Ne aflam in an electoral, iar partidele urmeaza sa inceapa turul de forta in randul localnicilor, avand la baza promisiuni si sacose pline cu bunatati. Tocmai de aceea, ziarul nostru a inceput campania intitulata "Primarii penali ai Prahovei", in care veti descoperi informatii noi si vechi despre toti edilii care au avut probleme cu legea, sub o forma sau alta.

 

Citeste si: Primarii penali ai Prahovei. Episodul 1: Constantin Nitoi, edil in Manesti

In episodul de astazi, vom prezenta cele mai importante fapte de coruptie ale primarului din Sinaia, Vlad Oprea, aflat la al 3-lea mandat in fruntea orasului.

Vom incepe cu acuzatiile aduse lui Oprea de-a lungul celor 12 ani de mandat pe spete precum capusarea bugetului local, conflictul de interese si traficul de influenta exercitat la nivelul primariei.

Cea mai flagranta manevra executata de Vlad Oprea sub protectia functiei o reprezinta constructia unui Hotel de 5 stele in inima orasului, pe care, potrivit surselor din anturajul primarului, l-a treeut pe numele surorii sale. Hotel Oblique a fost inaugurat in 2014, iar la receptie au participat persoane influente din mediul de afaceri local, politicieni afiliati intereselor primarului dar si vedete TV, printre care si creatorul de moda Catalin Botezatu. Acesta din urma a fost invitatul special al primarului Oprea, cei doi avand o relatie stransa de prietenie.

Fondurile europene i-au adus bani frumosi primarului din Sinaia

Achizitionarea decoratiunilor, a bancilor, a cosurilor de gunoi si altor mijloace fixe la preturi mai mari decat cele reale este o practica des intalnita in programul de lucru al edilului Vlad Oprea. La acestea putem adauga tonele de flori precum Panseluţe hibrid 3 tije, gazon profesional, petunii curgătoare, rododendron, muşcate curgătoare, muşcate zonale drepte, muscari, juniperus old gold, thuja…care apar pe obiectivul „Amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi din oraşul Sinaia“ … Şi sunt scumpe tare de tot… Al naibii de scumpe… Liberal de scumpe!

Concret, cu nume si cifre, iata un sumar al ilegalitatilor comise sub semnatura de catre primarul Oprea:

Ca să nu va plictisim cu intreg capitolul bugetar, vom prezenta doar numărul şi data facturii, obiectul, numărul ordinului de plată şi suma achitată de primăria oraşului Sinaia. Mare atenţie, din bugetul local. Încă de la început precizăm că este vorba de SC DANSKI SIN SRL Sinaia, iar modul de atribuire este cumpărare directă. Începem! Factura nr. 9622/ 29.06.2012 prin OP nr. 1131/2012, primăria plăteşte 124 de milioane lei vechi (în continuare toate sumele vor fi în lei vechi, ca să nu existe dubii) pentru servicii curăţire şi aerisire terenuri cu destinaţie spaţii verzi. Pentru factura nr. 9623 din aceeaşi zi primăria plăteşte 811 milioane de lei, prin OP nr. 1299/2012, pentru plantat panseluţe hibrid trei tije. O săptămână mai târziu se emite factura nr. 9624/05.07.2012 pentru care primăria plăteşte, prin OP nr. 1038/2012, 818 milioane de lei pentru servicii de acoperire cu gazon profesional prin însămânţare. Cireaşa de pe tort vine în aceeaşi zi, când se emite o factură nr. 9625/05.07.2012, achitată cu OP nr. 1224/2012 în valoare de 573 de milioane lei, pentru plantat petunii curgătoare 12 cm şi 19 cm, pentru plantat rododendron 30/40cm şi 70/80 cm şi pentru serviciu aplicat scoarţă decorativă. Pe 06.09.2012 se emite factura nr. 9626 /06.09.2012, achitată cu OP nr. 1512/2012 în valoare de 323 de milioane lei pentru plantat răsaduri flori mixte. Cu o zi înainte, ca să vedeţi ciudăţenia, emite factura nr. 9697/ 05.09.2012, unde apare o sumă uriaşă de 818 milioane lei achitată cu OP nr. 1511/2012 pentru plantat muşcate curgătoare D12 şi plantat muşcate zonale drepte. Vă rugăm să remarcaţi că numărul facturilor emise de SC DANSKI SIN sunt oarecum consecutive, trecând peste bulibăşelile legate de număr şi dată, din luna în care Vlad Oprea a fost reconfirmat în funcţia de primar până prin septembrie. Continuăm!

