Premierul Victor Ponta a declarat, marti dimineata, intr-un discurs in fata Parlamentului pe tema votului din diaspora, ca legea privind organizarea alegerilor trebuie schimbata, deoarece "este depasita de realitatile demografice".

 

Ponta a propus, la dezbaterea din Parlament, introducerea votului prin corespondenta sau a votului electronic, precum si sa se dea "unei autoritati aflate in subordinea Parlamentului, asa cum este Autoritatea Electorala Permanenta, sarcina organizarii votului".

Victor Ponta a afirmat ca "exista doar 500 de mii de cetateni romani care au declarat ca au domiciliul in strainatate", adaugand ca doar 10% din romanii din diaspora au votat si ca autoritatile nu puteau sti unde exista cele mai mari aglomerari de cetateni romani, pentru a organiza mai multe sectii. 

"Am platit pretul politic pentru ceea ce s-a intamplat", a mai spus primul ministru.

"Victoria lui Klaus Iohannis asupra premierului Victor Ponta nu are un efect imediat in ceea ce priveste calificativele acordate Romaniei, care este evaluata la BBB- (cel mai redus nivel din categoria investment grade - n.r.), cu perspectiva stabila", potrivit agentiei de evaluare financiara. 

Analistii S&P avertizeaza asupra unei posibile perioade de instabilitate la nivelul coalitiei guvernamentale in urma rezultatelor de la alegerile de duminica, precum si a unui potential conflict intre presedintele ales si guvern. 

"Ratingurile Romaniei ar putea fi reevaluate daca, pe fondul posibilei incertitudini politice, perspectivele economice se vor inrautati sau vom observa o deviatie vizibila de la asteptarile privind stabilitatea fiscala",potrivit notei S&P. 

Nici analistii Moody's nu anticipeaza o modificare a calificativului de tara acordat Romaniei, in ciuda unei volatilitati crescute in piete pe termen scurt in contextul victoriei surprinzatoare a lui Iohannis. 

"Desi evenimentele politice, care nu au fost anticipate de catre piata, pot conduce, pe termen scurt, la o volatilitate marita a pietei de capital si a cursului de schimb, nu consideram ca estimarile privind evolutia ratingurilor Romaniei vor suferi modificari ca urmare a rezultatelor alegerilor", a declarat pentru Mediafax analistul Moody’s Atsi Sheth. 

Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a declarat luni că propune înfiinţarea unei comisii parlamentare care împreună cu reprezentanţii instituţiilor statului şi ai ONG-urilor să elaboreze o nouă legislaţie privind votul din străinătate. 

 

"Este evident că România are nevoie de o nouă legislaţie şi o nouă logistică privind votul compatrioţilor noştri din diaspora. În final, ieri au votat aproape 400.000 de români. Vă reamintesc că în 2009 au votat 143.000. E foarte probabil ca în 2016 să voteze şi mai mulţi. Deci, din acest punct de vedere, dacă va exista un acord cu cei de la ACL, vreau să facem o comisie parlamentară, împreună cu reprezentanţii instituţiilor statului, ai ONG-urilor românilor din diaspora, ai noului preşedinte, domnul Iohannis, şi la începutul anului 2015 să elaborăm legislaţia care să asigure participarea la vot a tuturor românilor care doresc să facă acest lucru, din ţară şi din diaspora", a declarat Victor Ponta la Palatul Parlamentului. 

El a adăugat că Ministerul Afacerilor Externe rămâne o instituţie fundamentală a statului român. 

"O să încerc să salvez prestigiul MAE. Este o instituţie fundamentală a statului român, care are ca atribuţii reprezentarea noastră în politica externă şi doar ocazional organizarea de alegeri. Domnul ministru Meleşcanu a venit în ultimul moment, a făcut tot ceea ce putea să facă din punct de vedere legal şi omenesc. Oricum, domnia-sa nu a venit ca să rămână ministru de externe ci, practic, a încercat să ajute pe ultima sută de metri. Faţă de primul tur, 161.000 de voturi exercitate, în turul II au fost 380.000, deci cred că s-a muncit foarte mult, dar e nevoie de o schimbare de legislaţie pentru ca în decembrie 2016 votul în diaspora să se poată desfăşura în mod normal", a spus premierul. 

UPDATE ora 11 - Klaus Iohannis a obţinut 54,51% din voturi, iar Victor Ponta a obţinut 45,49%, după numărarea voturilor din 96.5% din secţii, a anunţat reprezentantul BEC la ora 11.00.

