La alegerile pentru Preşedintele României poate vota orice cetăţean român aflat în străinătate, fie că are domiciliul în străinătate, fie că se află ocazional în străinătate, care a împlinit, inclusiv până în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani.

 

Alegerile pentru Preşedintele României vor avea loc duminică, 2 noiembrie 2014. Votarea începe la ora 7.00, ora locală, şi se desfăşoară până la ora 21.00, ora locală, când secţia de votare se închide, informează Ministerul Afacerilor Externe.

Pot vota cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv şi care nu au drepturile electorale interzise. În cazul în care va fi organizat un al doilea tur de scrutin, cetăţenii români care împlinesc vârsta de 18 ani între cele două tururi, inclusiv în ziua alegerilor, îşi pot exercita dreptul de vot la cel de-al doilea tur de scrutin. Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta, care nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

UNDE votează cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate?

Cetăţenii români care se află în ziua alegerilor în străinătate, pot să îşi exercite dreptul de vot la orice secţie de votare organizată în străinătate.

Dacă în ziua votului sunt în străinătate, ca turist, pot vota?

Cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate, în scop turistic, pot vota la orice secţie de votare organizată în străinătate!

Unde votează cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua alegerilor se află în România?

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în România pot vota la orice secţie de votare din ţară. Ei vor fi înscrişi pe tabele electorale.

HARTĂ INTERACTIVĂ SECŢII DE VOT DIASPORA, pentru ALEGERILE PREZIDENŢIALE 2014 DIN 2 NOIEMBRIE

Unde vor fi înscrişi cetăţenii români care votează în străinătate?

Cetăţenii români care votează la secţiile organizate în străinătate vor fi înscrişi pe tabele electorale.

Important! Cetăţenii români care votează la secţiile organizate în străinătate, precum şi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Pe baza căror documente pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua votării? 

Potrivit Deciziei nr. 10D/ 2014, completată cu Decizia nr. 101/29.10.2014 a Biroului Electoral Central, cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în  străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua  votării: 
• paşaportul diplomatic, 
• paşaportul diplomatic electronic; 
• paşaportul de serviciu; 
• paşaportul de serviciu electronic; 
• paşaportul simplu; 
• paşaportul simplu electronic; 
• paşaportul simplu temporar; 
• titlul de călătorie; 
• cartea de identitate; 
• cartea de identitate electronică; 
• cartea de identitate provizorie; 
• buletinul de identitate.

Cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în străinătate în state care permit accesul pe teritoriul lor în baza cărţii de identitate, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în acele state în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: 
• paşaportul diplomatic, 
• paşaportul diplomatic electronic; 
• paşaportul de serviciu; 
• paşaportul de serviciu electronic; 
• paşaportul simplu; 
• paşaportul simplu electronic; 
• paşaportul simplu temporar; 
• cartea de identitate; 
• cartea electronică de identitate; 
• titlul de călătorie.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în străinătate, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: 
• paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS); 
• paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS); 
• paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS); 
• titlul de călătorie.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: 

• paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS); 
• paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS); 
• paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS); 

Se poate vota cu urna specială (mobilă)?

NU. În conformitate cu prevederile legale, urna specială (mobilă) nu poate fi utilizatăla secțiile de votare organizate în străinătate.

Se poate vota cu titlul de călătorie?

Da. Potrivit Legii 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, titlurile de călătorie se numără printre documentele de identitate în baza cărora cetăţenii români pot vota, în străinătate, la alegerile prezidenţiale. 
Titlurile de călătorie sunt documente cu caracter provizoriu destinate cetăţenilor români în vederea atestării identităţii deţinătorilor pe parcursul drumului de întoarcere din străinătate în România. Eliberarea titlurilor de călătorie pentru 
cetăţenii români cu drept de vot aflaţi în străinătate se taxează potrivit legii. Nu este recomandată solicitarea de titluri de călătorie în ziua scrutinului decât dacă acest lucru este imperativ necesar pentru motivul reîntoarcerii în România.

Cum pot fi obţinute acte de identitate valabile în locul celor pierdute sau care şi-au pierdut valabilitatea?

1. În ţară, direct de la autorităţile competente;
2. Prin intermediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României.
Paşapoartele nu pot fi eliberate prin procură.