Pentru factura nr. 9636/22.11.2012 achitată cu OP nr. 1615/2012 primăria Sinaia achită 523 de milioane lei pentru: plantat muscari juniperus old gold, thuja, achiziţionat suport metalic, tăvi 40 cm şi 45 cm, jardiniere mari ovale, „plantat răsaduri flori mixte”, diferiţi arbuşti şi au fost achiziţionate diferite ghivece şi jardiniere. În decembrie: se emite factura nr. 9639/14.12.2010 în valoare de vreo 300 de milioane lei pentru servicii de udare spaţii verzi în perioada 05.07, 04.08, 05.08, 04.09, 05.09 – 15.10.2012, factură pentru care primăria achită, prin OP nr. 1763/2012, modesta sumă de 76 de milioane lei, restul de 224 de milioane lei urmând a fi plătiţi ulterior. Tot în decembrie se emite şi factura nr. 9638/14.12.2012 în valoare de 533 de milioane lei, achitată prin OP nr. 1763/2012, pentru: servicii de întreţinere spaţii verzi perioada 25.06 – 24.07.2012, 25.07 – 24.08.2012, 25.08 – 24.09.2012, 25.09 – 31.10.2012.

Un bilanţ negru al anului 2012

Panseluţe hibrid 3 tije – 811 milioane
Petunii curgătoare, rododendron, scoarţă decorativă – 573 milioane
Răsaduri flori mixte – 323 milioane
Muşcate curgătoare – 818 milioane
Muscari, juniperus old gold, thuja, jardiniere, tăvi – 523 milioane
Udare spaţii verzi – 300 milioane
Întreţinere spaţii verzi – 533 milioane

Total: 3,9 miliarde! Buget care ar fi acoperit si Parisul si Londra cu flori, pe toata suprafata!

Printre acuzatiile care i se mai aduc primarului din Sinaia se mai numara si eliberarea autorizatiilor de constructie pe criterii numai de el stiute, in baza carora s-au ridicat in Sinaia blocuri fara gradina, care ulterior au fost vandute. Sa nu uitam de iahtul, casa de vacanta de la Snagov, blocurile si proprietatile detinute in orasul Sinaia - toate cumparate dupa accesarea functiei de primar al orasului. La acestea adaugam si masinile schimbate de multe ori ori in ultimii ani si care valoreaza sute de mii de euro.

Pentru a se asigura ca secretele primariei sunt bine pazite, primarul Oprea si-a pus in posturile-cheie numai rude si prieteni, complici la spararea banilor si capusarea bugetului local. Din sursele noastre, nimeni nu se poate angaja la Primaria Sinaia daca nu trece de aceste doua filtre.

Afacerea "Telegondola", lucrare supraevaluata cu 3 MILIOANE de euro!

Subiectul telegondolei din Sinaia, tronsonul Cota 1.400-Vârful Furnica, a ajuns si in atentia procurorilor DNA. In vara anului trecut, Asociaţia Local Comunitară Civicsin Sinaia a depus o sesizare privind realizarea unei investiţii a Primăriei Sinaia, fiind începută urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunii abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentur altul un folos necuvenit. Este vorba de construcţia unui nou tronson de telegondolă, între Cota 1.400 şi Vârful Furnica. Cei vizaţi de plângere sunt Vlad Oprea, primarul din Sinaia, Marian Panait, city-managerul staţiunii şi Bogdan Fălcescu, administratorul firmei Transport Urban Sinaia SRL, care va utiliza telegondola. În plângere se arată că investiţia ar fi inoportună, supraevaluată cu 3.000.000 de euro şi realizată fără obţinerea avizelor necesare din partea Parcului Natural Bucegi.