 

Biroul Electoral Central a dat publicităţii date oficiale parţiale privind turul II al alegerilor prezidenţiale centralizate până la ora 7,00. Astfel, Klaus Iohannis a obţinut 54,66 % din voturi, în timp ce Victor Ponta are 45,33%.

 

Klaus Iohannis a obţinut 54,66% din voturi, iar Victor Ponta a obţinut 45,34%, după numărarea voturilor din 96.5% din secţii, a anunţat reprezentantul BEC la ora 9.00.

La ora 5.00, după centralizarea voturilor din 14,424 de secţii din ţară, adică 76,53% din totalul de 18,847, BEC a anunţat următoarele rezultate parţiale: Klaus Iohannis - 54,81%, Victor Ponta - 45,18%.

Din numărul total al alegătorilor înscrişi pe liste în cele 14424 de secţii, de 14,255,470, s-au prezentat la urne 9,035,613, adică 63,38% Numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 8,904,685, adică 98,55%. Dintre acestea, 4,023,545 au fost în favoarea lui Victor Ponta şi 4,881,140 au fost în favoarea lui Klaus Iohannis.

 

Duminică, 16 Noiembrie 2014 13:11

ŞOCANT. A murit imediat după ce a votat

Un bărbat de 76 de ani, din comuna Bîrsești, a decedat în această dimineață, la scurt timp după ce a votat.

 

Omul a mers la o secție de vot din localitate, și-a exprimat opțiunea, după care a plecat. La aproximativ 100 metri distanță de secția de votare, bărbatul s-a prăbușit la pământ și a decedat, iar echipajul medical ajuns la fața locului nu a mai putut face nimic pentru a-i salva viața. 

Potrivit informațiilor primite de la polițiștii, care la această oră se află la fața locului pentru cercetări, bărbatul ar fi murit din cauza unor afecțiuni medicale.

 

Peste 1.500.000 de alegători, reprezentând 8,52% din totalul celor înscrişi în listele electorale, s-au prezentat la urne, la nivel naţional, până la ora 10.00, potrivit datelor preliminare privind prezenţa la vot centralizate la BEC, prezenţă peste cea din primul tur, care a fost de 6,55%.

 

Cea mai mare prezenţă este înregistrată în judeţele Olt şi Teleorman, peste 11%, alte judeţe fruntaşe fiind Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Ilfov, Mehedinţi, peste 10%.

Cea mai slabă prezenţă la vot s-a înregistrat în judeţele Harghita - 4,69% şi Covasna - 5,28%.

La turul II al alegerilor prezidenţiale din 2009, până la ora 10.00 îşi exprimaseră opţiunea prin vot 7,52% dintre alegătorii înscrişi în listele electorale.

Potrivit primelor cifre ale exit-pollurilor, Victor Ponta este pe primul loc în preferinţele românilor cu 61% dintre voturile exprimate până la ora 10.30, în timp ce Klaus Iohannis are 36%.

 

PREZENŢA LA VOT, la ora 10.00,  în turul al doilea este de 8,51%, potrivit unor surse BEC.  În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2009, până la ora 10.00 a votat 7,52% dintre români. În mediul urban au votat atunci 6,98% dintre alegători, iar în mediul rural - 8,27%.

 

Aproape 1.100 de deţinuţi de la două penitenciare din judeţul Prahova şi-au exprimat dorinţa de a vota duminică, în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. 

 

Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului de Femei Târgşor, Ioana Luca, a declarat că 635 dintre cele 697 de femei încarcerate aici au drept de vot, 481 dintre acestea exprimându-şi intenţia de a vota. În acest scop, la Penitenciarul Târgşor se vor deplasa două urne mobile. 

De asemenea, în custodia Penitenciarului Ploieşti există 651 de persoane private de libertate, dintre care 604 sunt cu drept de vot, 533 exprimându-şi intenţia de a vota. La penitenciar vor fi amenajate spaţii speciale unde vor fi amplasate urnele pentru ca deţinuţii să poată vota. 

La nivelul judeţului Prahova sunt amenajate 622 de secţii, în 493 de spaţii, la vot fiind aşteptaţi peste 677.000 de alegători.

Românii sunt chemaţi, astăzi, la urne pentru a-şi alege noul preşedinte. Victor Ponta şi Klaus Iohannis sunt cei doi finalişti care îşi dispută funcţia supremă în stat. Secţiile de votare s-au dechis la ora 7.00 şi se vor închide la 21.00. La închiderea urnelor, vor fi difuzate primele cifre ale EXIT-POLL-urilor.

