Comunicat de presa - 30.09.2020 DGASPC Prahova anunta inceperea proiectului "Restructurarea / Închiderea Centrului de Plasament din cadrul Complexului de Servicii Comunitare Sinaia și înființarea de case de tip familial și centre de zi pentru copii"

Comunicat de presa - 31.05.2019 DGASPC Prahova anunta inceperea proiectului "Înființarea complexului de locuințe protejate Călinești, județul Prahova, ansamblu de trei locuințe protejate + 1 centru de zi"

Cei care au beneficiat de false certificate de handicap emise de comisia din cadrul DGASPC Prahova, condusă de Viorica Oniga, vor da socoteală în faţa justiţiei.

26 de persoane care au beneficiat de falsele certificate de handicap emise de comisia pentru persoane cu handicap Prahova din cadrul Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), condusă de medicul Viorica Oniga, vor da socoteală în faţa justiţiei.

Deocamdată, este vorba, potrivit telegrama.ro,  de Pascu Mariana, Aron Luminiţa, Bălănica Vasile Simona, Băltăreţ Ion, Bondăreţ Daniela, Bondăreţ Ioana, Cîrstea Constantin, Cismaru Florian, Cismaru Mariana, Constantin Gheorghe, Doagă-Bobea (Moşororiu) Dorina, Dobre Cornelia, Neagu Mihaela, Neagu Ştefana, Nenu Niculina, Păduraru Elena, Puiu Anghel, Puiu Aurelia, Safta Camelia, Sandu Steliana, Şerban Constanţa, Stoican Elena, Stoican Mariana, Tăbleţ Elena, Tăbleţ Ilie şi Teclici Maria, care figurează ca inculpaţi într-un dosar de cumpărare de influenţă aflat pe rolul Tribunalului Prahova, din 21 mai, şi în care DGASPC Prahova este parte civilă.

Numărul beneficiarilor ar ajunge, însă, la peste 100 de persoane, astfel că lista persoanelor din dosar ar putea creşte, mai scrie sursa citată.

Viorica Oniga, fosta şefă a Comisiei pentru persoane cu handicap Prahova, a fost trimisă în judecată, în arest la domiciliu, pentru infracţiuni de corupţie, împreună cu alte persoane învinuite, iar dosarul se află pe rolul instanţei Tribunalului Buzău, unde aceasta a cerut strămutarea.

Paştele este un motiv de bucurie şi de sărbătoare, în familie, pentru cei mai mulţi dintre noi. Nu pentru toţi, însă! Peste 60.000 de copii trăiesc în centre de plasament din România și speră, în fiecare an, că Iepurașul le va trece pragul și le va aduce ceva în dar.

Tu poți face ca visul lor să devină realitate! Participă la Campania „VINO SĂ FACEM ECHIPĂ CU IEPURAȘUL!” - organizată de Școala Internațională Spectrum Ploieşti în parteneriat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova.

Cum te poți implica?

Nimic mai simplu! Ai hăinuțe sau pantofiori care ţi-au rămas mici dar sunt în stare bună? Jucării care nu-ți mai fac cu ochiul? Te asteptăm cu ele la sediul Școlii Spectrum, din Strada Înfrățirii, nr 4, de luni până vineri, între orele 8-17. Suntem aici și sâmbăta, între orele 9-13. Nu uita, campania are ca scop să aducă zambetul pe buze copiilor instituționalizați. Așa că pune în pachețelul Iepurașului și dulciuri! Produsele greu perisabile precum făina, zahărul, uleiul sau pastele făinoase sunt și ele binevenite!

Atenţie! Trebuie îndeplinite anumite condiţii:

-hainele trebuie să fie în stare bună, curate şi călcate;

-jucăriile trebuie să fie noi sau în stare cât mai bună, dar şi curate;

-alimentele greu perisabile trebuie aduse în ambalajul original, iar termenul de valabilitate trebuie să fie vizibil.

Campania se derulează în perioada 1-9 aprilie. Pe 10 aprilie, pachetele de la Iepuraș vor ajunge la cei care au nevoie de ele, copiii din centrele din subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova!

Tribunalul Buzău a dispus, marţi, înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru fosta şefă a Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap Prahova, medicul Viorica Oniga, trimisă în judecată pentru fapte de corupţie şi aflată în arest preventiv din luna mai a anului trecut.

Magistraţii de la Tribunalul Buzău, care judecă unul dintre procesele de corupţie în care este trimisă în judecată Viorica Oniga, au dispus, marţi, înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru fosta şefă a Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Prahova.

Oniga a primit interdicţie să ia legătura cu ceilalţi 12 inculpaţi, dar şi cu zecile de martori din acest dosar.

Decizia instanţei nu este definitivă.Viorica Oniga a fost arestată preventiv în 28 mai 2013, pentru luare de mită în formă continuată, fals intelectual în formă calificată şi continuată şi abuz în serviciu contra intereselor publice, iar în septembrie a fost trimisă în judecată, alături de alte 12 persoane, în dosarul certificatelor de handicap eliberate fraudulos la Prahova.

Potrivit procurorilor, ea a primit, în mod repetat, bani şi bunuri în valoare totală de aproximativ 97.200 de lei pentru a încadra în grad de handicap şi a elibera certificatele medicale aferente pentru 68 de persoane, în condiţiile în care acele persoane nu sufereau de bolile menţionate în cuprinsul certificatelor, nu puteau fi încadrate în gradul de handicap stabilit şi nu puteau beneficia de facilităţile prevăzute de lege.

Cele 68 de persoane au primit pe nedrept indemnizaţii de handicap, bugete complementare personale şi indemnizaţii de însoţitor totalizând 1.146.200 de lei, sumă ce reprezintă pagubă cauzată bugetelor locale din care au fost efectuate plăţile, susţin procurorii.

Ulterior, în luna mai a acestui an, Viorica Oniga a fost trimisă în judecată de DNA într-un alt dosar, fiind acuzată de luare de mită în formă continuată ( 21 acte materiale ), abuz în serviciu în formă continuată ( 18 acte materiale ), complicitate la înşelăciune în formă continuată ( 18 acte materiale ) şi fals intelectual în formă continuată ( 18 acte materiale ).

În acelaşi dosar, aflat pe rolul Tribunalului Prahova, au fost de asemenea inculpate unele dintre persoanele care sunt judecate în procesul de corupţie aflat pe rolul Tribunalului Buzău.

