Marţi, 5 aprilie, 2016, ora 10:00, va avea loc deschiderea oficială a expoziţiei „Prahova Culturală – România 100”.
Expoziţia este organizată în pavilionul expoziţional al Centrului de Afaceri Multifuncţional „Lumina Verde”, situat în incinta Parcului Industrial Ploieşti (Şoseaua Ploieşti-Târgovişte, km 8). Printre expozanţi se numără Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Muzeul Judeţean de Artă Prahova, Centrul Judeţean de Cultură Prahova, Biblioteca Judeţeană Nicolae Iorga Ploieşti, Muzeul de Biologie Prahova, Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi Energii Regenerabile Ploieşti, Agenţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova.
Tot în acest cadru va avea loc şi expozitia ,,UNIFICATORII: Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, Regele Ferdinand I al României", în viziunea artiştilor lumii, organizată de caricaturistul prahovean Nicolae Ioniţă.
Expoziţa va fi deschisă în perioada 5 – 10 aprilie, 2016, între orele 10:00 – 17:00, iar intrarea va fi liberă.
Mai multe societăți comerciale din Parcul Industrial Ploiești (PIP) vor să închidă activitatea sau să se relocheze din cauza unor neînțelegeri cu Serviciul Public de Finanțe Locale Ploiești (SPFL).
Concret, din 2013, Legea 186 prevede la articolul 20 scutirea de la impozitare a terenurilor și clădirilor firmelor din Parcurile Industriale din România. La Ploiești însă, firmele au fost impozitate și în 2014 și vor fi și în 2015, în baza Hotărârii de Consiliu Local 420/25.11.2014.
26 de societăți comerciale au semnat o petiție pe care au trimis-o Primăriei Ploiești, pe 25 iunie 2014, în care avertizau că dacă această situație va continua vor fi nevoiți să oprească activitatea și să se mute în alte județe. Printre investitorii care semnau petiția se regăsesc firme mari, cum ar fi Baumix, Calsonic Kansei, Cameron International, Johnson Controls, Wim Bosman și Yazaki
În prezent, sunt aproape 8.000 de angajați în societățile din Parcul Industrial Ploiești care sunt în pericol de a-și pierde locurile de muncă dacă investitorii vor hotârî să se relocheze. Se zvonește că firma Yazaki intenționează să își mute activitatea în Brăila, pentru a beneficia de scutirile de la impozite, prevăzute de articolul 20 din Legea 186/2013.
Roxana Lungu, director tehnic al Parcului Industrial Ploieşti (PIP), a acordat un interviu pentru PH-online, în care se referă la activitatea din cursul anului care se încheie şi la proiectele pentru 2013 şi explică de ce merită să fie plasat pe locul întâi la nivel de ţară.
Reporter: Cum a fost anul 2012 pentru Parcul Industrial Ploieşti?