 

18.281.625 de alegători sunt aşteptaţi la vot în cel de-al doilea tur pentru a alege unul dintre cei doi candidaţi rămaşi în cursa pentru Cotroceni: candidatul Alianţei PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, şi cel al Alianţei Creştin - Liberale (ACL), Klaus Iohannis. 

Victor Ponta intră în turul al doilea cu o diferenţă de 10 procente, după ce, în primul tur, a obţinut 40,44% (3.836.093 voturi), în timp ce Klaus Iohannis a fost votat de 30,37% dintre alegători (2.881.406 voturi). 

În turul final, va fi declarat ales preşedinte candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. În sondajele de opinie realizate, înainte de finală, Victor Ponta era cotat drept câştigător al alegerilor prezidenţiale.

În ţară vor fi organizate 18.550 secţii de vot, iar în Bucureşti 1.245. În sectorul 1 al Capitalei vor fi 162 de secţii, în sectorul 2 - 202, în sectorul 3 - 274, în sectorul 4 - 178, în sectorul 5 - 196, iar în sectorul 6 - 233 de secţii de votare. 

Alegătorii vor vota la secţia de votare la care sunt arondaţi, potrivit domiciliului.  Cei care sunt în altă localitate decât cea de domiciliu pot vota la orice secţie de votare, pe listele suplimentare, fiind înscrişi de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare într-un tabel separat. Aceştia trebuie să completeze o declaraţie pe propria răspundere când se prezintă la urne, prin care îşi asumă că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Matt Brown, jurnalist şi analist economic american, expert în politici publice, consideră că victoria lui Victor Ponta în alegerile de duminică îl va plasa pe acesta în avangarda liderilor progresişti din Europa, alături de prietenul și colegul său italian, prim-ministrul Matteo Renzi. În opinia lui Brown, Ponta este liderul care poate oferi României un viitor mai bun, miza scrutinului de duminică, 16 noiembrie, fiind transformarea României într-un stat european modern.

 

"De când a devenit prim-ministru, Victor Ponta a militat nu numai pentru a transforma politica economică a țării sale, dar, de asemenea, pentru a încuraja o atitudine pro-americană în zona stângii româneşti. (...) Importanța liniei pro-americane a lui Victor Ponta nu ar trebui să fie subestimată. În contextul în care tensiunile de pe granița de est a Europei persistă, iar agresiunile lui Vladimir continuă, mass-media din SUA au început să se întrebe dacă intrăm într-o nou Război Rece. În anii următori, România va avea un rol tot mai important de jucat în geopolitica la nivel mondial.", atrage atenţia analistul american.

Brown aminteşte că Ponta a oferit sprijin necondiționat pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, fiind unul dintre puţinii lideri europeni care iau în serios responsabilitățile ţării sale în cadrul NATO. În opinia sa, Ponta a demonstrat acest lucru prin creșterea treptată a cheltuielilor pentru apărare și angajamentul privind dublarea cheltuielilor de apărare din România până în 2017.

În domeniul economic, analistul american consideră că Ponta a reuşit să transmită semnale importante, performanța economică din România sub guvernarea lui Ponta fiind impresionantă: „În 2013, rata de creștere economică din România a fost de 3,5%, potrivit Eurostat, biroul oficial de statistică din Uniunea Europeană. A doua cea mai mare rată de creştere din întreaga Uniune.", subliniază Brown. Acesta punctează, totodată, că Ponta a menţinut acordul cu FMI, considerat de mulţi investitori drept o piatră de temelie pentru încrederea acestora în economia românească. Analistul american aminteşte totodată că un raport recent privind calitatea guvernării, realizat de Banca Mondială, arată că acest indicator s-a îmbunătățit semnificativ în România, marcând cel mai bun rezultat din ultimii 20 de ani.

„În cazul în care Ponta va deveni președinte duminică, partenerii săi progresişti din Uniunea Europeană – precum președintele francez, Francois Hollande, respectiv premierul italian Matteo Renzi – vor urmări să includă sprijinul său politic și diplomatic în deplasarea agendei economice a Uniunii Europene dinspre austeritate către creșterea economică. Printre partidele politice progresiste din Europa, există o mișcare tot mai mare de a reactualiza cadrul macro-economic al Uniunii Europene. Această schimbare generală de cadru ar fi benefică pentru România, fiind, de asemenea, esențială pentru menţinerea încrederii investitorilor în țara sa.", a conchis Matt Brown.

Pagina 1 din 5