În vara anului trecut, Viorica Oniga a fost condamnată la opt luni de închisoare cu suspendare într-un alt dosar în care a fost trimisă în judecată pentru conflict de interese după ce a semnat eliberarea unor certificate de handicap în baza cărora fiul şi soţul său au primit indemnizaţiile prevăzute de lege pentru persoanele cu handicap. Mediafax

Noul director interimar al DGASPC Prahova, Viorel Călin, susţine că va face lobby pe lângă parlamentarii de Prahova pentru modificarea legii care îi vizează pe beneficiarii acestei instituţii, în sensul eliminării birocraţiei care îi pune pe bolnavi de drumuri.

Sunteţi pregătit să faceţi faţă provocărilor dintr-o instituţie ca DGASPC care are o activitate atât de diversificată şi care a fost implicată într-un scandal?

Viorel Călin: Fără îndoială că nu este o instituţie fără anumite probleme, cel puţin din câte am văzut la televizor şi din câte am auzit înainte să vin aici. Vin dintr-o instituţie care are cel puţin la fel de multe probleme, la prima vedere, ca DGASPC, şi sunt convins că experienţa de 13 ani la Casa Judeţeană de Pensii şi lucrul cu o categorie de beneficiari oarecum asemănătoare celei care beneficiază de prestaţiile DGASPC mă va ajuta în misiunea aceasta foarte grea pe care mi-am asumat-o. Ştiu că nu e uşor, dar sunt un om obişnuit să facă faţă provocărilor şi nu m-au speriat niciodată munca şi noul. Iau totul ca o provocare şi sunt convins că voi duce lucrurile la bun sfârşit.

Ce aţi simţit când vi s-a spus că veţi fi detaşat aici?

V. C.: Prima reacţie a fost una de nesiguranţă, din cauza faptului că am fost martor şi eu la scandalurile care au fost, dar eu am mai avut legătură în trecut cu această instituţie, prin natura activităţii pe care am desfăşurat-o, şi ştiam că lucrurile nu sunt chiar aşa cum au fost prezentate în presă.

Ce planuri pentru cele şase luni de interimat?

V. C.: În perioada următoare mi-am propus ca, în timp scurt, să fac o analiză completă a instituţiei, că cunosc bine oamenii cu care lucrez şi să încerc să acopăr nevoile pe care le are instituţia în momentul de faţă şi să evităm pe viitor toate probleme care ar putea să producă nereguli în funcţionarea instituţiei. Principalul meu plan pentru lunile în care voi fi detaşat aici este să creez un mediu mai bun pentru beneficiari care şi aşa sunt o categorie văduvită din anumite puncte de vedere şi vreau ca măcar atât să facem, să le uşurăm un pic suferinţa pe care o au.

Care sunt punctele fierbinţi ale DGASPC?

V. C.: Cred că au rămas un pic cele care au fost dezbătute acum un an, dar o mare parte din probleme au fost rezolvate. Lucrurile au mai intrat pe făgaşul normal, dar îmi propun să eliminăm în totalitate aceste probleme legate de bolnavii care se prezintă la comisie şi care sunt într-o stare avansată de degradare a sănătăţii şi netransportabili. În general, e o mare problemă de comunicare. Beneficiarii nu au toate informaţiile acolo unde trebuie. Mulţi vin pe aici, deşi nu ar trebui să mai vină. Este nevoie de o comunicare mai bună între instituţie şi administraţiile locale. Cei care locuiesc mai ales în mediul rural au foarte greu acces la informaţie. Primul lor punct de reper pentru luarea informaţiilor este primăria. Dacă aceasta nu comunică foarte bine cu noi şi vice versa, se întâmplă astfel de cazuri. Eu spun că, în perioada următoare, activitatea se va îmbunătăţi şi sigur nu veţi mai vedea la televizor oameni în cărucioare cu rotile pe la noi. Teoretic, ei nu ar trebui să mai vină la noi, dar unii mai vin din cauza lipsei din informaţie, nu pentru că îi cheamă cineva. E o problemă legată de plata acestor drepturi. Aici e un vid legislativ pentru că, deşi persoana intră în posesia unui certificat pe care îl primeşte prin poştă, pentru ca acesta să fie şi plătit corespunzător gradului de handicap, omul trebuie să vină să facă o cerere aici. Mi se pare în neregulă... Dacă ai obţinut un certificat, el trebuie să fie şi plătit pentru că nu vine nimeni să îl ia pentru a-l ţine acasă.

Avem parlamentari de Prahova. Le puteţi cere modificarea legii...

V. C.: Avem parlamentari şi cred că aceasta va fi prima iniţiativă a mea ca director la DGASPC, şi anume să merg să fac lobby să se modifice legea în acest sens. Am văzut că pe masa Guvernului e un proiect care vizează modificarea Legii 448/2006, la articolul 85, şi, dacă tot nu s-a modificat momentan, poate modificăm şi acest punct. Scopul este să eliminăm birocraţia care este în momentul de faţă.

Ce veţi face după cele şase luni? Vă întoarceţi la Pensii sau, dacă vi se propune, optaţi să rămâneţi aici?

V. C.: Dacă în primul rând eu voi fi mulţumit de activitatea pe care o depun aici şi lucrurile vor merge bine, şi dacă mi se va propune, cu siguranţă voi rămâne. Am venit aici de pe funcţia de inspector la serviciul Stabiliri prestaţii, am fost o perioadă şef serviciu şi cunosc foarte bine activitatea. Doar prestaţia diferă un pic şi am o experienţă suficientă pentru a face faţă cu brio.
Activitatea e foarte diversificată şi fiecare problemă în parte este spinoasă şi, în acelaşi timp, delicată. Nu lucrezi, de exemplu, cu nişte copii obişnuiţi, pentru că ei au ori probleme de sănătate, ori familiale. La fel, persoanele adulte sunt toate cu dizabilităţi. Nu mă sperie aceste aspecte şi, chiar dacă sunt atâtea probleme, numărul de beneficiari e mai mic decât cel de la Casa de Pensii. La DGASPC lucrează şi foarte mulţi oameni competenţi şi sunt sigur că mă pot baza pe ei.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție — Serviciul Teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

ONIGA VIORICA, președintele Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap Prahova la data faptelor, în stare de arest preventiv (în altă cauză) pentru săvârșirea infracțiunilor de:

— luare de mită în formă continuată ( 21 acte materiale );

— abuz în serviciu în formă continuată ( 18 acte materiale );

— complicitate la înșelăciune în formă continuată ( 18 acte materiale );

— fals intelectual în formă continuată ( 18 acte materiale ).

