Premierul Victor Ponta a anuntat, luni, dupa intalnirea cu delegatia FMI, ca "avem doua puncte in care nu ne-am inteles cu FMI", o noua runda de negocieri urmand sa aiba loc in luna aprilie. Primul ministru a anuntat ca scrisoarea cu FMI nu a fost semnata din cauza ca "nu am fost de acord sa bagam in restructurare Combinatele energetice Oltenia si Hunedoara. Nu credem ca e bine pentru Romania, motiv pentru care nu am semnat scrisoarea." Ponta a tinut sa sublinieze ca "intr-adevar, nu avem scrisoare", insa "acordul e in vigoare". 

 

Cele mai importante declaratii ale lui Victor Ponta:

Tintele de crestere economica, disciplina bugetara care nu a insemnat impiedicarea cresterii salariului minim, pensii, reducerea CAS nu a generat deloc o catastrofa ci incepe sa produca efecte pozitive anticipate.

Romania a depasit pentru prima oara 50 mld euro exporturi, investitiile au crescut.

Avem din regiunea economia cea mai stabila si predictibila.

Tot ce tine de managementul companiilor de stat s-a imbunatatit considerabil.

Sa nu uitati ca Hidroelectrica, pe pierdere in 2012, in 2014 a facut cel mai mare profit din istorie.

Companiile din transporturile feroviare sunt in 2014 pe profit operational.

Aceste realizari importante ne dorim foarte mult sa se reflecte si in viata de zi cu zi a fiecarui cetatean.

In ce priveste discutiile din aceasta vizita, au ramas pe agenda doua puncte asupra carora nu avem un acord privind masurile de luat in perioada urmatoare, sunt masuri structurale cu impact social si economic important.

Continuarea agendei de liberalizare a pretului la gaze inseamna cresterea pretului la gaze.

In ce priveste consumatorii industriali Romania nu mai are piata reglementata.

Au ramas aici consumatorii casnici, gospodarii si CET-urile.

Solicitarea FMI se referea la o crestere de la 1 aprilie de la 53,3 lei la 62, destul de abrupta, pe care o consideram nesustenabila.

Altfel nu facem decat sa acumulam datorii la CET-uri si sa facem factura pentru anul viitor imposibil de achitat pentru oameni, motiv pentru care am spus ca pana in aprilie vom veni cu o propunere de calendar sustenabila.

Al doilea punct asupra caruia nu ne-am inteles se refera la viitorul industriie producatoare de energie pe carbune, Compania Hunedoara si Oltenia, unde solicitarea FMI era de restructurari masive si radicale care nu salveaza industria si locurile de munca ci ii trimit intr-o spirala care in cativa ani va duce la reducerea semnificativa a acestui sector in Romania.

Suntem de acord cu eficientizare dar nu vom accepta masuri prin care acest sector esential pentru siguranta energetica si dezvoltarea economica si sociala a unor regiuni, nu suntem de acord cu masuri care sa duca practic la disparitia acestei industrii.

Se fac investitii importante pentru respectarea conditiilor de mediu, suntem de acord sa luam toate masurile de eficientizare, care sa asigure existenta acestei industrii, a locurilor de munca si a echilibrului social.

Pe aceste doua teme pe care nu avem o intelegere a ramas ca in aprilie cand FMI, CE si BM vor reveni la Bucuresti, sa prezentam cum credem noi ca e bine sa facem ca pretul la gaze sa creasca intr-un rimt sustenabil iar industria de carbune sa aiba perspectiva de salvare in viitor.

Noi ne facem treaba ca guvern, venim cu toate planurile in favoarea Romaniei.

E nevoie de sprijin politic in Parlament, vom discuta si cu opozitia, aceste lucruri tin de viitorului Romaniei.

E nevoie de management mai perfprmant si de intelgere din partea sindicatelor. 

Am vazut zilele trecute manifestatii sa marim salariile. Noi ne chinuim acum sa salvam companiile si locurile e munca, daca sefii de sindicat cred ca e momentul sa ceara mariri de salarii la marim si le inchidem. Fac apel la bun simt.

Aceste doua puncte le discutam in aprilie, vreau sa mai precizeze ca am anuntat partenerii internationali asupra celor trei proiecte esentiale pe zona economica pe care le elaboram in aceasta sesiune: cod fiscal si procedura fiscala, legea redeventelor si pachetul de legi privind achizitiile publice.

Luna ianuarie a fost mult mai buna in ce priveste incasari bugetare, vrem prin relansare fiscala, combaterea evaziunii fiscale, prin politici de stimulare si o noua gandire a achizitiilor publice sa continuam cresterea economica si sa avem 2015 al patrulea an consecutiv de crestere economica.

Vreau in 2016 1200 lei salariu minim, putem sa investim in zona sociala, sa reasezam salariile in zona bugetara, iar la codul fiscal sa inchidem toate neclaritatile si aberatiile, care au dus la impozitarea indemnizatiilor copilului, pe care acum le stingem prin diverse ordonante.

Romania are o economia stabila, care se dezvolta, tine de capacitatea guvernului dar si de dialogul patronate, sindicate, sa pastram aceasta directie.

Premierul Victor Ponta a declarat că bugetul pentru anul viitor se construieşte pe baza unei creşteri economice de 2,5% şi pe un deficit pe cash de 1,83%. Aceste date au fost convenite de principiu cu Fondul Monetar Internaţional.