Roxana Lungu: Aş putea spune că lucrurile nu stau atât de rău pe cât ar fi putut să stea având în vedere situaţia economică, socială şi politică nu numai la nivel naţional, ci internaţional. Noi ne putem mândri că anul acesta am funcţionat sub auspicii fericite având în vedere faptul că încă ne menţinem pe profit cu o cotă nu foarte mare, dar suficientă încât să ne asigure nouă speranţe şi pentru viitor. Anul acesta, deşi au fost frământări generate de tot felul de probleme economice şi de instabilitate, 95% dintre societăţile care funcţionează în cadrul parcurilor noastre industriale şi-au menţinut activitatea şi nu au avut niciun fel de probleme. Chiar dacă o societate a avut probleme de insolvenţă, acestea nu au fost decisive şi se întrevăd soluţii pentru viitor. Una peste alta, toate cele 53 de societăţi care funcţionează în cadrul Parcului Industrial Ploieşti sunt încă în activitate şi semnalele sunt că vor continua să îşi desfăşoare pe ani buni de acum încolo activitatea şi aici vorbim de societăţi importante cu renume mondial- Yazaki, Johnson Controls, Calsonic Kansei, Cameron, deci multinaţionale care sunt reprezentative şi cu care noi ne mândrim. Suntem foarte fericiţi că întotdeauna dumnealor s-au arătat foarte încântaţi de serviciile care noi le-am oferit. În afară de faptul că le-am asigurat tot ce le trebuie, începând cu energie, apă, infrastructură, paza din afară a obiectivelor dumnealor, este vorba şi de faptul că ne-am implicat direct în orice fel de probleme pe care le-au avut. La nivel de Consiliul Judeţean am avut întotdeauna suport şi înţelegere necondiţionată, dar şi la nivel local unde, prin prisma vechii colaborări a noastre la nivel local, doamna director general a mai găsite nişte portiţe pe care le-a putut deschide în sprijinul colaboratorilor noştri. Deci, au avut sprijin pe probleme de personal, pe racolare de forţă umană, absolut orice fel de probleme, inclusiv mărunte legate, de exemplu, de un spaţiu de parcare suplimentar pe care îl voiau. Noi i-am sprijinit, iar faptul că sunt mulţumiţi pentru noi înseamnă tare mult.
R. L.: Lăsând deoparte orice falsă modestie, l-aş plasa pe locul întâi, având în vedere că a fost primul şi că a asigurat posibilitatea de a încadra în muncă o grămadă de forţă din judeţul Prahova- vorbim de zona Urlaţiului, unde mai avem un parc industrial, de zona Mizilului, unde avem mari speranţe că în cursul lui 2013 vom dezvolta şi acolo un parc industrial, pentru că deja am pornit cu paşi repezi, şi la Ciorani unde, de asemenea, mai avem un astfel de parc. Din acest punct de vedere, cât şi al faptului că la noi tot timpul au venit operatori economici- de plecat nu au prea plecat, deci în judeţ treburile merg în general bine- pentru noi este foarte bine şi ne dă voie să sperăm că ne clasăm, dacă nu pe primul loc, atunci cu siguranţă între fruntaşii pe ţară.
R. L.: Părerea mea este că e vorba în primul rând de norocul pe care judeţul nostru l-a avut din toate punctele de vedere. La noi a fost dezvoltată o industrie puternică încă înainte de `90- industrie grea, industrie uşoară, dar a mers foarte bine şi la capitolul de industrie alimentară şi la agricultură. Apoi, sunt deschiderea, înţelegerea şi sprijinul de care s-au bucurat la nivel de Consiliu Judeţean. Aici vorbim de Consiliul Judeţean în special prin preşedintele său care are întâlniri nu doar la nivel judeţean, ci şi la nivel european, discuţii şi întrevederi cu foarte mulţi operatori economici, cu foarte milte societăţi de renume din Europa- vorbim aici de Italia, de Belgia, de alte ţări reprezentative. S-au făcut tot felul de vizite, de schimburi de experienţă, tot felul de acţiuni organizate şi la nivel de CCI. Am fost sprijiniţi şi s-a făcut lobby pentru acest judeţ într-un mod foarte eficient.
R: Dacă Prahova este atractivă pentru investitori, în ţară, însă, sunt companii mari care îşi fac bagajele şi pleacă. Cum vedeţi dvs România din acest punct de vedere?
R. L.: Eu sunt foarte optimistă. Dacă ne piere speranţa, deja lucrurile sunt într-o paletă sumbră. Eu cred că la momentul de faţă avem toate şansele ca, într-o primă fază, să ne liniştim, să ne adunăm şi să pornim cu paşi siguri spre un viitor pentru care să depunem eforturi să fie cât mai bun. Stă în puterea noastră să încercăm să fim cât mai competenţi, să ne implicăm, să creăm nişte relaţii solide şi pozitive şi fiecare să îşi aducă aportul lui cât de mic pentru că lucrurile se pot îmbunătăţi. Avem toate datele. Avem o ţară frumoasă, Dumnezeu ne-a înzestrat cu de toate, acum avem şi suport politic, în momentul în care tulburările nu vor mai fi atât de aprige sunt convinsă că ne vom redresa.
