Mannschaftul a stabilit un nou record european după victoria contra Italiei, venită după loviturile de departajare.

A devenit prima naţională din Europa care obţine şase calificări consecutive în semifinalele unui turneu final, fie că este vorba de un Campionat Mondial sau de unul European.

Seria pozitivă a "panzerelor" a început la Cupa Mondială organizată chiar de Germania, în 2006, când naţionala lui Jurgen Klinsmann a fost eliminată în semifinale de Italia, după două goluri primite în finalul prelungirilor, în minutele 119 şi 120.

La Euro 2008, Germania lui Joachim Low a jucat chiar finala, pierdută la limită contra Spaniei, 0-1, scor care s-a repetat şi peste doi ani, în semifinalele Mondialului din Africa de Sud.

Tot în semifinale s-au oprit germanii şi la Euro 2012, după 1-2 contra Italiei, pentru ca Mondialul din 2014, din Brazilia, să le aducă nemţilor primul trofeu major după 18 ani, după o finală câştigată după prelungiri contra Argentinei.

Joachim Low a fost implicat la toate cele şase turnee de succes pentru Germania. În 2006 era "secund", iar apoi, după plecarea lui Jurgen Klinsmann în SUA, a devenit antrenorul principal al naţionalei germane.

sursa: digisport

Germania şi-a arătat forţa în meciul de aseară cu Ucraina din grupa C a Campionatului European, reușind să se impună cu scorul de 2-0.

În prima repriză, Ucraina a avut câteva ocazii mari de a înscrie, Manuel Neuer având cel puțin două intervenții excepționale. Nemţii au început mai slab şi puteau primi gol după doar patru minute, însă Neuer a salvat la şutul lui Konoplyanka. La prima fază periculoasă la poarta lui Pyatov, trupa lui Joachim Low a deschis scorul. Germanul cu origini albaneze, fundașul Mustafi, a reluat perfect centrarea lui Kroos, marcând printr-o lovitură de cap.

Sami Khedira a scăpat apoi singur cu portarul, dar nu a găsit drumul spre gol. Ucrainenii puteau egala până la pauză. Neuer era învins la şutul lui Konoplyanka, însă Boateng a respins de pe linia porţii. În partea secundă, Ucraina a jucat mult mai slab, probabil și din cauza problemelor fizice. Kroos a ţintit bara, dar nici Ozil nu a găsit soluţia potrivită din poziţie de unu la unu cu Pyatov.

Ucraina a cerut degeaba penalty la contactul dintre Neuer şi Seleznyov, iar cei care au marcat au fost tot nemţii. Abia introdus pe teren, veteranul Bastian Schweinsteiger a făcut 2-0 în urma unui contraatac perfect.

Germania este lider în grupa C, la egalitate de puncte cu Polonia, dar cu un golaveraj superior. Nemții nu au pierdut niciodată debutul la un Euro, adunând până acum 7 victorii și 5 rezultate de egalitate.

sursa: digisport

Selecţionerul primei reprezentative este convins că naţionala Under 18 va câştiga titlul mondial, mâine, în Macedonia, după ce s-a calificat cu 28-25 în faţa Muntenegrului. România va juca în ultimul act cu Germania, care a trecut în cealaltă semifinală de Danemarca.

Selecţionerul Gheorghe Tadici este convins că nimic nu mai poate opri naţionala de junioare să obţină titlul de campioană mondială la competiţia din Macedonia. Asta cu atât mai mult cu cât România și Germania s-au întâlnit deja în faza grupelor iar câștig de cauză au avut jucătoarele pregătite de Aurelian Roşca şi Gavril Kozma, scor 27-25.

România a învins cu 28-25 naţionala Muntenegru în semifinalele Campionatului Mondial, iar acum se pregăteşte să joace cu trofeul pe masă. "Cred că în proporţie de 90% vom avea o campioană mondială, tot la handbal. Dacă junioarele vor gestiona foarte bine situaţiile de joc pe care şi le vor crea, nu au cum să piardă. Fetele au un volum mare de pregătire şi multe contacte internaţionale înainte de acest turneu final. Mă bazez apoi pe faptul că echipa a crescut de la meci la meci, a câştigat foarte multă încredere. Jucătoarele să nu se sperie de rezultatul pe care pot să-l facă. Nu va fi un meci uşor în finală, dar cu o poartă inspirată nu are cum să le scape victoria", a fost declaraţia lui Tadici.