BORCAN IOANA, membră a aceleiași comisii la data faptelor, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

— luare de mită în formă continuată ( 2 acte materiale ) ;

— abuz în serviciu în formă continuată ( 2 acte materiale );

— complicitate la înșelăciune în formă continuată ( 2 acte materiale);

— fals intelectual în formă continuată ( 2 acte materiale )

OPREA GEORGETA, în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor de:

— complicitate la dare de mită în formă continuată ( 11 acte materiale );

— complicitate la înșelăciune în formă continuată ( 10 acte materiale )

GABOR SORIN OCTAVIAN, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de :

— trafic de influență;

— dare de mită;

— complicitate la înșelăciune în formă continuată ( 2 acte materiale).

PASCU MARIANA, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

— trafic de influență în formă continuată ( 6 acte materiale ) ;

— dare de mită în formă continuată ( 14 acte materiale),

— complicitate la înșelăciune în formă continuată ( 11 acte materiale ).

NEACȘU GEORGETA, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

— trafic de influență în formă continuată ( 4 acte materiale ) ;

— dare de mită în formă continuată ( 4 acte materiale ) ;

— complicitate la înșelăciune în formă continuată ( 4 acte materiale) .

MIHALCEA GHEORGHE, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

— trafic de influență;

— dare de mită;

— complicitate la înșelăciune.

DUMITRESCU LIA ALUNA, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

— dare de mită în formă continuată ( 2 acte materiale);

— complicitate la înșelăciune în formă continuată ( 4 acte materiale) ;

— fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată ( 3 acte materiale ) .

DUMITRU ALEXANDRINA, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

— trafic de influență în formă continuată ( 4 acte materiale );

— cumpărare de influență în formă continuată ( 4 acte materiale );

— complicitate la înșelăciune în formă continuată ( 4 acte materiale).

MANEA LUCIAN ION, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

— trafic de influență în formă continuată ( 2 acte materiale );

— cumpărare de influență în formă continuată ( 2 acte materiale );

— complicitate la înșelăciune în formă continuată ( 3 acte materiale).

MANEA RODICA CLAUDIA, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

— complicitate la înșelăciune în formă continuată ( 3 acte materiale) ;

— fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată ( 7 acte materiale ) .

IRIMIA GEORGIANA-NICOLETA, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

— complicitate la înșelăciune în formă continuată ( 2 acte materiale);

— fals material în înscrisuri oficiale.

În speță au fost efectuate cercetări în legătură cu modalitatea în care, în schimbul unor sume de bani și în baza unor acte medicale falsificate, mai multe persoane au obținut, fără drept, încadrarea în grad de handicap și eliberarea certificatelor care atestă acest fapt de către membrii Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova.

Certificatele au fost ulterior folosite de beneficiari pentru obținerea unor sume importante de bani de la bugetul de public cu titlu de indemnizații de handicap, bugete complementare, indemnizații de însoțitor și alte facilități prevăzute de lege pentru această categorie de persoane.

Faptele reținute constituie acte materiale ale infracțiunilor săvârșite în formă continuată deduse deja judecății prin rechizitoriul Direcției Naționale Anticorupție — Serviciul Teritorial Ploiești nr. 89/P/2013 din 17.09.2013, mediatizat prin comunicatul nr. 801 din 18 septembrie 2013. Acest prim dosar se află în faza de judecată pe rolul Tribunalului Buzău, instanță fost desemnată să soluționeze cauza ca urmare admiterii unei cereri de strămutare formulată de inculpata Oniga Viorica.

În rechizitoriul aferent primului dosar, reamintim că procurorii au reținut următoarea situație de fapt:

Inculpata Oniga Viorica — președintele comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap și Borcan Ioana — membră a comisiei, în schimbul unor sume de bani sau foloase materiale, au stabilit încadrarea în grad de handicap a solicitanților și eliberarea certificatelor de încadrare în grad de handicap, deși aceștia nu sufereau de afecțiunile care să le confere acest drept.

Pentru a se stabili dacă solicitanții suferă de afecțiunile pentru care au fost încadrați în grad de handicap, s-a dispus efectuarea unor expertize medico — legale la nivelul Serviciului de Medicină Legală Prahova, fiind infirmate diagnosticele care au stat la baza încadrării și eliberării certificatelor.

Au existat și unele situații în care beneficiarii au declarat că nu suferă de nici o afecțiune care să le confere dreptul de a fi încadrați în grad de handicap și au refuzat efectuarea expertizelor, arătând și recunoscând modul fraudulos de obținere a certificatului (în general prin remiterea unei copii de pe actul de identitate și a unei sume de bani către o persoană care intermedia obținerea actului constatator al existenței handicapului, fără să se fi prezentat vreodată la comisie pentru evaluarea cerută obligatoriu de lege).

De asemenea, în cauză au fost efectuate expertize grafoscopice, stabilindu-se care sunt actele medicale falsificate și depuse la dosarele întocmite pentru încadrarea în grad de handicap, modalitatea de realizare a falsului și persoanele care au falsificat documentele, după caz.

Au fost audiați medicii în numele cărora au fost întocmite actele medicale falsificate, aceștia arătând că documentele nu au fost eliberate de ei.

Pe parcursul urmăririi penale, marea majoritate a persoanelor cercetate a recunoscut faptele săvârșite, din probele administrate rezultând, în plus față de aspectele reținute prin rechizitoriul nr. 89/P/2013 din 17.09.2013, mediatizat prin comunicatul nr. 801 din 18 septembrie 2013, următoarele :

Inculpata Oniga Viorica, în calitate de președinte al Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova, în perioada 2007 — 2013, a primit în mod repetat, de la inculpații Gabor Sorin Octavian, Neacșu Georgeta, Oprea Georgeta, Mihalcea Gheorghe, Pascu Mariana, Dumitrescu Lia Aluna, sume de bani și bunuri în cuantum total de 20.400 lei, în scopul încadrării în grad de handicap și al eliberării de certificate medicale care să ateste acest fapt pentru 18 persoane, fără ca acestea să sufere de afecțiuni care să le permită încadrarea în gradul de handicap stabilit. Faptele au reprezentat un ajutor acordat beneficiarilor care, prin inducerea în eroare a reprezentanților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean Prahova, au obținut pe nedrept, indemnizații de handicap, bugete complementare personale și indemnizații de însoțitor în cuantum total de 481.793 lei.

