Consilierul pe probleme de sănătate al preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Mirela Neagu, ne spune când vom avea condiţii decente în spitalele din judeţ care se află în subordinea CJ şi care este situaţia financiară a acestor unităţi sanitare. Detalii mai jos, în interviul pe care aceasta l-a acordat PH-online:

Ph-online: Recent, au început lucrările de izolare termică Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti. Se au în vedere lucrări similare şi pentru Maternitatea Ploieşti?

Mirela Neagu: La maternitate este izolat termic corpul D, cel cu un etaj, la care in prezent se desfasoara lucrarile de modernizare interioara in cadrul proiectului cu Banca Mondiala. S-a avut in vedere anul acesta efectuarea unui audit energetic in vederea izolarii termice si a celorlalte corpuri si probabil ca aceasta lucrare va reprezenta o prioritate in bugetul anului viitor.

Ph-online: Dar lucrări de modernizare a interiorului Spitalului Judeţean?

M.N.: Da, se are in vedere si modernizarea interiorului Spitalului Judetean; probabil ca va referiti  la locatia nord, cea la care se face si anveloparea termica la momentul actual, pentru care dl. presedinte Cosma a pus problema unei ample reabilitari si modernizari ale interiorului, incepand cu anul viitor.

Pentru aceasta locatie, insa, principala problema pe care trebuie sa o avem in vedere este numarul insuficient de grupuri sanitare fata de numarul de paturi. Se are in vedere infiintarea unei noi coloane de grupuri sanitare, pe verticala deci, sau chiar amplasarea de grup sanitar pentru fiecare salon, dar, indiferent de solutia aleasa, asta inseamna pierderea unui numar de paturi; intram astfel intr-o problema mai ampla, cea a structurii spitalului, a structurii fiecarei locatii, a structurii si amplasarii fiecarei sectii, iar functionarea SJUP in patru locatii cu paturi are multiple repercusiuni, atat asupra costurilor, cat mai ales asupra timpilor de interventie si solutionare a cazurilor.

Deci, ca sa raspund la intrebare, se are in vedere si modernizarea interiorului SJUP, dar modalitatea concreta in care se va face aceasta modernizare trebuie gandita intr-un context mult mai amplu, care sa asigure functionalitatea optima si sa permita evaluarea, autorizarea si acreditarea unitatii. Aceasta cu atat mai mult in situatia in care SJUP, care se incadreaza deja in lista spitalelor strategice, poate deveni, chiar curand, cel putin spital zonal, care sa deserveasca judetele limitrofe.

Ph-online: Sunteţi consilier pe probleme de sănătate al preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova. În această calitate, spuneţi-mi când vom scăpa de gândacii din spital? Recent, am fost într-un spital şi vă putem spune că există.

M.N.: Sa va intreb in care spital? Dezinsectia si dezinfectia in unitatile sanitare se fac in conformitate cu normele legale in vigoare, exista reglementari foarte clare si foarte stricte; exista un calendar al acestor operatiuni, de cele mai multe ori se fac cu firme specializate, iar substantele folosite sunt cele agreate de Ministerul Sanatatii. Toate spitalele pentru care Consiliul Judetean Prahova a preluat managementul asistentei medicale respecta aceste reguli; marea problema este cea a aglomerarii, a supraaglomerarii, faptul ca foarte rar se poate dezafecta un salon pentru dezinsectie si dezinfectie, iar aceste operatiuni, efectuate cu pacientii in saloane impun substante mai "blande" si din pacate rezultatele nu sunt cele asteptate. Intervine de asemenea, problema depozitarii, stocarii alimentelor aduse de apartinatori, deci, raspunsul pe care il asteptati nu e simplu. Dar, pentru ca am vorbit de modernizare la interiorul Spitalului Judetean, pentru aceasta unitate de exemplu, speram ca aceste lucrari vor insemna si victoria decisiva asupra gandacilor, tocmai pentru ca, pe rand, se vor dezafecta saloanele. Pana atunci insa, va asigur ca se fac operatiuni de dezinsectie mult mai des decat impune legislatia, tocmai pentru ca ni s-a semnalat aceasta problema.