„Ce impact va avea acest rezultat asupra handbalului românesc? Handbalul feminin la toate nivelurile este OK. Aş fi mulţumit dacă toate celelalte discipline de jocuri sportive din ţară, de piramidă, ar fi ca handbalul feminin", a mai spus Tadici.

sursa: digisport

Am trăit la cote înalte finala campionatului mondial de fotbal din Brazilia. Nu neg, am simpatizat cu Germania cu toate că și Argentina are acel mister nebun pe care orice fan din lume îl descoperă de-a lungul timpului. Messi&Co. alcătuiesc acel tot unitar care bucură ochiul, jocul „pumelor” părând uneori chiar mai europenizat decât cel al “panzerelor”. Și totuși, prin constanță și organizare, prin pragmatism și disciplină, elevii lui Joachim Low au reușit să se impună.

La capitolul “impresie generală” a plusat tot Germania, fie și pentru faptul că această țară europeană reprezintă modelul pragmatismului absolut, aproape nimic nefiind lăsat la voia întâmplării, totul având girul excepționalei rigurozități de care se bucură acest popor.

Chiar dacă are o suprafață de 8 ori mai mică decât Argentina, țara din inima Europei condensează o populație dublă față de statul sud-american iar calitatea omogenității și valorii umane demonstrate în timp se regăsesc în aproape toate domeniile. Printre ele sportul, în special fotbalul convingându-i chiar și pe cei mai sceptici.

M-am bucurat pentru victoria nemților și pentru faptul că această țară propune exemple și rețete de succes. Detaliind, s-a știut faptul că oficialii Germaniei au pregătit această izbândă de foarte multă vreme. Că, încă de anul trecut, au construit un cantonament de la zero în localitatea Santo Andre din statul brazilian Bahia, cele 13 case pentru jucători şi pentru ceilalţi oficiali – valorând câteva milioane de euro! – fiind cedate gratuit gazdelor după terminarea competiției!

Sau, mergând pe aceeași linie a felului lor de a fi, cu câteva zile înainte de plecarea în Brazilia, antrenorului Low i-a fost suspendat permisul de conducere pentru 6 luni, fiind surprins în trafic ciculând cu viteză și vorbind la telefon! Nu a contat, ca la unii, că era selecționerul naționalei și că ar fi putut fi absolvit de pedeapsă! Din contră, acesta a spus că legea este una singură, pentru toată lumea, și că va învăța din asta, jumătate de an urmând să circule cu trenul!

Plusând pe aceeași temă a exemplelor, am admirat tabloul general al fericirii finale. De ce, oare, oamenii ăștia nu fac horele bucuriei, de ce nu arată adversarilor degetele mijlocii, de ce nu incită, de ce nu zbiară, de ce nu-și scot tricourile? Simplu, din decență, din bună creștere! Respectul față de durerea adversarului din teren, a zecilor de mii de suporteri din tribună sau a milioanelor de simpatizanți din fața micului ecran a însemnat mai mult decât o zbănțuială de câteva momente. Au putut-o face, eventual, mai târziu, la ei în cantonament, departe de ochii lumii care, atunci, imediat după joc, le-a apreciat și aplaudat modestia.

Diferența dintre umilința lor și flegmele repetate ale vedetei argentiniene Lionel Messi – ipostaze surprise cu profesionalism de către producători – a însemnat un alt exemplu pro Germania.

Țară care, până la urmă, i-a propus lumii pe Einstein, Diesel, Beethoven, Bach, Brahms, Wagner, Goethe, Schiller, Kant, Hegel, Marx sau Nietzsche.

În timp ce, atunci când ne vine vorba despre Argentina, ne gandim la fotbal, tango, vite, Pampas, Evita…

Ideea organizatorilor Campionatului Mondial de fotbal din Brazilia, aceea de a lăsa ultima parte a imnurilor naționale fără suport muzical, special pentru ca fanii din tribune să se audă cât mai bine, mi s-a părut formidabilă. De la caz la caz, sute, mii sau zeci de mii de glasuri s-au putut armoniza într-un adevărat cor a capella, minunea sunetului propagat făcând înconjurul planetei.

La prima semifinală, cea dintre Brazilia și Germania, 60.000 de fani ai echipei cariocas au interpretat cântecul solemn “Hino Nacional Brasileiro”, muzica propusă în anul 1822 de către Francisco Manuel da Silva făcând armonie deplină cu versurile lui Joaquim Osorio Duque Estrada. Iar patosul cu care cei din tribune au interpretat marșul triumfal a răscolit o întreagă planetă! Cu lacrimi în ochi, fericiți că sunt parte ai unui moment nepereche, spectatorii s-au prins într-un formidabil lanț al pasiunii iar dimensiunea celor 2-3 minute cu adevărat înălțătoare a sporit exponențial.