Din cercetări a mai rezultat că, în perioada decembrie 2009 — decembrie 2011, inculpata Oniga Viorica a mai primit în trei tranșe și suma totală de 3.000 lei, de la inculpata Pascu Mariana, (suma de 2.000 lei în intervalul decembrie 2010 — decembrie 2011), precum și de la inculpata Oprea Georgeta (suma de 1.000 lei în luna decembrie 2009), în scopul eliberării a trei certificate de încadrare în grad de handicap pentru o persoană cu privire la care raportul medico-legal întocmit în acest caz a concluzionat că suferă de afecțiunile oftalmologice menționate în referatele medicale pe baza cărora aceasta a fost încadrată în grad de handicap.

Inculpata BORCAN IOANA, în calitate de membru al Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova , în perioada 2011 — 2012, în mod repetat, a primit de la inculpata Neacșu Georgeta, sume de bani în cuantum total de 600 lei, în scopul încadrării în grad de handicap și eliberării a două certificate care să ateste acest fapt pentru o persoană, în condițiile în care aceasta nu suferea de bolile menționate în cuprinsul lor, nu putea fi încadrată în gradul de handicap stabilit. Faptele respective au reprezentat un ajutor acordat persoanei respective care, prin inducerea in eroare a reprezentanților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean Prahova, a obținut pe nedrept, indemnizații de handicap, bugete complementare personale și indemnizații de însoțitor în cuantum total de 20.267 lei.

Inculpata OPREA GEORGETA, în perioada 2007 — 2010, în mod repetat, a remis inculpatei Oniga Viorica — președinte al Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova, suma totală de 15.400 lei, în scopul încadrării în grad de handicap și eliberării certificatelor medicale care să ateste acest fapt, pentru mai multe persoane care nu sufereau de bolile menționate în cuprinsul certificatelor și în baza cărora acestea au obținut indemnizații de handicap, bugete complementare personale și indemnizații de însoțitor, în cuantum total de 376.745 lei.

Inculpatul GABOR SORIN OCTAVIAN, în luna decembrie 2009, în schimbul sumei de 3.000 lei (din care acesta a oprit pentru sine suma de 500 lei ), lăsând să se creadă ca are influență asupra membrilor comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap și prin remiterea, către inculpata Oniga Viorica — președinte al Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova, a sumei de 2.500 lei, a intermediat obținerea, pe nedrept, a certificatului de încadrare în grad de handicap pentru o persoană, iar în anul 2011 a primit de la inculpata Neacșu Georgeta suma de 250 lei (din care acesta a oprit pentru sine suma de 100 lei) în schimbul căreia i-a înlesnit unei alte persoane obținerea unui referat medical în baza căruia aceasta a obținut eliberarea certificatului de încadrare în grad de handicap. Certificatele au fost folosite de beneficiari pentru inducerea în eroare a reprezentanților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean Prahova și pentru obținerea unor indemnizații de handicap, bugete complementare personale și indemnizații de însoțitor în cuantum total de 52.023 lei.

Inculpata PASCU MARIANA, în perioada 2007 — 2012, a intermediat obținerea pe nedrept a unor certificate de încadrare în grad de handicap în baza cărora beneficiarii au obținut pe nedrept indemnizații de handicap, bugete complementare personale și indemnizații de însoțitor, în cuantum total de 339.402 lei. Intermedierea s-a făcut în schimbul sumei totale de 21.300 lei, ( oprind pentru sine 5.800 lei), din care a remis inculpatei Oniga Viorica suma totală de 15.500 lei (13.500 lei prin intermediul inculpatei Oprea Georgeta și 2.000 lei personal).

Inculpata NEACSU GEORGETA, în perioada 2008-2012, în mod repetat, în schimbul unor sume de bani în cuantum total de 4.000 lei (din care a oprit pentru sine suma de 2.800 lei) și prin remiterea către inculpatele Oniga Viorica( în intervalul 2008 — 2009) și Borcan Ioana (în intervalul 2010 — 2012), a unor sume de bani și bunuri în valoare totală de 1.200 lei (600 lei inculpatei Oniga Viorica, respectiv 600 lei inculpatei Borcan Ioana), a intermediat obținerea pe nedrept de certificate de încadrare în grad de handicap, beneficiarii obținând indemnizații de handicap, bugete complementare personale și indemnizații de însoțitor, în cuantum total de 38.945 lei.

Totodată, din cercetări s-a stabilit că, în contextul sprijinirii și intermedierii dobândirii pe nedrept a certificatelor de încadrare în grad de handicap, inculpata Neacșu Georgeta, din suma de 2.800 lei reținută pentru sine, a dat suma totală de 1.350 lei în scopul obținerii unor acte medicale care, fie au atestat în mod nereal existența unor afecțiuni oftalmologice, fie au fost falsificate prin plăsmuire de inculpatele Dumitrescu Lia Aluna, Manea Rodica Claudia și Irimia Georgiana Nicoleta, în schimbul sumei totale de 750 lei.

Inculpatul MIHALCEA GHEORGHE, în cursul lunii iunie 2012, în schimbul sumei de 800 lei și prin remiterea către inculpata Oniga Viorica, a unor bunuri agroalimentare în valoare totală de 400 lei, a intermediat obținerea pe nedrept a unui certificat de încadrare în grad de handicap ce a fost folosit de beneficiar pentru obținerea sumei de 3.516 lei.

Inculpata DUMITRESCU LIA ALUNA, în perioada 2012 — 2013, în mod repetat, a intermediat, în schimbul sumei de 500 lei, pe care a remis-o inculpatei Oniga Viorica — președinte al Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova, obținerea pe nedrept a unor certificate de încadrare în grad de handicap în baza cărora beneficiarii au obținut indemnizații de handicap, bugete complementare personale și indemnizații de însoțitor, în cuantum total de 40.517 lei.

Inculpata DUMITRU ALEXANDRINA, în perioada 2008 — 2012, în mod repetat, în schimbul sumei totale de 9.500 lei (din care a oprit pentru sine suma de 5.500 lei), lăsând să se creadă că, personal sau prin intermediul inculpatei Neacșu Georgeta căreia i-a remis suma totală de 4.000 lei din banii primiți de la beneficiari, are influență asupra membrilor Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova, a intermediat obținerea pe nedrept (prin folosirea unor acte medicale false) a unor certificate de încadrare în grad de handicap paguba cauzată bugetului public fiind în cuantum total de 38.945 lei.

Inculpatul MANEA LUCIAN ION, în perioada 2009 — 2012, a intermediat și sprijinit la obținerea pe nedrept (în baza unor acte medicale falsificate de soția sa, inculpata Manea Rodica Claudia), a unor astfel de documente în baza anumite persoane au obținut indemnizații de handicap, bugete complementare personale și indemnizații de însoțitor, în cuantum total de 55.539 lei.

