PSD a trecut prin două momente extrem de dificile pentru partid, cu pierderi politice importante. Moțiunea de cenzură împotriva propriului Guvern, dar și instalarea noului Guvern au fost două încercări grele pentru partid, iar după o scurtă vacanță acordată organizațiilor va începe nebunia în teritoriu.

Surse din PSD ne-au precizat că imediat după ce se va finaliza vacanța, va începe un tur de forță cu alegeri interne în PSD. Liviu Dragnea l-a mandatat pe omul său de bază, președintele executiv, Niculae Bădălău, să meargă din organizație în organizație pentru a asigura corectitudinea scrutinului.

Cel puțin șase organizații județene vor fi decapitate, ca urmare a rezultatelor slabe obținute la alegerile din 2016. De asemenea, există organizații în PSD unde avem conducere interimară și aici vom avea alegeri interne, ne-au mai precizat sursele noastre.

Totodată, va fi discutată situația filialelor Timiș și Caraș Severin, cele două organizații ai căror parlamentari au boicotat moțiunea de cenzură. Liviu Dragnea a precizat că sancțiunile vor fi lăsate la îndemâna fiecărei organizații, însă sursele noastre susțin că ”centrul” va avea grijă să se degajeze o soluție înainte de a începe dezbaterile.

Liviu Dragnea își dorește ca până în toamnă toate alegerile interne din partid să fie rezolvate pentru că intenția liderului PSD este de a prelua din nou cu mână forte partidul, asta după ce în perioada de criză politică a părut că a scăpat hățurile din mână.

La nivel de Parlament, Liviu Dragnea va forța câteva transferuri în această vară, pentru că PSD și ALDE au pierdut 19 parlamentari ”pe drum”,  în cele șase luni trecute de la alegerile parlamentare. În buza moțiunii de cenzură și votul de învestitură nu s-au făcut foarte multe transferuri pentru că orice parlamentar ridica miza la negociere, însă, acum, când apele s-au mai liniștit Dragnea și oamenii săi negociază de pe alte poziții eventuale transferuri, iar până în toamnă s-ar putea reface o majoritate parlamentară solidă.

Partidul Social Democrat a obţinut 42,9% din voturile valabil exprimate pentru primari la alegerile locale de duminică, fiind urmat de Partidul Naţional Liberal - cu 34,32%, după centralizarea de către BEC a rezultatelor din 1.838 de secţii din totalul celor 3.186 existente în ţară.

 

 

Alianţa PSD+UNPR a obţinut la Primăria Capitalei 42,79% din totalul voturilor valabil exprimate la alegerile locale de duminică, urmată de USB - cu 29,7%, după centralizarea de către BEC a rezultatelor din 182 de secţii din totalul celor 1.252 existente în Bucureşti.

Rezultate BEC ora 12,00

La nivel naţional, votul politic pentru primării a fost în felul următor:

PSD - 42,9%

PNL - 34,2%

ALDE - 5,46%

UDMR - 4,57%

PMP - 3,26%

Votul politic pentru consilii judeţene:

PSD - 38,71%

PNL - 32,61%

ALDE - 5,88%

UDMR - 5,05%

PMP- 4,14%

Consiliul General al Municipiului Bucureşti:

PSD-UNPR - 39,81%

USB - 24,95%

PNL - 13,23%

Primăria Capitalei:

Gabriela Firea (PSD-UNPR) - 42,79%

Nicuşor Dan (USB) - 29,70%

Cătălin Predoiu (PNL) - 11,21%

Robert Turcescu (PMP) - 6,6%

Daniel Barbu (ALDE) - 3%

Peste jumătate dintre români sunt interesaţi de alegerilor locale din iunie, iar 38,4% dintre respondenţi ar vota listele PSD pentru consiliile locale şi judeţene şi 36,7% pe cele ale PNL, relevă un sondaj INSCOP.

 

Potrivit sondajului, doar 57,7% dintre români declară că sunt interesaţi de alegerile locale, 22,3% dintre respondenţi spun că sunt foarte interesaţi, iar 35,4% că sunt interesaţi. În schimb, 19,4% susţin că sunt oarecum interesaţi, 12,6% nu sunt foarte interesaţi, iar 9,9% — nu sunt deloc interesaţi de scrutinul din iunie.

Din cei 57,7% dintre respondenţii care se declară interesaţi de alegerile locale, doar 44,3% exprimă o opţiune de vot, 13,4% fiind nehotărâţi sau alegând să nu răspundă la întrebare.

Astfel, dacă duminica viitoare ar fi chemaţi la urne, 38,4% dintre români ar vota listele PSD pentru consiliile locale şi judeţene, iar 36,7% pe cele ale PNL.