Tunuri de milioane cu terenuri concesionate si retrocedari ilegale

Simplu fapt că un cumnat al primarului sinăian Vlad Oprea, David Remus, a vândut o casă nu ar constitui un subiect de presă… Acest lucru nu are nimic spectaculos în el. Nu ar trebui să ne bucure sau să ne înspăimânte în nici un fel. Şi-a construit omul o casă de care nu mai are nevoie. Probabil a făcut o afacere bună. Felicitări! Nu putem să aruncăm pisica în curtea unuia doar pentru că a vândut o casă.

Ceea ce ni se pare ciudat însă este că acea casă apare construită pe un teren concesionat, situat undeva pe strada Gheorghe Doja nr.55-57. Nici asta nu ne sperie foarte tare. În anul 2004 s-au scos o mulţime de terenuri la concesiune. Partea care este cea mai deranjantă este următoarea: foarte mulţi sinăieni şi-au pierdut terenurile datorită faptului că nu au respectat clauzele prevăzute în contractele de concesiune. Dacă ne aducem bine aminte de loturile de terenuri concesioante prin anul 2004, clauza era ca într-un an să fie realizată turnarea fundaţiei şi în doi ani construcţia să fie acoperită. Bineînţeles că există variaţiuni pe aceeaşi temă. Unii sunt mai piloşi, unii sunt mai puţin piloşi. Unii au încheiat un tip de contract, alţii un alt tip de contract. Poate terenul în discuţie avea un regim uşor mai aparte, dată fiind schimbarea de putere de prin 2004… Tot ciudat este că n-am văzut pe nici o listă din 2004 numele lui David Remus deşi, la vremea aceea, chiar aveam accest la toate documentele din Primăria Sinaia… Mă rog, poate am avut noi ceva scăpări, deşi este foarte puţin probabil… Am găsit un David pe la concesionări, dar nu Remus… Să presupunem că am greşit noi, deşi organele abilitate ar trebui să arunce o privire şi prin direcţia sugerată… Ceea ce este şi mai ciudat e că acest teren nu apare pe vreo declaraţie de avere a lui David Remus şi ceea ce este foarte straniu e că la terenul respectiv – obiect al contractului de concesiune nr. 3777/29.03.2004 – există un act adiţional (7916/04.05.2006), probabil pentru prelungirea termenelor contractuale. Nu ştim dacă terenurile concesionate ar trebui sau nu să apară în declaraţia de avere, nouă ni s-ar părea normal să apară, cu specificaţii la „modul de dobândire”, concesiunea. Nu este treaba noastră să verificăm dacă se aplică sau nu legea, noi doar semnalăm fapte…

Nu ştim dacă am fost foarte clari, dar haideţi să sintetizăm împreună. Prin autorizaţia de construire nr. 35/29.03.2009 David Remus, cumnatul primarului în funcţie, şi de-atunci şi de-acum, a edificat pe terenul concesionat o locuinţă. Cel puţin aşa ne spune raportul de specialitate nr. 3677/04.02.2015.

O locuinţă, oameni buni! Nu un coteţ, nu un hambar. O locuinţă!  Nu ştim cât timp a durat construirea acestei locuinţe, dealtfel cochetă şi deosebită, dar probabil ea trebuia să apară pe declaraţia de avere a lui David Remus din 2010. Sau, mă rog. Dacă ar fi durat construcţia mai mult (deşi din informaţiile noastre construcţia respectivă a durat mai puţin de şase luni), în cea din 2011. Haideţi, oricât de cârcotaşi am fi, măcar în cea din 2012. Obligatoriu construcţia era finalizată în 2013, pentru că la data de 28.08.2013 cumnatul primarului – onorabilul consilier local David Remus – prin contractul de vânzare nr. 818/29.08.2013, autentificat de Biroul Notarial „Ioniţă Dorina şi Bogasiu Gheorghe” din Sinaia, a vândut-o. Bineînţeles că, după ce David Remus a vândut casa, Consiliul local Sinaia a trebuit să aprobe cesionarea terenului pe care se afla aceasta… Şi asta s-a întâmplat fără mari dificultăţi, ştiut fiind faptul că actualul Consiliu se află în slujba cetăţeanului… Anexăm acestui articol declaraţia de avere a consilierului David Remus din anul 2012, aşa cum a fost ea publicată pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate şi declaraţia din 2013, aşa cum a fost publicată pe site-ul primăriei Sinaia în 2013. Concluziile o să le tragă Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie, cunoscute fiind prevederile Codului Penal privind falsul în declaraţii.