Intermedierea s-a făcut în schimbul unor sume de bani în cuantum total de 6.000 lei și produse agroalimentare în valoare totală de 500 lei, primiți pentru sine (2.200 lei și produse agroalimentare în valoare totală de 500 lei ) și pentru altul (3.000 lei pentru Gabor Sorin Octavian și 800 lei pentru Mihalcea Gheorghe ), respectiv prin remiterea sumei totale de 3.800 lei inculpaților Gabor Sorin Octavian și Mihalcea Gheorghe, pentru ca aceștia din urmă, prin exercitarea influenței pe care o aveau asupra inculpatei Oniga Viorica, să obțină eliberarea unor certificate de încadrare în grad de handicap.

Din cercetări a mai rezultat că, în anul 2011, inculpatul Gabor Sorin Octavian i-a remis inculpatului Manea Lucian Ion suma de 150 lei, iar acesta din urmă, i-a înlesnit unei persoane obținerea unui referat medical falsificat (prin plăsmuire de inculpata Manea Rodica Claudia), ce a stat la baza eliberării certificatului de încadrare în grad de handicap .

Inculpata MANEA RODICA CLAUDIA, în perioada 2009 — 2012, a falsificat prin plăsmuire mai multe scrisori medicale, referate medicale, bilete de externare din unități sanitare, fie completându-le și semnându-le personal, fie cu ajutorul tehnicii de calcul, acte medicale folosite ulterior de persoanele beneficiare pentru inducerea în eroare a reprezentanților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean Prahova și obținerea unor indemnizații de handicap, bugete complementare personale și indemnizații de însoțitor, în cuantum total de 55.539 lei.

Inculpata IRIMIA GEORGIANA-NICOLETA, în anul 2009, a primit de la inculpata Neacșu Georgeta suma de 200 lei în schimbul căreia i-a înlesnit unei persoane obținerea referatului medical falsificat prin plăsmuire de inculpata Dumitrescu Lia Aluna, iar în anul 2012, în schimbul sumei totale de 300 lei pe care a primit-o de la inculpata Neacșu Georgeta, a înlesnit aceleiași persoane obținerea altui referat falsificat prin plăsmuire de inculpata Dumitrescu Lia Aluna, precum și a unei scrisori medicale pe care a falsificat-o personal prin plăsmuire. Aceste acte medicale au stat la baza eliberării a două certificate de încadrare în grad de handicap care au fost folosite ulterior pentru obținerea necuvenită a sumei de 20.122 lei.

Dosarul a fost înaintat spre judecare Tribunalul Prahova.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Medicul Alexandru Băloi, detaşat de la DSP la DGASPC când cea din urmă instituţie era în plin scandal, susţine că nu a luat o decizie privind o eventuală înscrie la concursul organizat pentru postul de manager al SJU Ploieşti. Urmând un fir logic, rezultă că Băloi ia în considerare o candidatură pentru acest post. De aceasta, dar şi despre ce a găsit la DGASPC când a venit la conducerea direcţiei, citiţi în interviul de mai jos:

PH-online: În urmă cu şase luni aţi venit în plin scandal la conducerea DGASPC. Din constatările dvs, toate cele expuse în spaţiul public erau exagerări sau nu?

Alexandru Băloi: Poate că nu ar strica să facem o precizare cu privire la diversitatea activităţilor la nivelul DGASPC. Această instituţie a apărut ca urmare a comasării în 2005, dacă nu greşesc, a direcţiei care se ocupa atunci de adulţii cu grad de handicap şi a instituţiei care se ocupa de protecţia copilului. Avem două categorii foarte mari- tot ceea ce ţine de copiii aflaţi în dificultate, fie că provin din familii dezorganizate, fie că sunt copii care necesită o anumită măsură de protecţie, fiind într-un impas familial, alt mare capitol este legat de adopţii- există o legislaţie care s-a schimbat la jumătatea anului 2012 prin care este reglementată mult mai bine procedura de adopţii. Apoi, trebuie să vorbim de Comisia de încadrare în grad de handicap pentru copii. Ea funcţionează în fiecare săptămână şi este similară cu cea pentru adulţi, din toate punctele de vedere.

La partea de adulţi, există Comisia de încadrare în grad de handicap, cu serviciul de evaluare a persoanelor adulte, există şi partea de logistică a acestei comisii. Nu trebuie eliminate nici centrele- avem atât pentru copii, cât şi pentru adulţii cu grad de handicap. Cele de adulţi au personalitate juridică, cele de copii nu au personalitate juridică. Toate se află în subordinea direcţiei. Mai este partea de instituţionalizare a persoanelor. Este, deci, o activitate destul de variată. Nivelul se poate observa şi din numărul de personal angajat în cadrul direcţiei. Dintr-un normativ de un pic peste 1.800 de locuri, deficitul este foarte mare, este de peste 400. Avem angajaţi, cu tot cu centre, undeva la 1.464 de persoane. Există, deci, un deficit de peste 400 de persoane, este un deficit foarte mare personal.

S-a creat o anumită impresie din cauza unor deficienţe la nivelul activităţii Comisiei de încadrare în grad de handicap... Ele au existat, după cum s-a văzut şi din rechizitoriu. Ar fi păcat ca deficienţele de acolo şi anumite disfuncţionalităţi legate de organizarea pe anumite compartimente să arunce o lumină negativă asupra acestei instituţii. Ar fi nedrept faţă de oamenii care lucrează aici. În şase luni am întâlnit aici oameni foarte buni profesionişti, calzi, foarte apropiaţi de copii, oameni care înţeleg nevoile şi, ca să lucrezi eficient, îţi trebuie şi o mare de compasiune. Fără ea, în acest tip de activitate nu reuşeşti să faci niciodată să faci ceva bun care să se vadă.

PH-online:  S-a exagerat sau nu?

A. B.: Nici legislaţia în domeniu nu pot să spun că ne ajută foarte mult. Poate că ar trebui să se insiste mai mult la nivel legislativ, la nivelul comisiilor de specialitate din Parlament, pentru stabilirea cu exactitate a unor prevederi legale care să nu lase loc de interpretare şi care să permită diminuarea riscurilor pe anumite segmente şi compartimente din cadrul direcţiei. Am venit dintr-un cu totul alt sistem, detaşat aici şi mai degrabă înţeleg şi încerc să rezolv problemele care ţin de aspectele medicale ale activităţii prin prisma meseriei şi a experienţei mele anterioare. Aici m-am axat cu prioritate pe îmbunătăţirea activităţii medicale şi a atitudinii faţă de această activitate care trebuie să se integreze ceva mai bine decât s-a făcut până acum apropo de persoanele cu grad de handicap şi de copii.