Exemplul suporterilor a fost preluat din iarbă, toți cei 11 fotbaliști echipați în alb-verde producându-se în fața insistentelor camere de luat vederi. Unii dintre ei cu lacrimi în ochi, alții privind către o țintă numai de ei știută, cu toții pătrunși de solemnitatea momentului. În fața selecționatei braziliene, aliniați perfect, cei 11 copii norocoși care au acompaniat echipa Selecao s-au străduit și ei să se ridice la dimensiunea clipei magice. Complet trasfigurați de emoție, unii dintre ei plângând de-a binelea, continuatorii tradiției de pe plaja Copacabanei au ridicat tensiunea meciului ce stătea să înceapă. Iar perechea portarului Julio Cesar, un puștan de 10-12 ani, a marcat momentul prin găselnița de a dirija refrenul, mișcarea fermă, plină de substanță și nerv, amintind de celebrul Herbert von Karajan, dirijorulul austriac de clasă mondială.

Emoțiile și lacrimile au sporit după primele 10 minute, atunci când Muller reușea deschiderea scorului. Și au ajuns la apogeu după alte 20, atunci când panzerele aveau deja cinci goluri avantaj. Într-un clișeu de imagini prezentat la televiziunea braziliană, pe fondul acelei tristeți fără de sfârșit, am văzut cealaltă față a fanilor echipați în galben: cea a deznădejdii și resemnării. Tineri și vârstnici, femei și copii cu fețele schimonosite de derere, cu toții parcă participând la un scenariu de ficțiune alcătuit din personaje complet dezorientațe, în pragul nebuniei! De altfel, cele întâmplate după meci, acele manifestări sălbatice care nu au nimic în comun cu sportul, s-au constituit într-un tablou kitsch, parcă nemeritat, al unei națiuni care iubește fotbalul ca nimeni alta.

A doua zi, la Sao Paolo, emoțiile și lacrimile s-au contopit, la rându-le, semifinala a doua, cea dintre Argentina și Olanda propunând o calificare a “pumelor”, după un meci anost, de slabă factură tehnică, salvat de cele două parade ale portarului Sergio Romero, eroul Argentinei la loviturile de departajare.

De la agonie la extaz, trăind fiecare jumătate de fază la intensitate nebănuită, fanii sud-ameriacani au făcut front comun împotriva team-ului european iar Dumnezeul fotbalului, după suferința propusă poporului brazilian, s-a îndurat de Messi&Co. și i-a trimis în finală!

Lacrimile durerii și cele ale bucuriei s-au contopit la ora marelui eveniment planetar. Fără să țină cont de suferința sud-americanilor, decis chiar să resucească stiletul în pieptul lor, Mario Goetze, puștiul teribil al “panzerelor”, le-a sfârșit speranțele și a generat durerea nesfîrșită. Traumă care, invariabil, are o perioadă de incubație de 47 de luni, după aproape 4 ani urmând să capete, din nou, dreptul la speranță și emoție.

Este, de fapt, esența acestui sport care propune la masa bogaților echipe naționale puternice, conduse de selecționeri valoroși și susținute de oameni cu dare de mână. Atât de către cei cu putere financiară cât și, mai ales, de suporterii care călătoresc mii de kilometri pentru a avea parte de emoții și andrenalină. Iar dacă acestea se transformă, ulterior, în lacrimi – de bucurie sau amar – cu atât mai bine!

Finala CM 2014, câștigată de Germania în fața Argentinei, a avut parte pe teren și de altfel de evenimente decât cel fotbalistic.

În minutul 82, la scorul de 0-0, meciul a fost oprit pentru câteva zeci de secunde, fiindcă un bărbat a pătruns pe teren și a încercat să îl pupe pe obraz pe germanul Howedes, care i-a refuzat cu fermitate apropierea. Acesta și-a continuat, apoi, "cursa" și a fost pus la pământ de stewarzi. Momentul a fost ocolit de camerele video de pe stadion și nu a putut fi văzut pe transmisie, dar a fost filmat cu telefoanele mobile. Unul dintre "operatorii de ocazie" a fost chiar LeBron James, starul baschetului american, care a fost printre invitații FIFA la finala de duminică, la două zile după ce a semnat un nou contract în NBA, cu Cleveland Cavaliers.