Sursa: romaniatv.net

Un procent de 52,8% dintre români se declară interesaţi sau foarte interesaţi de campania electorală, iar peste 70% ştiu deja cu cine votează, relevă un sondaj Inscop Research realizat în perioada 2-8 octombrie 2014, la comanda ziarului adevarul.ro.

 

Potrivit cercetării, doar un respondent din doi e interesat şi foarte interesat de dezbaterile pentru alegerile prezidenţiale, programate în luna noiembrie.

Numai 17,6% din români se declară foarte interesaţi de campania electorală pentru alegerile prezidenţiale şi 35,2% interesaţi (52,8% interesaţi şi foarte interesaţi), arată sondajul efectuat de Inscop Research.

Același studiu relevă că 70,9% din români afirmă că ştiu sigur cu cine vor vota la prezidenţiale (răspunsurile le includ însă şi pe cele oferite de respondenţi care nu vor vota, chiar dacă au o opinie formată în legătură cu o posibilă opţiune).

55% din cei chestionaţi sunt de acord cu afirmaţia că “subiectele dezbătute în campania electorală au legătură cu problemele care mă interesează în mod direct“, iar 46,5% din respondenţi consideră că au cunoştinţă despre programele principalilor candidaţi.

Restul de 53,5% declară fie că nu cunosc, fie nu răspund. Public parţial tolerant cu calitatea campaniei 36,5% din români sunt de acord cu ideea că subiectele dezbătute în campanie nu au legătură cu problemele ţării, la care se adaugă 17,2% care nu răspund, în timp ce 46,4% nu sunt de acord cu această idee. Corelat cu cifrele de mai sus, reiese că publicul este parţial tolerant cu calitatea campaniei electorale.

28% din români sunt de acord că şi-ar putea schimba opţiunea de vot ca urmare a acestei campanii electorale (cifra include probabil şi răspunsuri date de nehotărâţi, care ar putea decide să voteze ca urmare a campaniei).

Cele mai notorii candidaturi La indicatorul care vizează notorietatea candidaturilor pentru Cotroceni, cel mai bun grad de cunoaştere îl au primii clasaţi în preferinţele electoratului:

Victor Ponta (97,1% din români ştiu că el candidează)

Klaus Iohannis (95,3% din respondenţi sunt la curent că şi-a depus candidatura)

Elena Udrea (foarte mediatizată inclusiv de cei care nu îi agreează candidatura- 95,2%)

91,6% ştiu despre candidatura lui Călin Popescu Tăriceanu şi 88% – despre cea a Monicăi Macovei. Se mai bucură de un grad mare de cunoaştere înscrierile în cursa electorală ale lui Dan Diaconescu (82,2%), Corneliu Vadim Tudor (78,7%) şi Teodor Meleşcanu (78,6%).

Candiatura lui Kelemen Hunor are o notorietate de 63,1%, iar cea a lui Gheorghe Funar – de 47,4%. Mai puţin cunoscute sunt demersurile electorale ale lui William Brânză (36,5%), Szilagyi Zsolt (31,5%), Constantin Rotaru (23,3%) şi Mirel Amariţei (23,2%).

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Pe 3 octombrie se dă startul oficial al campaniei electorale pentru alegerea preşedintelui României. Campania va dura 30 de zile, românii urmând să fie chemaţi pe 2 noiembrie să-şi dea votul pentru cel care va fi conducătorul României în următorii 5 ani. Cei care nu au votat până acum pot afla mai jos tot ce trebuie să ştie dacă vor să-şi exercite dreptul de vot.


ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Până pe 23 septembrie inclusiv, şi-au depus dosarele de candidatură 14 persoane, candidaturile lor rămânând definitive pe 28 septembrie. Aceştia sunt, în ordinea de pe buletinul de vot, stabilită prin tragere la sorţi de către BEC: Kelemen Hunor (UDMR), Klaus Johannis (ACL), Dan Diaconescu (PPDD), Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), William Brînză (PER), Elena Udrea (PMP), Mirel Mircea Amariţei (Prodemo), Teodor Meleşcanu - independent, Gheorghe Funar - independent, Szilagyi Zsolt (PPMT), Monica Macovei - independent, Constantin Rotaru (PAS), Călin Popescu-Tăriceanu - independent, Corneliu Vadim Tudor (PRM).