În clasamentul intenţiei de vot pentru consiliile locale şi judeţene urmează PMP cu 5,5%, UDMR — 5,1%, ALDE — 4,1%, M10 — 1,6%, UNPR — 1,2%, PRM — 1,2%, PSRO — 1%, PRU — 0,7% şi PNţCD — 0,6%.

Potrivit cercetării, 1,9% dintre români ar vota un candidat independent, 1,6% ar alege un alt partid naţional, iar 0,4% optează pentru un partid local sau regional.

Întrebaţi dacă ar vota la alegerile locale candidaţii unui partid nou înfiinţat, doar 27,2% dintre români răspund pozitiv, în timp ce 41,9% declară contrariul. 21,6% dintre intervievaţi sunt nehotărâţi, iar 9,3% aleg varianta NS/NR.

De asemenea, 39,7% afirmă că ar fi dispuşi ca la alegerile locale să acorde votul unui candidat independent, fără legături cu partidele politice actuale, în timp ce 31,8% nu ar vota cu un asemenea candidat. 20,8% nu sunt hotărâţi încă dacă să acorde votul unui candidat independent, iar 7,7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

''Aşadar, există un segment important din populaţie dispus să acorde votul unei formaţiuni noi sau unui candidat independent, cu condiţia ca persoanele care se vor prezenta la alegerile locale să nu mai fi fost implicate până în prezent în viaţa politică'', arată autorii cercetării.

Sondajul INSCOP Research a fost realizat la comanda Adevărul în perioada 21 — 28 martie şi are o eroarea maximă admisă de plus/minus 3%.

PSD se pregătește să anunțe candidaturile finale pentru alegerile locale. Surse din partid au dezvăluit pentru realitatea.net care sunt numele stabilite pentru fotoliile de primar general și primari de sector. Astfel, la Primăria Capitalei va candida Gabriea Firea, în timp ce pentru cele 6 sectoare s-a recurs la o înțelegere cu ALDE și UNPR. Toate candidaturile vor fi validate vineri, în cadrul ședinței Comitetului Executiv Național.


Pentru Sectorul 1, PSD va merge pe mâna candidatului ALDE, Laura Chiriac. De altfel, aceasta a început o reală campanie în sector, postând pe facebook diverse fotografii de la diverse acțiuni la care participă.

La sectorul 2 PSD îl va susține pe Neculai Onțanu, candidatul UNPR, cel care are cele mai mari șanse să câștige un nou mandat.

La sectorul 3, Robert Negoiță rămâne candidatul PSD, acesta fiind cotat cu un scor foarte mare și în sondajele PNL.

La sectorul 4 PSD îl va susține pe candidatul ALDE, Ștefan Spiridon.

În schimb, la sectorul 5, după ce Cristian Rizea a fost anchetata de DNA, PSD a fost nevoit să își caute un alt candidat. Potrivit unor surse,  social- democrații vor merge pe mâna lui Daniel Florea, deputat PSD. 

Nu în ultimul rând, o repoziționare a fost și la sectorul 6. Dacă favorit era inițial Gabriel Mutu, senator PSD, se pare că social-democrații îl vor susține pe Ștefan Florescu, ca independent. Acesta era în cărți și pentru a candida din partea PNL, dar Cătălin Predoiu a anunțat că liberalii nu îl vor susține.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă la Buzău, că nu exclude colaborarea cu UNPR în niciun judeţ, pentru alegerile locale, relaţia pe care partidul o are cu această formaţiune fiind una "corectă".

 

 

Liviu Dragnea a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Buzău, unde a participat la Comitetul Executiv Judeţean al PSD, că relaţia pe care o are cu UNPR este "corectă", precizând că formaţiunea respectivă trece momentan printr-o perioadă delicată, generată de demisia liderului Gabriel Oprea.

În acest context, Dragnea a adăugat că nu exclude în niciun judeţ posibilitatea colaborării cu UNPR.