Pe numele său Vitaly Zdorovetskiy, bărbatul - care e un comediant și farsor american de origine rusă - se arată mândru de episodul de duminică. Potrivit digisport, pe contul său de Facebook a postat o fotografie pe care și-a făcut-o în închisoare, după ce a fost arestat, dar și mesaje în care afirmă că a fost "cea mai bună zi din viața sa".

Germania a câştigat primul titlu mondial după 24 de ani şi cel de-al patrulea din palmares, după 1-0 cu Argentina. Golul a fost marcat de Gotze, în minutul 113! Gruparea lui Joachim Low este prima naţională europeană care câştigă Cupa Mondială pe tărâm sud-american.

Germania, care tocmai spulberase Brazilia (7-1) şi Argentina, cu cinci victorii la limită, la acest turneu final, şi o calificare în finală la loviturile de departajare, au oferit un meci mare, angajamentul și disciplina tactică fiind cuvintele de ordine ale acestei finale.

Nemţii au avut posesia, dar n-au fructificat-o iar argentienii au irosit ocaziile imense. Două în timpul regulamentar, una în prelungiri. Higuain (20) n-a profitat de cadoul lui Kroos şi a trimis de pe linia careului mare,.din zona centrală, pe lângă poarta lui Kroos, apoi Messi (46) a dat cu piciorul pe lângă şansa de a ajunge egalul lui Maradona. Reluarea la colţul lung l-a învins de Neuer, dar a trecut la o palmă de bară. Între ele, o şansă imensă a lui Howedes, cap în bară din 4 metri, în minutul 45, singura cu adevărat periculoasă a nemţilor în cele 90 de minute regulamentare. În prelungiri, Palacio (98) şi-a bătut joc de o altă şansă imensă, cu un lob peste Neuer, iar nemţii au dat lovitura. A ieşit veteranul Klose, golgheterul all-time al Cupei Mondiale (16 reuşite), la ultima sa prezenţă la turneele finale, și a intrat tânărul Mario Gotze (22 de ani), jucătorul pe care Bayern l-a luat cu 37 de milioane de euro, în aprilie 2013, de la Dortmund. Pasă superbă Schurrle, peste fundaşii Argentinei, stop pe piept şi execuţie de clasă a lui Gotze, când nu se mai puteau face multe (113). Ultima şansă a avut-o Messi, în ultimul minut al prelungirilor, dar a trimis dezamăgitor dintr-o lovitură liberă de la 25 de metri. S-a consolat la final cu titlul de Balon de Aur al Cupei Mondiale, cel mai bun jucător al turneului.

Germania a devenit prima naţională europeană care câştigă titlul mondial pe tărâm sud-american. Brazilienii au fost masacraţi în semifinale de nemţi, dar i-au susţinut pe aceştia. O victorie a marii rivale Argentina, în propriul templu, Maracana, ar fi fost prea mult de îndurat.

Potrivit cotidianului argentinian LaNacion, prețul unui tichet de intrare la marea finală dintre Argentina și Germania, meci care se va juca duminică seară pe Maracana, a ajuns la 129000 de pesos, echivalentul a circa 15000 de dolari!

Potrivit sursei, dacă până ieri prețurile păreau relativ lumești, vorbindu-se despre sume cuprinse între 3 și 4000 de dolari, la negru – în prealabil tichetele costând “doar” 484 dolari! – cu cât se apropie ziua marii finale prețul a urcat ireal, un bilet ajungând să valoreze o avere!

Jurnaliștii de la publicația ce apare în Buenos Aires informează și despre sumele exorbitante practicate de Aerolineas Argentinas, compania națională aeronautică, un tichet “last minute” putând să ajungă chiar și la 31000 de dolari! Isteria creată odată cu eliminarea Braziliei a generat reacții incredibile din partea autorităților din țara organizatoare a CM, astfel încât s-a ajuns - prin ridicarea inumană a prețurilor la tichete și taxe de aeroport – ca un tichet să valoreze o avere! Aceste explicații au fost oferite de Miguel Lo Visco, proprietarul unei flote de 50 avioane de mici dimensiuni cu o capacitate de opt persoane fiecare, care a reușit să vândă imediat cele 400 de tichete disponibile la prețul de 5000 de dolari de persoană! Nu puțini au fost cei care au ales să se deplaseze prin Uruguay, transferurile și prețurile fiind ceva mai accesibile! (http://canchallena.lanacion.com.ar/1708986-la-final-sin-precio-se-pide-hasta-129000-pesos-por-una-entrada-para-argentina-alemania)