Circa 18.300.000 de români sunt aşteptaţi să vină pe 2 noiembrie la secţiile de vot amenajate în ţară, dar şi în străinătate. Pentru românii din afara ţării, au fost amenajate 294 de secţii de votare. "Pentru scrutinul din noiembrie 2014 a fost majorat semnificativ numărul de secţii de votare în Republica Moldova, de la 13 la 21, ţinându-se cont de tendinţa ascendentă a numărului de cetăţeni români cu drept de vot din statul vecin. În Spania s-a menţinut acelaşi număr de secţii de vot, respectiv 38. Totodată, în cazul Italiei, numărul secţiilor de vot a fost menţinut aproape la acelaşi nivel precum în 2009", anunţat Ministerul de Externe pe 17 septembrie.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Programul procesului electoral

Cu 30 de zile înainte de votare, adică pe 3 octombrie se va da startul oficial al campaniei electorale, tot atunci primarii anunţând delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare din localităţile pe care le gospodăresc. Până pe 23 octombrie va trebui finalizat procesul de desemnare a preşedinţilor fiecărei secţii de votare şi locţiitorilor lor. Ulterior, biroul fiecărei secţii va trebui completat cu reprezentanţi ai partidelor politice. Pe 31 octombrie, buletinele şi ştampilele de vot vor trebui distribuite la nivelul fiecărei secţii de votare.

 

Pe 1 noiembrie, la ora 7 se încheie campania electorală, iar între orele 18 şi 20, preşedintele fiecărei secţii va înregistra cererile pentru urna mobilă făcute de persoanele care nu se pot delasa la secţia de votare, dar vor totuşi să-şi exercite dreptul de vot. Procesul de votare (PRIMUL TUR) va avea loc pe 2 noiembrie, în intervalul orar 07.00-21.00.

Cel mai târziu pe 6 noiembrie, procesul-verbal privind rezultatul alegerilor va fi trimis de la Biroul Electoral Central la Curtea Constituţională, sub pază armată.

În cazul foarte probabil al unui AL DOILEA TUR de scrutin, campania electorală va începe pe 7 noiembrie şi se va încheia pe 15 noiembrie, la ora 7. Data de 16 noiembrie, al doilea tur de scrutin, se va dovedi decisivă pentru cel care va conduce România în următorii 5 ani.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Procedura de vot

 

- La alegerile prezidenţiale, pot vota toţi cetăţenii români care au îndeplinit vârsta de 18 ani, până la 2 noiembrie inclusiv, cu condiţia ca drepturile electorale să nu le fie luate prin decizie judecătorească.

- Votul poate fi exercitat la secţia de votare la care un alegător este arondat. Dacă persoana respectivă nu se află în localitate, îşi poate exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, cu condiţia să semneze o declaraţie pe proprie răspundere că nu a mai votat la respectivul scrutin şi că nici nu o va mai face.

- Pentru a vota, alegătorul trebuie să prezinte biroului electoral un act de identitate care poate fi carte de identitate, carte electronică de identitate, carte de identitate provizorie sau buletin de identitate. Pentru secţiile din străinătate pot fi prezentate şi paşaportul simplu, paşaportul electronic, paşaportul simplu temporar sau titlul de călătorie.

- După prezentarea actului de identitate, este verificată prezenţa respectivului alegător pe listele electorale permanente. Dacă nu, este trecut pe o listă suplimentară, cu condiţia ca datele din buletin să-l îndreptăţească să voteze la respectiva secţie. Alegătorul semnează în respectiva listă şi apoi primeşte buletinul şi ştampila de vot. Este important să verifice dacă buletinul de vot are ştampila de control, în caz contrar votul fiind nul.

 

- În cabina de vot, ştampila se aplică în patrulaterul ce conţine numele candidatului preferat. Dacă ştampila este aplicată în afara acestuia sau pe mai multe patrulatere, votul se anulează. După ce buletinul de vot este introdus în urmă, alegătorul trebuie să restituie ştampila biroului electoral, iar în schimbul acesteia îşi primeşte actul de identitate înapoi pe care se aplică ştampila VOTAT sau un timbru autocolant, după caz.

- În cazul persoanelor netransportabile, poate fi cerută urna mobilă. Cererile se depun înscris la secţia de votare cel târziu în preziua votării, la ele anexându-se actele medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoana respectivă este netransportabilă. Preşedintele secţiei de votare desemnează cel puţin doi membri ai biroului secţiei să ducă la domiciliul solicitanţilor urna de vot, împreună cu materialele aferente votării efective.