"Avem o relaţie corectă cu UNPR, este un partid care trece printr-o perioadă delicată, e normal, a avut un lider puternic, care a renunţat, a demisionat. Acum, firesc, UNPR e într-o perioadă de căutări, dar domnul Onţanu, domnul Steriu sunt oameni serioşi care cred că pot gestiona, în continuare, partidul într-o linie corectă. În Parlament avem o relaţie bună, de colaborare, şi sper să rămână, şi la locale sunt zone unde se fac colaborări. În alegerile locale. Nu excludem în niciun judeţ această posibilitate", a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

Joi, 10 Martie 2016 08:44

Şase deputați UNPR au trecut la PSD

Un numar de 6 deputati UNPR au anuntat conducerea Camerei Deputatilor că vor sa se inscrie in grupul social-democrat:

 

- Liliana Mincă

- Ștefan Dalca

- Adrian Diaconu

- Liviu Codirla

- Tudor Ciuhodaru

- Ion Pirgaru

Aproape un sfert dintre români (24%) ar vota cu PSD dacă mâine ar fi alegeri parlamentare, 20% cu PNL, 34% încă nu s-au hotărât, iar 13% spun că nu ar vota deloc, relevă un sondaj, realizat în perioada 1-5 februarie, de Institutul de Studii Sociale şi Politice (ISSPOL), care a stabilit patru profile de alegători pentru anul acesta.

 

Dacă mâine ar fi alegeri parlamentare cu ce partid aţi vota? Participanţii la sondaj au răspuns: PSD — 24%, PNL — 20%, ALDE — 2%, PMP — 2%, UDMR — 1%, 13% au spus că nu vor vota, iar 34% că nu s-au hotărât.

Analiza sociologică a stabilit patru tipuri de profile ale votanţilor pentru anul 2016 — alegătorul nehotărât, simpatizantul PSD, simpatizantul PNL şi apoliticul, precizează ISSPOL.

Potrivit acestuia, profilele indică "satisfacţia cu viaţa" şi viziunea despre viitor, atitudini şi preferinţe pentru diverse politici sociale sau economice şi caracteristicile socio-demografice.

"Alegătorii indecişi se declară mai degrabă satisfăcuţi cu viaţa, însă nu cred că lucrurile în ţară merg în direcţia bună. Aceştia manifestă o atenţie sporită faţă de mediul înconjurător, susţin într-o mai mare măsură acţiunile de combatere a corupţiei şi doresc reducerea numărului de parlamentari. Votanţii nehotărâţi manifestă într-o mai mare măsură atitudini naţionaliste, fiind cei care ar vota într-o proporţie mai mare împotriva UDMR şi, alături de alegătorii PSD, ar interzice accesul migranţilor sirieni în ţară. Această categorie de electorat cuprinde într-o proporţie mai mare femei, persoane tinere care locuiesc în mediul urban şi absolvenţi de studii peste medie", indică sondajul.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea este aşteptat, luni, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la audieri în dosarul referendumului. În prima instanță, liderul social-democraţilor fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare.


Şeful PSD Liviu Dragnea este acuzat de fraudarea referendumului din 2012, organizat pentru demiterea lui Traian Băsescu.

La termenul din noiembrie, Dragnea şi-a susţinut nevinovăţia în faţa completului de cinci magistraţi condus de şefa instituţiei, Livia Stanciu. "În continuare cred în nevinovăția mea, în adevăr, în maturitatea și înțelepciunea instanței. Tot ce am avut de spus, am spus în fata instanței și voi spune acolo", a declarat Liviu Dragnea la termenul din 23 noiembrie.

Dragnea nu va afla sentința în acest an, având în vedere că instanța a stabilit un termen de judecată și în luna ianuarie.

În primă instanţă, Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru fraudarea referendumului din 2012. Procurorii DNA au făcut apel.

Potrivit DNA, in calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte formatiunea reprezentata de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale.

In acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, in care a implicat mai multe persoane asupra carora avea influenta in virtutea functiei pe care o detinea, avand ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot. Potrivit DNA, demersul lui Dragnea a fost sustinut de 74 de persoane, presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt, in sarcina carora s-a retinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.



Deputatul Vlad Cosma a decis să-şi dea demisia din funcţiile de conducere pe care le avea în PSD, atât la nivel judeţean, cât şi la nivel central.

 

Contactat de ph-online.ro, deputatul a confirmat informaţiile şi a declarat că va rămâne membru PSD şi va susţine în continuare în calitate de deputat Partidul Social Democrat şi Guvernul Ponta.

Vlad Cosma este deputat în Parlamentul României din 2012. Politicianul a candidat din partea PSD în Colegiul 8 Mizil şi şi-a câştigat mandatul cu 73%, cel mai mare scor înregistrat în judeţul Prahova de la introducerea votului uninominal.

Vlad Cosma este membru PSD din anul 2007. De-a lungul timpului el a ocupat funcţiile de vicepreşedinte PSD Prahova şi preşedinte Organizatia C10-5 PSD Ploiesti. De asemenea, el este membru al Biroului Municipal PSD Ploiesti şi membru in Consiliul National PSD.