 

Vlad Oprea isi pune consilierii personali la adapost

Informatii ce dateaza inca din 2008 si aparute in presa locala (Ziarul Prahova):

Cei mai statornici consilieri personali ai primarului Vlad Oprea - Stefan Vlaicu si Marian Panait - au fost propulsati, cu doar o luna inainte de alegeri, in doua pozitii din afara administratiei sinaiene. Vlaicu a fost numit director comercial al Serviciului de Reprezentare si Protocol Sinaia – entitate subordonata RA-APPS, iar Panait - consilier personal al presedintelui Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu. Postul de director comercial in care a fost incadrat Vlaicu nu exista la SRP Sinaia, el fiind creat de conducerea RA-APPS cu putin timp in urma.


Desi primarul Oprea neaga ca ar avea vreo legatura cu promovarea celor doi, afirmatiile sale sunt cusute cu ata alba, tinand cont ca ambele functii se afla sub tutela directa a PNL. „Pentru ca sunt foarte buni, au fost apreciati si de altii, si-atunci li s-au oferit si alte posturi. Dl Vlaicu mi-a spus ca i s-a oferit un post la SRP, nu stiu daca postul a fost creat. Habar n-am. Marian Panait, din cate am inteles, va fi unul dintre consilierii presedin-telui Camerei Deputatilor. N-am avut nicio treaba cu promovarea lor”, a spus Vlad Oprea.


Post creat special la SRP Sinaia


George Nastasia, director coordonator al SRP Sinaia, ne-a confirmat faptul ca schema de conducere a SRP Sinaia a fost suplimentata cu un post de director comercial. „Consiliul de administratie al RA-APPS a hotarat sa suplimenteze statul de functii de la SRP Sinaia cu un post de director comercial in care a fost numit Stefan Vlaicu”. Dat fiind ca functia de director comercial abia fusese „inventata” la SRP Sinaia, George Nastasia nu a stiut sa ne spuna, cu exactitate, ce atributii va avea Vlaicu. Intrebat, totusi, ce calificare considera ca ar trebui sa aiba cel care ocupa postul de director comercial, Nastasia a spus ca, in opinia sa, acesta ar trebui sa fie, de profesie, economist. (Fostul consilier al primarului Oprea este absolvent al facultatii de matematica.) „Un serviciu comercial coordoneaza intreaga activitate comerciala a unei societati. Nu-i normal ca directorul sa fie, de profesie, economist?”, s-a intrebat, retoric, Nastasia. Pana la „aterizarea” lui Vlaicu pe postul de director comercial, la SRP Sinaia, pe langa directorul coordonator, mai existau un director economic si un director tehnic. Salariul acestora din urma este de circa 3.000 de lei, o remuneratie de un nivel apropiat fiind de asteptat sa primeasca si Vlaicu.


De mentionat ca nicio alta sucursala din provincie a RA-APPS nu are mai mult de trei directori, potrivit paginii web a Regiei; situatia de la Sinaia, cu patru directori, devenind unica pentru toate sucursalele din afara Bucurestiului.