R. L.: În primul rând, de linişte, avem nevoie de mai multă implicare, de comunicare constructivă între toţi cetăţenii şi de pus un pic mai mult umărul la treabă. Trebuie să încercăm să şi oferim ceva înainte de a cere, începând cu cei de lângă noi, cei care sunt deasupra noastră şi atunci sunt sigură că vom avea rezultate.
R. L.: Sunt multe. La nivel de parcuri industriale, ar trebui găsite nişte modalităţi, nişte soluţii de a stimula investitorii fie ei mici, fie ei mari, la modul de a li se micşora cantitatea de documente, de acte care trebuie făcute pentru începerea şi susţinerea unei activităţi. Automat, şi la taxe trebuie umblat, mai ales pentru cei din afară care au de dat o gramadă de bani pe taxe şi la importuri şi la exporturi pentru că mulţi dintre ei lucrează pentru export şi automat materia primă le vine din afară.
Alte schimbări necesare vizează cu precădere Constituţia care permite stări de incertitudine, de interpretare care duc la tot felul de situaţii mai mult decât neplăcute pentru toată lumea şi în mod special pentru cei mulţi care nu au sprijinul nimănui, decât al lor şi al Lui Dumnezeu. Apoi, am putea discuta şi despre nişte legi specifice care ar putea fi modificate la modul constructructiv în puncte esenţiale. Mă refer în mod special la sănătate, capitol la care stăm foarte rău şi vedem că lumea este deznădăjduită. S-au închis o grămadă de spitale, pierdem forţă de muncă mai mult decât valoroasă pe care alţii şi-o doresc, mă refer la cadre medicale care au o bună pregătire… La învăţământ este, de asemenea, o mare problemă.
R. L.: Sunt optimistă. Eu mă aştept la lucruri foarte bune şi la anul să sperăm că o să reuşim să avem un profit cel puţin cu jumătate mai mult decât am realizat anul acesta.
Pentru anul viitor, dacă privim în urmă la ce s-a început deja, sunt mari speranţe să putem să ne dezvoltăm şi să ne bucurăm de oportunităţi şi în Mizil unde deja suntem spre final cu asigurarea tuturor utilităţilor pentru terenul pe care îl avem acolo în suprafaţă de 30 de hectare dintre care la momentul de faţă opt sunt deja ocupate. Sunt discuţii care s-au purtat şi sperăm ca la începutul anului viitor să se finalizeze şi să avem şi acolo o activitatea adevărată. Ne dorim să avem aici cât mai multă forţă de muncă angajată în activităţi de producţie.
Şi pentru Ciorani sperăm să se contureze câte ceva. Aici a fost un proiect minunat de dezvoltare a unui depozit de legume, care s-ar fi putut dezvolta cu o activitate industrială, printr-o fabrică de compoturi şi alte asemenea. Aici avem şi linia de cale ferată în imediata proximitate a parcului, iar în proximitate sunt nu numai mici fermieri care au activităţi în agricultură, ci chiar asociaţii care ar putea să dezvolte o activitate conturată în parcul industrial de la Ciorani.
Nu e lăsat deoparte proiectul, dar situaţia economică nu prea ne-a permis să ne mai implicăm şi în acea zonă. Ne-am focalizat pe Mizil, pe finalizarea a tot ceea ce a însemnat Parc Industrial Urlaţi unde tot este ocupat şi activitatea merge foarte bine. Sperăm că anul acesta vom pune pe linia de plutire Mizilul şi vom porni cu dreptul şi pentru Ciorani. De altfel, aici s-au făcut tot felul de studii, de proiecte şi pentru apă şi pentru gaze şi pentru infrastructură, dar am rămas în fază de proiect pentru că, neavând niciun contract sigur, nu am putut să ne avântăm spre alte cheltuieli.