Ph-online: Din informaţiile dvs, cât de eficientă este coplata? Câţi bani au intrat în bugetele spitalelor în cele câteva luni de când este ea aplicată?

M.N: In momentul de fata, datorita valorii coplatii si avand in vedere categoriile multiple de pacienti care sunt scutite, eficienta coplatii, tradusa in sumele care au intrat in bugetele spitalelor, este destul de redusa, aproape nesemnificativa la Maternitate, de exemplu. La Spitalul Judetean suma lunara a fost si de 4.000-5.000lei, la spitalul de obstetrica-ginecologie au fost luni in care doar cateva paciente (2-3) au achitat coplata, in conformitate cu legislatia. La Spitalul de Pediatrie nu se incaseaza coplata.

Ph-online: Care este, de fapt, scopul acestei taxe? Pentru că este clar că, din punct de vedere bugetar, nu ajută prea mult.

M.N: In opinia mea, scopul acestei taxe este acela de a constientiza pacientul asupra faptului ca nu poate fi totul gratuit, si chiar daca are statutul de asigurat, asigurarea sociala de sanatate nu inseamna ca i se poate oferi in sistemul public de sanatate orice, oricand; acum valoarea coplatii este simbolica, si pentru pacient si pentru bugetul spitalului; poate, intr-o etapa viitoare, crescand suma, ea va deveni un element deloc de neglijat in bugetul spitalului si, la nivel de pacient, un element care sa il faca sa opteze pentru tratament in ambulatoriu sau spitalizare de zi, in masura in care afectiunea pe care o are permite acest lucru.

Ph-online: Ştim cu toţii că la Spitalul Judeţean şi cu siguranţă şi la alte structuri similare din judeţ, pacienţii sunt nevoiţi să îşi cumpere materiale sanitare şi, uneori, chiar medicamente. Când se va încheia această situaţie?

M.N: Un raspuns simplu ar fi: atunci cand acestor unitati li se vor plati toate cazurile realizate. Sau atunci cand contractarea se va realiza in urma unei negocieri reale, atunci cand suma lunara decontata nu va fi cea minima de contractat din normele la contractul cadru. Problema e foarte complexa, esenta este urmatoarea: lunar, spitalul judetean, de exemplu, realizeaza intre 1.000 si 2.000 de cazuri peste contract, deci cazuri pentru care consuma, dar pentru care nu este platit. La nivel lunar, aceasta se traduce printr-o suma alocata capitolului de bunuri si servicii cam cu 200.000 lei mai mica decat un minimum necesar pentru a asigura materiale sanitare si medicamente, service aparatura, hrana, etc,  pentru cazurile tratate in mod real. Din aceasta diferenta lunara apar uneori probleme in a asigura medicamente si materiale sanitare; aceasta in conditiile in care Consiliul Judetean achita integral utilitatile si aloca anual sume importante pentru reparatii, investitii, dotare cu aparatura. 

Ph-online: Suntem aproape de sfârşitul anului şi, de obicei, spitalele au probleme cu fondurile în această perioadă. Este cazul acum la cele trei spitale din subordinea CJ?

M.N: Spitalele au contract incheiat cu CJAS doar pentru octombrie inclusiv, dar si aceasta luna va fi finantata din deblocarea procentului de 10% din buget, care a fost  blocata initial la nivelul CNAS, conform normelor de aplicare a contractului cadru; pentru lunile noiembrie si decembrie valoarea de contract este simbolica, dar, in urma  discutiilor repetate avute cu conducerea CJAS, am primit asigurari ca se vor primi bani pentru functionarea spitalelor. Numai ca sumele necesare sunt mai mari decat suma minima de contract la care se va face finantarea de catre casa de asigurari, iar spitalele vor functiona in aceleasi dificultati financiare.