În momentul de faţă, avem două echipe fixe de evaluare funcţionale formate din patru persoane care fac evaluarea persoanelor deplasabile la sediul instituţiei. Persoana este declarată deplasabilă sau nedeplasabilă în funcţie de scrisoarea medicală pe care o primeşte de la medicul de familie. Deci, pentru cazurile noi pe care noi le cunoaştem doar din documente, trebuie să considerăm 100% corect ceea ce consemnează medicul de familie în acea scrisoare medicală. Dacă el spune că persoana este deplasabilă, atunci, în urma discuţiei pe care colegii mei de la serviciul de evaluare o au cu familia celui care doreşte să fie încadrat în grad de handicap i se face o programare pentru o zi într-un anumit interval orar. Dacă medicul de familie bifează că este nedeplasabil sau greu deplasabil, atunci, cu ocazia prezentării documentelor pentru înregistrare, i se face o programare în care i se spune că va veni echipa mobilă la dânsul acasă. Pentru a nu risca, inclusiv pentru persoanele greu deplasabile echipa noastră merge pe teren la ele acasă. Avem o echipă mobilă funcţională, există maşini, ne deplasăm în teren. Dacă va fi nevoie într-o lună de două echipe care să se deplaseze pentru a nu întârzia prea mult procedura, se vor deplasa două echipe.

PH-online:  Ce obiective aveţi pentru următoarele şase luni?

A. B.: Eu am un document căruia urmează să îi dau o formă finală prin care voi aduce la cunoştinţă directorilor de centre de adulţi ce anume înseamnă verificarea, bilanţul făcut către un pacient cu afecţiuni neuropsihice sau, mai corect spus, ce înseamnă să îi evaluezi starea de sănătate, efectele adverse şi potenţialele reacţii adverse ale unui pacient care urmează un tratament psihitrop de lungă durată. Toate aceste tratamente implică o serie de efecte adverse, unele mai redutabile decât celelalte. Aceste efecte trebuie prevenite, urmărite, diagnosticate şi tratate, indiferent că vorbim de efecte adverse cardiovasculare sau care constau în probleme de metabolism. Nu le poţi evalua din ochi. Există o serie de investigaţii care îţi vor arăta exact în ce stadiu este pacientul.

PH-online: De ce faceţi acest material? Sunt probleme?

A. B.: Încerc să previn apariţia unor potenţiale probleme. Un sindrom dislipidemic pentru un pacient cu un tratament de lungă durată cu un psihotrop major nu îşi apare într-o zi, ci gradual şi consecinţele apar tot gradual. Dacă nu ştii când a apărut acel sindrom, nu ştii cam cât timp ar mai fi până îţi poate apărea un eveniment coronarian sau un accident vascular. Şi atunci trebuie să ştim pentru toţi pacienţii internaţi unde anume ne aflăm în această zi.

Al doilea obiectiv este atragerea de personal, chiar şi în aceste condiţii. Deficitul este global, dar există anumite servicii, compartimente unde nevoia este mai mare decât în altele. Am identificat o parte din aceste servicii unde e nevoie de personal, unde există o activitate de altă natură, cu un impact psihologic major asupra personalului care desfăşoară activitatea şi unde este nevoie de mai mulţi oameni pentru ca stresul să se disipe. Unul dintre aceste servicii este cel de evaluare iniţială, este acea parte a direcţiei care ţine de protecţia copilului şi care se ocupă de cazuri precum abuzuri, maltratări emoţionale sau fizice, cazuri de cerşetori, de muncă la care sunt supuşi minorii în lipsa voinţei lor şi aşa mai departe. Au fost 17 cazuri în 2013 legate de abuzuri fizice asupra minorilor.

PH-online:  Aveţi un soi de atracţie spre instituţii care au nevoie să fie scoase la lumină. Vă gândiţi să scoateţi la lumină şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti?

A. B.: Vă mulţumesc pentru cum aţi pus întrebarea şi trebuie să vă mărturisesc sincer că nu am luat încă o decizie în ceea ce priveşte înscrierea la concursul care a fost anunţat pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă. Dacă voi lua o asemenea decizie, desigur că va fi făcută publică.

Directorul Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova (DGASPC), Vasilica Florea, vorbeşte, într-un interviu acordat PH-online, despre cealaltă ”faţă” a activităţii acestei instituţii. Vorbeşte despre oamenii care stau în spatele hârţoagelor şi care au grijă să găsească cele mai bune soluţii pentru cei aflaţi în necazuri, despre ce îi motivează pe aceştia să rămână în sistem în ciuda salariilor mici şi despre cum se vede societatea românească prin prisma acestei meserii.

Reporter: Cum este munca unui asistent social? Ce îi trebuie unui om pentru a putea lucra în acest sistem?

Vasilica Florea: Munca unui asistent social o consider o muncă nobilă şi din punctul ăsta de veder trebuie să le fiu recunoascătoare colegilor mei pentru că au mai rămas încă alături de noi. În ciuda faptului că remuneraţia e mică, există o compensare prin dorinţa lor de a face bine. În primul rând, pe lângă tot ce acumulezi în facultate sau în alte forme de pregătire şi perfecţionare îţi trebuie dorinţa de a face bine şi de a fi alături de cazurile acestea şi de a le găsi soluţia potrivită pentru problema pe care o au. Mulţi îşi sacrifică şi viaţa personală, pentru că noi trebuie să asigurăm, de exemplu, linia de urgenţă 983, adică sâmbete şi duminici pe care poate nu şi le petrec alături de familii. Sunt colegi care ajung mai târziu acasă sau poate îşi neglijează oarecum proprii copii în favoarea cazurilor pe care le au de rezolvat.

R: Ce înseamnă anul 2012 în cifre pe segmentul de abandon al copiilor?

V: F: Din punctul de vedere al categoriei de copii părăsiţi în instituţii sanitare, anul 2012 înseamnă până la această dată un număr de 45 de cazuri de copii abandonaţi, părăsiţi în maternităţi şi instituţiii sanitare, fie că este vorba despre unităţi medicale de pe raza judeţului, fie că este vorba despre altele de pe raza altor judeţe sau sectoare ale municipiului Bucureşti. Cele 45 de cazuri au fost soluţionate prin plasament în reţeaua de asistenţă maternală- 22 de copii, plasament familial- un copil, integrări sau reintegrări în familia naturală- 16 copii, plasament în centre de plasament - 1 copil şi transfer în alte judeţe- trei copii.