Partidele manipulează electoratul prin sondaje. Prin cele pe care le publică, prin cele pe care nu le anunță, dar din care lasă să scape, intenționat, anumite rezultate din ele, și prin cele ale adversarilor.

 

Cursa prezidențială din acest an anunță o premieră pentru România, întrucât există un sondaj ce nu este realizat la cererea vreunui partid, vreunui organism.

Astfel, o casă de pariuri a făcut un clasament și a stabilit cota fiecărui prezidențiabil la alegeri.

Favorit în cursă este Victor Ponta. Cu o cotă de câștig de 1,70, pariul Ponta vă aduce 7 lei la 10 lei pariați. Klaus Iohannis are cotă de 2,20 să câștige alegerile, adică un câștig de 12 lei la aceeași sumă mizată.

Dacă topul primilor doi din acest clasament e similar cu cel din sondajele prezentate până acum de partide, surpriza vine de pe locul 3. Acolo, nu este Călin Popescu Tăriceanu, ci Elena Udrea. Liderul PMP are o cotă de 50. Cine pariază pe ea 10 lei câștigă 500 de lei.

Topul este completat de Tăriceanu, Macovei, Dan Diaconescu, C. V. Tudor, Funar, Meleșcanu, Brânză și Amariței.

Chiar dacă va fi primul pe buletinul de vot, Kelemen Hunor este ultimul cotat ca șanse la prezidențiale. Dacă președintele UDMR ar ajunge și la Cotroceni, cine ar paria pe el 10 lei ar câștiga 9.990 de lei, adică aproape 100 de milioane de lei vechi.

pariu 1

Bani frumoși pot face alegătorii și dacă vor paria pe câte procente vor strânge prezidențiabilii. Iohannis are un prag, în procente, de 27,5% stabilită de bookmakeri, iar Victor Ponta de 40,5%.

Liderul PSD e ca și intrat în turul 2, efort pentru care are o cotă de doar 1.05.

Iohannis e și el văzut tot acolo, cu 1,15 cotă. Elena Udrea ar putea fi surpriza, cu o cotă de 75.

pariu 2

Miercuri, 01 Octombrie 2014 13:44

DOSAR de candidat: Cine e Kelemen Hunor

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. KELEMEN HUNOR, 47 de ani, candidează pentru a doua oară la funcţia de preşedinte al României din partea UDMR, după ce la alegerile din 2009 a obţinut cu puţin sub 4% din voturi.

 

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Kelemen Hunor a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară de la Cluj, însă nu a profesat niciodată. În 1998 şi-a completat studiile, absolvind şi cursuri de filosofie la Universitatea Babeş-Bolyay. În perioada 1990-1997, Kelemen a lucrat ca jurnalist în presa de limbă maghiară din Cluj.

În 1997, în guvernul CDR-USD-UDMR, a fost numit ca secretar de stat în Ministerul Culturii, funcţie pe care a deţinut-o până în 2000, când devine deputat UDMR, demnitate în care a fost reales în 2004, 2008 şi 2012. În al doilea guvern Boc, Kelemen Hunor a ocupat postul de ministru al Culturii (2009-2012).

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Pe linie de partid, Kelemen Hunor s-a bucurat de susţinerea constantă a liderului Uniunii Marko Bela. În perioada 1999-2007, a fost preşedintele Consiliului de coordonare, iar în 2007-2011, preşedinte executiv.

În 2009, Kelemen Hunor a candidat la alegerile prezidenţiale şi a obţinut 3,83% din voturi. În 2011, Marko Bela s-a retras de la conducerea Uniunii, lăsându-i locul relativ tânărului Kelemen, în detrimentul unor personalităţi mai experimentate precum Verestoy Attila sau Borbely Laszlo, însă tranziţia a decurs fără tulburări interne. De altfel, Marko şi Kelemen au în comun pasiunea pentru litere, actualul preşedinte al UDMR având publicate două volume de poezii şi un roman.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. În 2012, UDMR nu a reuşit să intre în guvernul USL din cauza opoziţiei liberalilor, însă au fost cooptaţi în al doilea guvern Ponta, Kelemen primind postul de vicepremier şi ministru al Culturii.

