a amintit că, în legătură cu situaţia din Ucraina, NATO a întărit deja misiunea de poliţie aeriană în statele baltice şi a efectuat zboruri de supraveghere cu avioane AWACS deasupra Poloniei şi României.

 

"Aţi văzut o întărire a prezenţei maritime (nave NATO) în Marea Neagră. Vom disloca nave şi în Marea Baltică. În acest fel, aţi observat mai multe avioane în aer, mai multe nave pe mare şi desfăşurarea de militari pe uscat", a mai afirmat Anders Fogh Rasmussen, conform agenţiei de presă ruse.