Peste 1.500.000 de alegători, reprezentând 8,52% din totalul celor înscrişi în listele electorale, s-au prezentat la urne, la nivel naţional, până la ora 10.00, potrivit datelor preliminare privind prezenţa la vot centralizate la BEC, prezenţă peste cea din primul tur, care a fost de 6,55%.

 

Cea mai mare prezenţă este înregistrată în judeţele Olt şi Teleorman, peste 11%, alte judeţe fruntaşe fiind Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Ilfov, Mehedinţi, peste 10%.

Cea mai slabă prezenţă la vot s-a înregistrat în judeţele Harghita - 4,69% şi Covasna - 5,28%.

La turul II al alegerilor prezidenţiale din 2009, până la ora 10.00 îşi exprimaseră opţiunea prin vot 7,52% dintre alegătorii înscrişi în listele electorale.

Românii sunt chemaţi, astăzi, la urne pentru a-şi alege noul preşedinte. Victor Ponta şi Klaus Iohannis sunt cei doi finalişti care îşi dispută funcţia supremă în stat. Secţiile de votare s-au dechis la ora 7.00 şi se vor închide la 21.00. La închiderea urnelor, vor fi difuzate primele cifre ale EXIT-POLL-urilor.

 

18.281.625 de alegători sunt aşteptaţi la vot în cel de-al doilea tur pentru a alege unul dintre cei doi candidaţi rămaşi în cursa pentru Cotroceni: candidatul Alianţei PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, şi cel al Alianţei Creştin - Liberale (ACL), Klaus Iohannis. 

Victor Ponta intră în turul al doilea cu o diferenţă de 10 procente, după ce, în primul tur, a obţinut 40,44% (3.836.093 voturi), în timp ce Klaus Iohannis a fost votat de 30,37% dintre alegători (2.881.406 voturi). 

În turul final, va fi declarat ales preşedinte candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. În sondajele de opinie realizate, înainte de finală, Victor Ponta era cotat drept câştigător al alegerilor prezidenţiale.

În ţară vor fi organizate 18.550 secţii de vot, iar în Bucureşti 1.245. În sectorul 1 al Capitalei vor fi 162 de secţii, în sectorul 2 - 202, în sectorul 3 - 274, în sectorul 4 - 178, în sectorul 5 - 196, iar în sectorul 6 - 233 de secţii de votare. 

Alegătorii vor vota la secţia de votare la care sunt arondaţi, potrivit domiciliului.  Cei care sunt în altă localitate decât cea de domiciliu pot vota la orice secţie de votare, pe listele suplimentare, fiind înscrişi de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare într-un tabel separat. Aceştia trebuie să completeze o declaraţie pe propria răspundere când se prezintă la urne, prin care îşi asumă că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Buletinele de vot necesare desfăşurării procesului electoral în turul al doilea al prezidenţialelor au sosit, miercuri, în judeţul Prahova, ele fiind transportate şi ulterior depozitate sub pază militarizată. 

Purtătorul de cuvânt al Prefecturii Prahova, Mihai Condrescu, a declarat că 746.641 buletine de vot, 622 de ştampile de control şi ştampilele cu menţiunea "Votat" au fost depozitate în sediul Palatului Administrativ din Ploieşti, acestea urmând a fi împărţite vineri reprezentanţilor secţiilor de votare. 

La nivelul judeţului Prahova sunt amenajate 622 de secţii, în 493 de spaţii, la vot fiind aşteptaţi peste 677.000 de alegători. 

Studenţii vor avea zi liberă vineri, 14 noiembrie, şi luni, 17 noiembrie, în baza unei hotărâri aprobate, marţi, de Guvern, astfel încât cei care doresc să voteze în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale în localitatea de domiciliu să nu fie opriţi de cursurile universitare.

 

"Astăzi, adoptăm hotărârea de guvern propusă de Ministerul Educaţiei, un lucru care se mai folosea, de altfel, la cam toate alegerile, şi generale, şi locale. Ziua de luni pentru studenţi este liberă, cei care vor să rămână în centrul universitar rămân, dar cei care vor să meargă acasă să poată să voteze. Şi vineri, şi luni, în aşa fel încât, dacă merg acasă, votează acasă, dacă rămân aici, în centrele universitare, să ne organizăm bine şi să nu fie niciun fel de coadă sau aglomeraţie", a declarat premierul Victor Ponta miniştrilor, în şedinţa de guvern, în faţa presei.

Ministerul Educaţiei Naţionale a anunţat, luni, că propune suspendarea cursurilor din universităţi în zilele de 14 şi 17 noiembrie, astfel încât studenţii să poată merge să voteze în localităţile în care au domiciliul.

Propunerea MEN, sub forma unui proiect de hotărâre de guvern, va fi discutată în şedinţa de guvern de marţi.

Proiectul de HG prevede suspendarea cursurilor din instituţiile de învăţământ superior pentru zilele de vineri, 14 noiembrie, şi luni, 17 noiembrie.