Sâmbătă, Partidul Național Liberal și-a lansat Programul de Guvernare.

 

În acest contetext, purtătorul de cuvânt al PSD, Gabriela Firea, a transmis, prin intermediul unui comunicat de presă, că programul de guvernare al liberalilor este lipsit de credibilitae, precizând că „cei care acum se ascund in spatele «noului PNL» ignora total realitatile economice din Romania de astazi, luandu-l pe «nu» in brate si facand opozitie fie cu amatorism, fie cu inconstienta.”

Totodată, Gabriela Firea întreabă ce valoare poate avea acest program de guvernare „din partea celor care nu numai ca au falimentat Romania in trecut, dar care au refuzat orbeste orice invitatie la dialog”.

„Cei din PNL au lansat astazi un program de guvernare total lipsit de credibilitate, avandu-i drept promotori pe Catalin Predoiu si Vasile Blaga, doi dintre principalii exponenti ai fostului regim PDL, care au facut foarte mult rau Romaniei in anii trecuti. Cei care acum se ascund in spatele «noului PNL» ignora total realitatile economice din Romania de astazi, luandu-l pe «nu» in brate si facand opozitie fie cu amatorism, fie cu inconstienta.

Ne-ar fi placut sa vedem o alta atitudine din partea lor, in care ideile bune lansate de noi sa fie recunoscute si sustinute, dar nu este cazul. Ne-ar fi placut sa vedem o sustinere a reducerilor de taxe propuse deja de Guvern, dar nu e cazul. Dimpotriva, dupa ce au crescut TVA in anii trecuti, ei cer demisia celor care vor sa o scada, ceea ce este dincolo de absurd si ii arunca in ridicol. Catalin Predoiu, care acum vrea sa devina prim-ministru din partea PNL, este cel care a semnat masurile de taieri de salarii si pensii, de crestere brutala a TVA la 24%, de inchideri de spitale si taieri de indemnizatii. Domnii Predoiu si Blaga sunt printre cei care i-au indatorat pe romani cu suma record de aproape 20 de miliarde de euro contractata de la finantatorii externi si printre cei care au semnat pentru marirea taxelor si impozitelor.

Ce valoare poate avea un program de guvernare din partea celor care nu numai ca au falimentat Romania in trecut, dar care au refuzat orbeste orice invitatie la dialog? Imi pare rau sa o spun, dar denota foarte mult amatorism.”, afirmă Gabriela Firea.

Și vicepreședintele PSD Lia Olguța Vasilescu, tot prin intermediul unui comunicat de presă, afirmă despre evenimentul liberalilor de sâmbătă, că PNL „lanseaza public o fituica pe care scrie mare „amatorism””.

„Dupa ce a sustinut, cu surle si trambite, ca o sa obtina majoritatea politica in Senat si tot ce a reusit a fost sa se faca de rusine, acum, noul PNL lanseaza public o fituica pe care scrie mare „amatorism” si pe care o numeste „program de guvernare”.”, precizează Vasilescu.

Lia Olguța Vasilescu mai declară că marea problemă a PNL este lipsa de credibilitate și că acum, „cu acelasi Predoiu pe post de „prim ministru care va fi ales”, PNL si PDL joaca Trombon in fata romanilor”:

„Marea problema a liberalilor sau, mai corect, a noului PDL vopsit in galben si albastru, este lipsa de credibilitate, in conditiile in care cel nominalizat sa isi asume asa-zisul program de guvernare este Catalin Predoiu. In calitate de ministru in guvernul Basescu-Boc, un guvern al rusinii nationale, domnul Predoiu a semnat propunerea de taiere a pensiilor si a salariilor, a fost de acord cu inchiderea spitalelor si cu majorarea TVA, a semnat pentru ca Romania sa se indatoreze la FMI mai rau decat pe timpul lui Ceausescu.

Acum, cu acelasi Predoiu pe post de „prim ministru care va fi ales”, PNL si PDL joaca Trombon in fata romanilor. Mult mai util pentru societate ar fi ca doamna Ghorghiu si domnul Blaga sa-l sfatuiasca pe „prim ministrul care va fi ales” sa spuna de ce propus-o pe Alina Bica la ANRP, acolo unde s-au facut fraude de sute de milioane de euro. Sau, si mai important pentru cetateni ar fi ca domnul Blaga sa ne explice cum e cu spaga de la Microsoft care a ajuns la PDL si, de aici, in campania lui Traian Basescu. Acestea sunt problemele reale ale noului PNL, nu balivernele despre cum o sa guverneze candva.”, a conchis Lia Olguta Vasilescu.

Pagina 1 din 2