Ph-online: Din informaţiile noastre, Prahova are, de aproximativ un an, două ambulanţe de terapie intensivă care nu sunt funcţionale. Care este problema în acest caz?

M.N: Va referiti probabil la cele doua ambulante de tip C1 din cadrul ISU. Acestea sunt cele mai complexe tipuri de ambulanta din punct de vedere al dotarii, sunt adevarate servicii de terapie intensiva. Conform legislatiei, sunt deservite de un echipaj format din 4 persoane, din care un medic de medicina de urgenta sau de terapie intensiva. Practic, functionarea, plecarea acestor ambulante pe teren, necesita infiintarea unei linii de garda cu medici urgentisti care sa lucreze pe aceasta ambulanta, iar pana acum numariul mic de medici urgentisti din UPU nu a permis organizarea acestei linii de garda suplimentare, care se adauga la cele 2 linii de garda ce exista deja in UPU. In luna noiembrie la SJUP vor mai veni 2 medici specialisti in medicina de urgenta, care dau acum, zilele acestea, examenul de specialitate, si cu ei se va putea organiza activitatea si pe cele 2 ambulante.

Ph-online: Cât de mult bine sau cât de mult rău consideraţi că s-a făcut prin transferarea spitalelor în subordinea autorităţilor locale? Vrem un răspuns bazat pe fapte, nu pe ceea ce se poate face.

M.N: "Binele" consta in primul rand  in posibilitatea autoritatii locale de a cunoaste si de a se implica in activitatea unitatii sanitare, mai concret, de a finanta unitatea sanitara ; iar in cazul finantarii sunt evidente actiunile derulate de Consiliul Judetean in cele  trei spitale : modernizarea sectiei de psihiatrie a SJUP, reparatia si modernizarea centrului de sanatate mintala al Spitalului de Pediatrie, constructia pavilionului administrativ al SJUP, achizitionarea tomografului la SJUP, multiple sume pentru lucrari de reparatii curente, plata integrala a utilitatilor, etc, precum si derularea unor proiecte cu fonduri europene, ca cel de informatizare de la maternitate, iar acum se deruleaza la SJUP, Spitalul de Pediatrie si Spitalul Orasenesc Baicoi. Tot un element benefic al preluarii spitalelor de catre autoritatea locala il reprezinta posibilitatea de a cunoaste si de a actiona prompt in toate problemele spitalului, precum modificari de structura, necesitati de personal, organizare linii de garda, etc.

In ceea ce priveste aspectele negative ale preluarii spitalelor ar fi de subliniat transferul lor fara buget aferent, intr-un moment in care in cladirile si spatiile in care functionau precum si in dotarea cu aparatura nu se investise de ani considerabili, si ar mai fi de remarcat multiple incoerente si neconcordante legislative care ingreuneaza atat activitatea spitalelor cat si pe cea a autoritatii locale.

Ph-online: Credeţi că vom avea şansa de a avea vreodată un sistem sanitar performant?

M.N: Sansa unui sistem public performant se "construieste", sa zic asa, prin multiplele modficari legislative la care se face referire in aceasta perioada; sunt multe proiecte aflate in dezbatere publica, deci se lucreaza pentru imbunatatirea sistemului. Este absolut necesar, cred eu, sa se identifice noi surse de a se aduce bani in sistemul de sanatate, pentru ca in conditii de subfinantare e greu sa vorbim de performanta; de asemenea, introducerea pachetului de baza este un alt element cheie, pacientul trebuie sa stie ce i se poate oferi si de unde trebuie sa plateasca, fie direct, fie prin asigurari de sanatate suplimentare, complementare, facultative; nu in ultimul rand, trebuie sa se aiba in vedere eficientizarea unitatilor sanitare publice si orientarea spre servicii de sanatate concordante cu structura populatiei din zona respectiva, cu morbiditatea acesteia, etc.