"Decizia MEN vine în sprijinul facilitării exercitării dreptului la vot pentru studenţi şi personalul din universităţi, care au domiciliul în alt loc decât acela unde îşi desfăşoară activitatea academică. MEN precizează că instituţiile de învăţământ superior sunt cele care, în baza autonomiei universitare, hotărăsc zilele când se vor recupera cursurile suspendate", se arată în comunicatul transmis de minister.

Turul II al alegerilor prezidenţiale are loc duminică, 16 noiembrie.

La turul I, mai mulţi studenţi din provincie care învaţă în Capitală au reclamat aglomeraţia de la o secţie de votare aflată în vecinătatea campusului Regie. Potrivit legii, ei pot vota la orice secţie, pe listele suplimentare.

Sursa: Mediafax

Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC, a obţinut 40,01 % din voturi la prezidenţiale, fiind urmat de Klaus Iohannis - ACL, cu 30,54 %, şi de independentul Călin Popescu Tăriceanu, cu 5,46 %, conform rezultatelor parţiale anunţate, luni, de BEC, după centralizarea a 91,33 % din procesele verbale.

 

Iată rezultatele obţinute de ceilalţi candidaţi, conform BEC, după numărarea voturilor în 17.213 de secţii de votare din ţară: Elena Udrea - 5.17%, Kelemen Hunor - 3,66 %, Monica Macovei - 4,51%, Corneliu Vadim Tudor - 3,65%, Dan Diaconescu - 3,94%, Teodor Meleşcanu - 1,11%, Zsolt Szilagyi - 0,58%, Gheorghe Funar - 0,48%, William Brânză - 0,45%, Constantin Rotaru -0,30%, Mircea Amariţei - 0,08%.

Primele rezultate ale alegerilor prezidenţiale 2014 îl dau învingător pe Victor Ponta în Republica Moldova cu 44%, fiind urmat de Klaus Iohannis cu 30%.

 

Victor Ponta a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale cu 40%, fiind urmat de Klaus Iohannis, cu 31%, potrivit rezultatelor sondajului CSCI, difuzat de România TV, la orele 21.00.

Iată toate EXIT POLL-urile anunţate la ora 21.00:

CSCI: Ponta - 40% , Iohannis - 31%, Tăriceanu - 6%, Macovei - 5%, Udrea - 5%, Dan Diaconescu - 4%, Kelemen Hunor - 4%

SOCIOPOL: Ponta - 40%, Iohannis - 31%, Tăriceanu - 6%, Elena Udrea - 5%, Monica Macovei - 4%, Kelemen Hunor-4%, Dan Diaconescu-4%, Corneliu Vadim Tudor-3% şi Teodor Meleşcanu-1%

IRES: Ponta - 41,50% , Iohannis - 31,2%, Tăriceanu - 5,3%, Udrea - 5,1%, Macovei - 4,5%, Kelemen Hunor - 3,5%, Dan Diaconescu - 3,3%, Vadim Tudor - 2,9%, Meleşcanu - 1%

CSOP: Ponta - 38%, Iohannis - 32%, Macovei - 6%, Tăriceanu - 6%, Udrea - 6%

Agenţia de Rating Politic: Victor Ponta – 38,2%, Klasu Iohannis – 32,1%, Monica Macovei - 6%, Elena Udrea -6%, Călin Popescu Tăriceanu – 6%, Kelemen Hunor – 4,3%

"În următoarele două săptămâni mă voi adresa și celor care nu m-au votat sau nu au votat deloc. Vreau și pot să fiu președintele tuturor românilor, nu doar al unui grup. Mi-e scârbă când am văzut, în sediul USL, pe Blaga și Ungureanu. Vreau să ducem până la capăt schimbarea începută în 2012. Voi participa la cel puțin 4 emisiuni în ultima săptămână de campanie. Îl invit pe Iohannis la aceste dezbateri, dar nu pentru confruntări, ci pentru a vorbi despre ce vrem să facem ca președinte. Dacă am obținut mai mult de 37,5%, mă bucur”, a declarat Victor Ponta, duminica seara.

 

 

Premierul Victor Ponta a votat, duminică, în jurul orei 10.00, la secţia organizată în şcoala nr. 17 din Bucureşti. Premierul a venit la vot împreună cu soţia sa Daciana şi primarul Capitalei Sorin Oprescu.

 

"Sunt convins şi optimist că după 25 de ani de când ne-am câştigat o libertate mult dorită putem pune punct unei tranziţii care nu se mai încheia. Cred că din această iarnă vom fi cu adevărat o ţară democratică, o ţară europeană. După 10 ani de război şi distrugeri, putem să ne apucăm să reconstruim. O să construim în Bucureşti, Transilvania, Moldova şi pentru românii din afară", a declarat Victor Ponta la ieşirea de la urne.

Premierul a mers la secţia de votare însoţit de soţia sa. "Să ne ajute Dumnezeu să urmeze o perioadă de linişte şi să scăpăm de ură şi dezbinare", a declarat Daciana Sârbu în aplauzele susţinătorilor lui Victor Ponta.

Prezenta la vot până la ora 10.00, la alegerile de duminică, a fost de 6,55%, potrivit datelor Biroului Electoral Central. Prezenţa este una uşor mai ridicată faţă de cea din 2009, când, în primul tur de scrutin, a fost, la ora 10.00, de 6,17%. 