În afară de obişnuitele contestări venite din partea naţionaliştilor radicali, atât maghiari, cât şi români, cariera politică a preşedintelui UDMR a fost în general lipsită de scandaluri în care să fi fost implicat. Controverse mai aprinse a stârnit avizul de descărcare arheologică dat, ca ministru al Culturii, în cazul exploatării miniere de la Roşia Montană, fapt care a provocat proteste furibunde din partea opozanţilor proiectului care l-au acuzat pe ministru că şi-a dat practic acordul pentru distrugerea complexului de galerii miniere ce datează din vremea ocupaţiei romane.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. În Cluj, Kelemen Hunor şi soţia sa sunt proprietarii unei case de 120 m² cu 300 m² teren aferent şi încă 700 m² teren agricol. Kelemen mai are alte două case la Cristuru Secuiesc şi Simoneşti, două localităţi din judeţul Harghita. Preşedintele UDMR conduce un Ford Fiesta şi are tablouri evaluate la 6.000 €. În conturile sale se află 157.000 lei şi 800 €. La capitolul venituri, Kelemen a obţinut în ultimul an 59.000 de lei de la Camera Deputaţilor şi 61.000 lei ca salariu de la Uniune.

Miercuri, 24 Septembrie 2014 08:36

Cursa nebună spre prezidenţiale

Asistăm zilele acestea la o invazie a candidaturilor la alegerile prezidenţiale din doi noiembrie!!! Candidaţi care mai de care mai pestriţi, majoritatea acestora întruchipând câte unul din personajele groteşti ale operei lui Caragiale, gândindu-mă mai ales la „O scrisoare pierdută” sau „D-ale carnavalului”. Avem o bacantă celebră care îi calcă pe urme Elenei Lupescu şi Elenei Ceauşescu, tot o Elenă, dar cu apucături de Lenuţă care deja se vede pe fotoliul prezidenţial beneficiând de sprijinul total al actualului preşedinte. A deţinut funcţii cheie în stat, precum cea de ministru al turismului, apoi al dezvoltării regionale, asta după ce s-a lansat ca şi consilier prezidenţial şi consilier general al capitalei. Un astfel de personaj reprezintă prototipul clasei politice neo-comuniste dintr-o Românie care se pierde pe zi ce trece. Emană demagogie prin toţi porii, făţărnicie şi un uriaş vacuum ideologic şi doctrinar, având printre mentori o bătrână matronă din Buzău.I se spune Elena Udrea.

Nu departe de ea este un personaj demn de comediile lui Benny Hill care este fie escroc la drumul mare, fie un fals apărător al poporului cu o avere fabuloasă exact precum Lenuţa noastră de mai sus, erijându-se adesea în partizanul numărul unu al săracilor şi tuturor marginalilor sociali. Are o televiziune într-o cameră şi conduce ca şi Udrea un partid aflat însă într-o degringoladă totală, ajuns la un nesemnificativ 3% dupa un boom de 12% la alegerile parlamentare din decembrie 2012. Lenuţa, în schimb conduce Partidul Mişcarea Populară care se învârte pe la un 6% în preferinţele unui electorat amorţit şi scârbit de realitatea mizerabilă a spaţiului mioritic.Acest al doilea candidat este Dan Diaconescu, cel făcut remarcat cu şuşele tip carnaval gen dispariţia Elodiei sau aventura Magdei Ciumac cu luptătorul Tolea, genul de povestiri care prind la un popor dominat de un grad infernal de contracultură şi subcultură!!!

Monica Macovei, un fost procuror comunist, venită din Partidul Democrat-Liberal şi tot o băsistă declarată care a denigrat ţara sa natală de fiecare dată când a avut posibilitatea în Parlamentul European s-a înscris şi ea ca independent vopsit, chipurile, în tumultoasa cursă prezidenţială. Joc politic imund sau o altă şarlatanie marca „Băselu”? Rămâne de văzut pe 2 şi pe 16 noiembrie. Şochează prin expresia imperturbabilă a feţei, ce aduce aminte de generalii Gestapo şi de vremurile de tristă amintire în care s-a format.