 

"Datele pe care se construieşte bugetul: deficit de 1,83% din PIB, este deficit pe cash, este un deficit care arată rigoare bugetară. Nu sunt puse presiuni pe cheltuieli. Vom avea venituri de 225 de miliarde de lei, iar 13 miliarde e deficitul. Estimarea de creştere economică este de 2,5%. Pentru proiecte cofinanţate sunt prevăzute sume suplimentare, 19 miliarde lei pentru proiecte europene, plus 9 miliarde pentru autorităţi locale”, a declarat, marti, premierul.

De asemenea, premierul a mai spus că nu va exista nicio taxă suplimentară pe 2015. Mai mult, se reduce taxa pe construcţii speciale.

"Nu va exista şi nu se construieşte bugetul pe baza nici unei taxe suplimentare pe 2015. Bugetul se închide fără a se introduce vreo altă taxă sau impozit. Cota unică rămâne în vigoare. Există o taxă care se reduce, taxa pe construcţii speciale, de la 1,5% la 1%. Astăzi e posibil să se voteze în Parlament. Toate măsurile de stimulare economică sau de dreptate socială, deja în vigoare, sunt în buget. CAS, redusă cu 5 puncte procentuale, e în buget, la fel şi neimpozitarea profitului reinvestit, indexarea pensiilor cu 5% şi creşterea venitului minim de la 350 la 400 de lei, dublarea alocaţiilor pentru copii şi indexarea cu 16% a indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi, reintrarea la plată a drepturilor pentru eroii din 1989, creşterea salariului. În 2015 vom plăti şi ultimele titluri executorii din 2016, către profesori şi alte categorii de angajaţi, sunt ultimele datorii. E o veste bună, nu va mai exista această problemă din trecut pentru diverse categorii de bugetari", a mai spus premierul.

O altă măsură economică vizează sectorul turismului. Astfel, de la 1 ianuarie 2015, se va reduce TVA-ul la pachetele all-inclusive din turism de la 24% la 9%, impactul bugetar fiind de 100 de milioane de lei.

Premierul a mai afirmat că bugetul va fi finalizat până vineri, apoi va fi transmis la Parlament.

Experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi cei ai Comisiei Europene (CE) au venit, marţi dimineaţă, la Guvern, pentru o discuţie cu premierul Victor Ponta. Tot marţi dimineaţa a venit la Guvern şi Însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti.

 

Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au cerut Guvernului să reducă deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, solicitare pe care partea română a considerat-o inacceptabilă, luând astfel în calcul întreruperea discuţiilor dacă nu este agreat un deficit de 1,4%, potrivit Mediafax.

Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansată joi seara, cu argumentul că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori.

Diferenţa de viziune dintre FMI şi CE, pe de-o parte, şi Guvernul român a fost confirmată de către ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, în intervenţii televizate, care a precizat că această solicitare nu va fi acceptată sub nicio formă şi că singurul său mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor să fie fixat la 1,4%, cu o posibilă majorare pentru co-finanţări la proiectele europene de investiţii.

Luni, surse din Guvern au transmis că FMI şi CE ar fi renunţat la cererea de reducere a deficitului la 0,9% şi că negocierile s-ar purta la acest moment pentru un deficit chiar mai mare de 1,4%.

Vineri seara, premierul Victor Ponta a declarat că nu crede, la acest moment, că acordul României cu FMI va fi "rupt", explicând că este o perioadă de negocieri care pot fi dure, dar arată că un deficit de 0,9% este inacceptabil şi că esenţială este discuţia cu Comisia Europeană, deoarece "acolo sunt marile probleme".

El a precizat că România are un acord cu FMI care va expira anul viitor şi despre care nu crede că va fi reînnoit, deoarece "nu e cazul", dar a arătat că, din ce în ce mai mult, rolul esenţial în discuţiile unui stat membru îl are Comisia Europeană, pentru Tratatul Fiscal.

"Discuţiile sunt legate de modul în care putem să respectăm 1,4, acel deficit bugetar prognozat pentru 2015, dar noi mai dorim două lucruri, amândouă altfel importante: în primul rând, ca promisiunea făcută României, ca ţara de graniţă cu Ucraina, de a avea dreptul de a-şi mări cheltuielile de apărare cu 0,3% din PIB să fie respectată. Deocamdată, comisia spune: "Da, ştim că la NATO aţi vorbit aşa, dar noi nu suntem de acord". Al doilea lucru mai important chiar decât cel legat de cheltuielile de apărare este un fond special - noi am cerut 0,5% din PIB - care să fie folosit doar în exclusivitate pentru cofinanţarea proiectelor europene (...) Cred că nu se va rupe niciun acord cu FMI, dar mai spun încă un lucru, dincolo de acordul cu FMI: esenţial este relaţia noastră, cum este a oricărei ţări membre, cu Comisia Europeană, acolo sunt marile probleme. Să ştiţi că Franţa n-are niciun acord cu FMI dar are o dispută cu Comisia legată de deficit, care e de vreo trei ori cât al României, 4,7 cred că este, Italia sare peste 3, noi suntem elevii modeli ai Europei. Ei, n-aş vrea să fim totuşi elevii model acceptând totuşi nişte condiţii care ne împiedică să ne dezvoltăm într-un ritm accelerat", a spus Ponta.