 

În mediul urban au votat, duminică, până la ora 10.00, 6,37% dintre alegători, iar în mediul rural 6,78%.

La alegerile prezidenţiale din 2009, în primul tur de scrutin, prezenţa la vot la ora 10.00 a fost de 6,17%. În mediul urban au votat 5,65%, în mediul rural 6,88%.

În Bucureşti, prezenţa la vot, până la ora 10.00, a fost de 5,76%, faţă de 5,16% în 2009.

 

 

Secţiile de votare pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale s-au deschis, duminică, la ora 07.00. Peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne pentru alegerea preşedintelui pentru un mandat de cinci ani, dintre cei 14 candidaţi înscrişi în cursă.

 

Secţiile de votare pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale s-au deschis, duminică, la ora 07.00, fiind aşteptaţi la urne 18.284.326 de alegători

Secţiile de votare se închid la ora 21.00.

Alegătorii vor vota la secţia de votare la care sunt arondaţi, potrivit domiciliului. Cei care sunt în altă localitate decât cea de domiciliu pot vota la orice secţie de votare, pe listele suplimentare, fiind înscrişi de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare într-un tabel separat. Aceştia trebuie să completeze o declaraţie pe propria răspundere când se prezintă la urne, prin care îşi asumă că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Cei 14 candidaţi care au intrat în cursa prezidenţială sunt, în ordinea în care vor apărea pe buletinul de vot: Kelemen Hunor (UDMR), Klaus Iohannis (ACL), Dan Diaconescu (PPDD), Victor Ponta (Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC), William Brînză (PER), Elena Udrea (PMP), Mircea Amariţei (Prodemo), Teodor Meleşcanu independent), Gheorghe Funar (independent), Zsolt Szilagyi (PPMT), Monica Macovei (independent), Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă), Călin Popescu Tăriceanu (independent) şi Corneliu Vadim Tudor (PRM).

Potrivit sondajelor de opinie, Victor Ponta şi Klaus Iohannis vor intra în turul al doilea al alegerilor, care va avea loc pe 16 noiembrie. Turul al doilea de scrutin este organizat în condiţiile în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.

Peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne, duminică, pentru alegerea preşedintelui pentru un mandat de cinci ani, dintre cei 14 candidaţi înscrişi în cursă.

 

Conform celor mai recente cifre, pentru cei 18.296.567 cetăţeni cu drept de vot au fost înfiinţate 18.550 de secţii de votare în ţară şi 294 în străinătate, pentru scrutin fiind pregătite 20.745.068 de buletine de vot şi 94.220 de ştampile cu menţiunea "Votat".

Secţiile de vot se deschid la ora 7.00 şi se închid la ora 21.00.

CINE VOTEAZĂ

Preşedintele României se alege pentru un mandat de cinci ani, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Au drept de vot cetăţenii români care au 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sau în străinătate. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

Peste 200.000 de alegători cu vârsta de 18 ani sunt aşteptaţi să voteze în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în timp ce peste 2.500 de cetăţeni cu drept de vot de peste 100 de ani sunt înscrişi de asemenea în listele electorale permanente, potrivit statisticilor AEP.

Astfel, la primul tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui României sunt aşteptaţi la urne 227.104 alegători cu vârsta de 18 ani.

Conform datelor AEP, 1.853 de alegători au vârsta de 100 de ani şi 2.538 au peste 100 de ani.

Potrivit statisticilor, 5.634.774 cetăţeni cu drept de vot au vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, iar 845.109 alegători au peste 80 de ani.

UNDE SE VOTEAZĂ

Alegătorii votează de regulă la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului. Alegătorii care în ziua votării se află în altă localitate decât cea de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare în care îşi desfăşoară activitatea.

Alegătorii care în ziua votării se află în străinătate votează la secţiile de votare constituite pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din copia listei electorale permanente existente la biroul electoral al secţiei de votare, alegătorii care în ziua votării se află în altă localitate decât cea de domiciliu, precum şi alegătorii care votează la secţiile de votare din străinătate sunt înscrişi în listele electorale suplimentare. Pe aceleaşi liste vor fi trecuţi, pentru a vota, alegătorii care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secţie.

Cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia din următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Cetăţenii români cu domiciliul în România care în ziua votării se află în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar sau titlul de călătorie, cărţii de identitate şi a cărţii electronice de identitate, valabile în ziua votării.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în străinătate, precum şi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot în baza unuia din următoarele acte de identitate: paşaportul simplu, paşaportul simplu temporar, paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.

CUM VOTĂM

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.

Alegătorul prezintă actul de identitate preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare sau membrului desemnat de acesta, care verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia.

În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau în lista suplimentară, după caz, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT", pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot.

Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea "VOTAT", buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea "VOTAT" este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

Votul este valabil exprimat în cazul în care, deşi ştampila cu menţiunea "VOTAT" aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea "VOTAT", precum şi în situaţia în care ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater.

Sursa: Mediafax

Pagina 1 din 2