Corneliu Vadim – Tudor şi Gheorghe Funar sunt doar foşti camarazi de partid, fost si actual preşedinte al unui partid extremist din România care şi-a jucat ultima carte pe scena politică in 2000, când Vadim Tudor a pierdut în al doilea tur prezidenţial, semnând astfel decesul unui partid născut din prea multă patimă şi adulare ceauşistă a liderului său. Sunt candidaţi fără şanse care mizează însă pe ideea că numele lor se mai poate astfel auzi în colţul prompterului. Alături de ei, în aceeaşi oală, eternul vocalist şi „bariton” TV Ioan Ghişe, omul pentru care alter-ul ego este televiziunea.Cel care a protestat cu o pancartă pe piept în faţa palatului Cotroceni pentru a fi văzut de toată ţara. Un alt individ clădit pe teoria formelor fără fond şi decupat din opera lui Caragiale. Poate spera la un cel mult 1%, derivat din votul unor liberali care se regăsesc în judecăţile lui de valoare cel puţin îndoielnice.

Peste toţi însă apare un autointitulat politruc, neamţ la origine care preferă să facă case în detrimentul copiilor conform tot propriilor declaraţii. Klaus Iohannis pe numele său de scenă sau de plasator de copii în străinatate. Este candidatul unei noi alianţe de carton din Românica, ACL pe numele său abreviat, iar pe cel extins Alianţa Creştin – Liberală. A fost ales preşedintele PNL, însă instanţa a respins aceasta alegere, constatând-o ilegală. A apărut astfel si pentru el un impas, iar pe zi ce trece scade vertiginos în preferinţele electoratului. Speră să prindă turul doi prezidenţial, fiindca acolo se poate întâmpla orice!!! Pentru sibieni a devenit doar o amintire, una înzestrată cu o gestică şi mimică extrem de avare.

Teodor Meleşcanu este un alt candidat, ce-i drept mai puţin grotesc, dar care emană traseism politic prin toţi porii şi anduranţă pe prima scenă politică graţie abilităţii sale de a rămâne in picioare indiferent de puterea politică aflată în exerciţiu. A fost preşedinte de partid, pentru ca apoi să devină liberal peste noapte şi într-o altă noapte să adere la sutana lui Băsescu pentru a fi instalat într-o poziţie cheie, cea de preşedinte al Serviciului Român de Informatii. Nu a fost implicat niciodată în scandaluri graţie acestui fariseism salvator în România post-decembristă.

Călin Popescu Tăriceanu, actualul preşedinte al Senatului este, în opinia mea unul din cei doi candidaţi actuali care merită această postură şi nu demitizează prin candidatura lor funcţia de preşedinte de ţară. Are stil, rafinament, experienţă politică îmbelşugată, iar de guvernul Tăriceanu se leagă câteva performanţe ale economiei româneşti de dupa 1990. Poate accede în turul doi şi cred că ar merita acest lucru, văzându-l ca potenţial prim ministru dupa 16 noiembrie.

Totuşi, candidatul principal la aceste bulversante alegeri şi care nu aminteşte cu nimic de opera lui Caragiale este nimeni altul decât actualul prim-ministru al României, Victor Viorel Ponta. Ales cel mai tânăr prim-ministru din Europa , fost procuror de succes, în vârstă de 42 de ani, Ponta zugrăveşte portretul liderului politic modern din Uniunea Europeană care poate conduce o ţară către nivelul vestic european. Are carismă, pregătire politică şi profesională exemplare şi este liderul social-democraţiei româneşti. Este favoritul acestor alegeri şi primul în sondaje, fiind la cel puţin cincisprezece procente de al doilea candidat. Cred că valoarea va fi criteriul care va face diferenţa pe doi noiembrie, iar responsabilitatea şi bunul simţ, vorba unei campanii media, vor determina românii să spună adio operei lui Caragiale măcar din 2014!

raulpetrescu.ro

Miercuri, 24 septembrie 2014, ora 10.00, la Sala Europa, Institutia Prefectului organizeaza o instruire cu primarii si secretarii celor 104 unitati administrativ-teritoriale ale judetului privind organizarea si desfasurarea alegerilor prezidenţiale 2014.

 

Primul tur al alegerilor prezidenţiale se va desfăşura pe 2 noiembrie, iar cel de-al doilea a fost programat pe 16 noiembrie. Potrivit datelor oficiale, la urne sunt aşteptaţi circa 18,3 milioane de români, dintre care peste 530.000 au domiciliul în străinătate.

 

 

 

Pagina 2 din 2

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.