La bătrâni, ste vorba de persoane adulte care se adresează instituţiei noastre pentru instituirea unei măsuri de protecţie într-un centru rezidenţial şi avem foarte multe cereri. La momentul acesta pe lista de aşteptare se mai află încă aproximativ 120 de cazuri. Anul 2012 înseamnă pentru noi un an în care preluăm în mod deosebit ungenţele pe linie de adulţi, deoarece majoritatea unităţilor de adulţi se află în proiecte de reorganizare şi restructurare. Asta înseamnă un plus din punctul de vedere al calităţii serviciilor pe care le vom oferi de găzduire, dar înseamnă un minus deocamdată pentru că avem foarte puţine unităţi în care au mai rămas locuri pentru cazarea celor care ne solicită acest lucru.

R: Care ar fi principalele cauze care îi determină pe părinţi să îşi abandoneze copiii? E şi criza un factor?

V. F.: Nu pot să spun că s-a constatat o creştere. Criza nu este un motiv pentru că cifrele sunt asemănătoare cu cele din anii trecuţi. Motivele sunt cele tradiţionale, adică mame care provin din familii dezorganizate, mame care deja au mai mulţi copii în creştere şi nu îşi mai pot asuma din punct de vedere material îngriijirea noului venit pe lume, mame cu probleme psihice care nu au beneficiat de programe de prevenire a sarcinii nedorite sau tinere, adică până în vârsta de 18 ani, care devin mămici peste noapte şi care descoperă târziu lucrul ăsta şi nu mai pot interveni în situaţia în care nu doresc să ducă la capăt această sarcină.

R: Are Prahova suficienţi asistenţi maternali?

V. F.: Din nefericire, acesta este unul dintre sectoarele afectate de criză. Din punctul de vedere al personalului, dacă în trecut ne puteam lăuda cu o reţea de asistenţi care depăşea 400 de persoane, în acest an numărăm 277 de persoane. Foarte multe plecări au fost în perioada anului 2010, determinate de faptul că au fost tăierile salariale şi din nefericire reţeaua aceasta a trebuit să suporte în acelaşi timp acelaşi număr crescut de copii. Adică, la 277 de asistenţi maternali profesionişti avem 446 de copii în asistenţă maternală. Este o presiune mare.

R: Vă confruntaţi şi că întârzieri la plata alocaţiei pentru hrană?

V. F.: Din fericire, judeţul nostru nu este unul care să spună că nu vin banii la timp. Chiar dacă nu se atinge standardul minim garantat pe care ar trebui să îl primim chiar de la bugetul de stat, nu neapărat din sursele bugetului judeţean, am reuşit să facem toate plăţile la timp, şi din punctul de vedere al salariului, dar şi al celorlalte necesităţi pe bugetul de bunuri şi servicii, acoperirea cheltuielilor cu hrana, cu cota parte din cheltuielile de întreţinere pentru copil în familia asistentului maternal.

R: Sunt situaţii în ţară în care asistenţii maternali aduc copiii înapoi la centrle de plasament din cauza banilor puţini. Are judeţul nostru astfel de cazuri?

V. F.: La noi au fost excepţii în care a existat nevoia să emitem o hotărâre de plasament în regim de urgenţă la alt asistent maternal, dar din cauze pur personale legate de sănătatea asistentului maternal, de o anumită situaţie intervenită în familia asistentului... Dar nu am avut înregistrate astfel de cazuri şi asta dovedeşte că şi partea de selecţie a asistenţilor maternali a fost foarte bine făcută, relaţia cu asistenţii sociali de aici este bună, dar dovedeşte încă o dată faptul că au sufletul acela de care vorbeam, pentru că nu au făcut asta doar pentru a obţine acel salariu, ci pentru că au vrut să dea un cămin unui copil.

R: E clar că între asistenţii maternali şi copiii respectivi apare o legătură afectivă. Ca urmare a acestei legături, sunt asistenţi care i-au adoptat pe cei luaţi în grijă?

V. F.: Avem cazuri multe în care, deşi învaţă la cursuri că trebuie să existe o anumită barieră între profesionist şi copil, se întâmplă pentru că nu lucrăm cu obiecte, lucrăm cu copii şi e normal ca relaţia de afectivitate să se nască, să fie încurajată şi să depăşească această barieră. Sunt mulţi care au adoptat, iar unii au adoptat suficienţi încât să nu îşi încalce celelalte norme, standarde de locuinţă, şi să nu mai poată îndeplini profesia de asistent maternal.

R: Care este situaţia DGASPC Prahova din punct de vedere financiar?

V. F.: Stăm mai bine decât alte instituţii, alte direcţii similare nouă din alte judeţe. Din punctul de vedere al standardului minim care ar trebui să fie asigurat ca şi cheltuială suntem unde la 85%, dar acest standard minim niciodată nu a fost aplicat aşa cum a cerut legea. Pe de altă parte există o obligativitate ca aceste sume să vină de la bugetul de stat şi în completare peste ele bugetul judeţean să aducă un plus de calitate serviciilor. Biugetul judeţean a acoperit o parte din ceea ce a lipsit de la bugetul de stat şi până acum am încercat să gospodărim cât mai bine. Este posibil să apară o problemă, mă gândesc foarte mult la anul viitor, pentru că între timp au existat creşteri foarte mari la preţurile alimentelor şi de asemenea aceste creşteri ale preţurilor la enegie electrică, la gaze- ele trebuie să fie luate în calcul pentru bugetul de anul viitor, dar pentru anul acesta noi am identificat nişte soluţii astfel încât să ieşim la liman.

R: Aveţi multe proiecte în implementare, parte dintre ele implicând componenta de energie verde…

V. F.: Am început să aplicăm la cât mai multe dintre unităţile noastre, poate şi pentru că se pune accent foarte mult de la nivelul Consiliului Judeţean pe această energie regenerabilă. Este o idee pe care a aplicat-o şi pe la unele dintre proiectele noastre în proiecte europene pe care le avem în derulare, acolo unde a fost cazul panourile solare apar, propriile staţii de epurare… Încercăm să furăm şi noi idei şi să vedem în măsura în care avem acceptul Consiliului Judeţean pentru că el este cel care aprobă lista noastră de investiţii şi furnizează banii pentru ele.

Avem multe proiecte, multe deja în implementare. Vorbim de cinci proiecte depuse pe axa 3.2, cea referitoar la insfrastructura socială, de modernizare. Avem în implementare patru- CITOPH Urlaţi, Centrul de îngrijiri şi asistenţă pentru persoane adulte cu handicap Mislea, Centrul de recuperare şi reabilitare neuro-psihică pentru persoane adulte cu handicap Urlaţi şi o să intre în implementare deja, pentru că am semnat contractul săptămâna trecută, lucrările de modernizare clădiri, reţele, utilităţi la Centrul de plasament de la Filipeştii de Târg. Mai avem în evaluare un proiect pentru un centru de adulţi la Tătărăi, avem şi alte proiecte la care nu suntem noi în mod direct solicitanţi, dar vizează instituţiile noastre. Două sunt ale Consiliului Judeţean Prahova- Centrul de copii ”Rază de Soare” Băicoi şi Centrul de adulţi Nedelea, şi de asemenea în implementare este un proiect al Primăriei Ploieşti pentru Centrul de primire în regim de urgenţă ”Cireşarii” şi aşteptăm să se semneze contractul pentru Centrul de bătrâni de la Lilieşti Băicoi. La fel, vom semna săptămâna aceasta şi contractul pentru un proiect de construcţie a unei noi clădiri în Urlaţi, un centru de îngrijire pentru bătrâni, este un proiect finanţat prin Ministerul Muncii de către Banca Mondială.

R: Ce se întâmplă pe partea de adopţii?

V. F.: Pentru anul 2012 putem să spunem că ne-am confruntat cu modificarea legii. Confruntat spun pentru că a însemnat atât o pregătire a specialiştilor noştri pentru a aplica aşa cum trebuie prevederile legii, dar şi o muncă a noastră să le explicăm familiilor care erau pe lista de aşteptare ce presupun noile modificări. În acest an, 44 de familii au fost atestate ca fiind apte să adopte, iar cu sentinţe de încredinţare în vederea adopţiei avem 21 de copii, copii pentru care a fost încuviinţată adopţia internă sunt 41 şi 28 de copii pentru care a fost declarat statutul de copii adoptabili. La momentul acesta, pe lista noastră de copii adoptabili avem 25 de copii care aşteaptă să fie potriviţi cu o familie.

R: Consideraţi că legislaţia actuală românească este suficient de bună pentru segmentul acesta sau are nevoie de modificări?

V: F: Ca şi director de instituţie, trebuie să pui în practică legislaţia care este în domeniul respectiv. Asta nu înseamnă că de cât ori avem nişte idei despre cum ar putea să meargă lucrurile mai bine nu le exprimăm atunci când ne întâlnim cu forurile superioare.

Deşi poate pare că lumea aşteaptă foarte mult, pentru că simt asta din partea familiilor, nu trebuie să treci prin procesul ăsta ca gâsca prin apă, adică să fie un proces pur birocratic şi să ne grăbim pentru că aşteaptă nu ştiu câţi copii care n-au familie, n-au casă, n-au masă. Nu, noi nu discutăm acum despre un televizor care merge undeva şi la care se uită omul. Discutăm despre o viaţă şi trebuie să te asiguri că duci acea viaţă acolo unde trebuie şi că nu îşi bate nimeni joc de ea.

Atunci, este normal ca familiile să treacă atât printr-un proces de control, dar şi printr-un proces de monitorizare a modului în care se relaţionează cu comunitatea, cum îşi duc viaţa ca şi familie. Nu mi se pare că procesul acesta ar trebui să se desfăşoare foarte repede pentru că nu ai cum să cunoşti... Se spune că nu cunoşti un om într-o viaţă, darămite într-o anumită perioadă. Noi facem tot posibilul ca în acea perioadă prevăzută de lege să ne dăm seama că este bine.

Urmează partea de aşteptare. Aici cred că undeva trebuie să se schimbe ceva atât la legislaţie, cât şi la metalitatea familiilor cu care lucrăm. La legislaţie mi-ar plăcea să fie mult mai rapid procesul prin care un copil să fie declarat adoptabil atunci când vezi că familia nu îşi permite să îl întreţină sau îl neglijează pur şi simplu. Pe vremuri exista o lege care se numea Legea abandonului în care, dacă şase luni nu îl vizita, era declarat adoptabil şi asta scurta foarte mult timpul. Şi acum pe noua legislaţie există prevederi mai favorabile din punctul acesta de vedere, dar nu am ajuns la acel optim care eu consider că exista pe vremea aceea.

Trebuie să se schimbe şi la mentalitate, pentru că majoritatea familiilor se referă doar la copii sub doi ani. E normal, fiecare are un anumit nivel de aşteptare. Acum este bine cu sub doi ani. Înainte, acum doi trei ani, vorbeam de sub un an, deci ceva s-a schimbat. Există totuşi copii care şi-au ratat şansa pentru că nimeni nu i-a dorit şi aveau 3-4 anişori. Acum deja sunt adolescenţi şi sunt copii deosebiţi, cuminţi, cu note mari, premianţi... Există foarte puţine familii care au curajul să adopte copii de la patru ani în sus, dar eu le sunt recunoascătoare celor care au făcut pasul ăsta pentru că toate adopţiile au fost reuşite şi sunt nişte familii fericite.

Este şi o mentalitate: nu dorim copii de romi. Şansa unui copil care are pielea un pic mai cafenie se reduce considerabil când mergi la potrivirea practică. Atâta vreme cât familia care l-a dat spre adopţie, chiar dacă pare de etnie romă, nu îşi asumă etnia, noi nu putem să oprim acel copil de la potrivire şi să îl discriminăm. Şi atunci părinţii merg, dar se trezesc în faţa unui copil care pentru noi e de român. Viitorii părinţi nu înţeleg în felul ăsta situaţia, iar unii sunt dezamăgiţi, chiar cu reproşuri că am putut să îi ducem la potrivire cu un copil rom când noi am ştiut foarte clar că nu îşi doresc lucrul ăsta. O şansă în plus au acum pe noua legislaţie copiii cu probleme de sănătate, cei încadraţi în grad de handicap şi a căror creştere şi-o asumă foarte puţine dintre familii. Ei au o şansă pe adopţia internaţională, unde exista o restricţie pe vechea legislaţie.

R: Cum vedeţi societatea românească?

V. F.: O văd o societate din ce în ce mai bolnavă şi asta o spun pentru că din nefericire noi suntem o intituţie care rar se confruntă cu situaţii fericite. Noi lucrăm cu necazurile. Nu pot să nu observ cât de mult s-a mărit numărl celor care se adresează instituţiei noastre pe partea de adulţi, dar şi de copii pentru încadrări în grad de handicap. Suntem aproape sufocaţi pe segmentul ăsta şi creşte numărul tot mai mult. E o societate mai îmbătrânită şi mai bolnavă