Vlaicu si nevoia de bani


Intr-un interviu pe care l-a acordat ziarului „Prahova” in luna ianuarie - cu prilejul trecerii sale de la PLD la PNL - Vlaicu a facut neasteptat de multe referiri la latura pecuniara a muncii de consilier al primarului Vlad Oprea. Fara sa fi fost intrebat, el a declarat ca leafa pe care o ridica de pe statele Primariei era de 970 de lei „niciun leu in plus, niciun leu in minus”. Mergand mai departe cu confesiunea, a spus ca banii ii sunt insuficienti pentru a-si intretine familia si ca, pentru a-si ameliora nivelul de trai, se gandeste ca, din vara, sa ocupe o functie mai bine remunerata, acordata pe criterii politice in administratia centrala sau locala. De ce din vara? Pentru ca abia atunci avea sa absolve ultimele sale studii, facultatea de administratie publica.
Intrebat, la acea data, daca n-ar putea apela la Vlad Oprea, ca sa-i gaseasca o sinecura bine platita intr-un consiliu de administratie al vreunei societati publice (asa cum pentru Marian Panait se gasise un post in consiliul de administratie al Hidro Prahova), Vlaicu a raspuns sec: „N-am cautat si nici n-am fost solicitat”. Intrebat, din nou, daca, dupa terminarea facultatii, se va folosi de relatia sa cu primarul pentru a-si gasi o functie intr-un minister, Vlaicu a ripostat orgolios: „Atentie! Sunt sub steagul PNL-ului, dar nu in marsupiul dlui primar!”.


Ce cauta Panait la Bucuresti?


Principala intrebare care se pune este de ce ambii consilieri ai primarului au fost propulsati in aceste functii cu doar o luna inainte de alegeri, fiind debarasati din anturajul lui Vlad Oprea tocmai cand incepe campania electorala.


In privinta lui Vlaicu, mutarea pare sa fie strategica. George Nastasia, directorul coordonator al SRP Sinaia, este candidatul PD-L pentru presedintia Consiliului Judetean Prahova. In cazul in care Nastasia va castiga functia de presedinte al CJ Prahova, el va elibera scaunul de director coordonator al SRP Sinaia, post in care este de asteptat sa fie urcat proaspatul „director comercial”. De altfel, liberalii vaneaza de mai multa vreme scaunul de director coordonator al SRP Sinaia, cel cu care, la un moment dat, au vrut sa-l inlocuiasca pe Nastasia fiind consilierul local penelist Gheorghe Badaran.
In ceea ce priveste promovarea lui Panait, lucrurile arata diferit, acesta parand sa fie mutat din Sinaia din cauza potentialului negativ pe care el il prezinta pentru campania electorala a actualului primar.


Marian Panait este considerat figura emblematica a parvenitismului din timpul mandatului lui Vlad Oprea. Cu o experienta si o pregatire profesionale mult insuficiente pentru atributiile care i-au fost date, Panait a devenit, anul trecut, si profesor la Colegiul „Mihail Cantacuzino” – unde directoare adjuncta este o membra a PNL, si membru al consiliului de administratie al Hidro Prahova – structura intesata de liberali. In acelasi an, Panait si-a cumparat, la preturi derizorii, doua terenuri in Sinaia, in suprafata totala de 2.600 de mp si o Skoda Fabia. In oras, se zvoneste ca averea stransa de Panait se apropie de 1 milion de euro, acesta avand proprietati imobiliare si la Bucuresti. In calitate de consilier al lui Vlad Oprea, Panait a scris mai multe editoriale in publicatia Primariei, articolele sale debordand de greseli de logica, ortografice si gramaticale.


Ce pozitie va ocupa Marian Panait in cabinetul lui Bogdan Olteanu nu stim exact, deoarece presedintele Camerei Deputatilor nu ne-a raspuns la telefon, iar purtatorul sau de cuvant nu ne-a putut da aceasta informatie in timp util. Potrivit paginii web a Camerei Deputatilor, cabinetul presedintelui este format din doi referenti, noua consilieri, un director si un director general. Ieri, pe site, postul de director aparea ca fiind vacant.


Ce se va intampla dupa alegeri?


Daca in ceea ce-l priveste pe Stefan Vlaicu – atat de doritor de bani – este greu de crezut ca va abandona postul caldut de la SRP Sinaia mai devreme de schimbarea guvernului liberal, tot la fel de greu de crezut este ca Marian Panait va ramane surghiunit la Camera Deputatilor si dupa alegeri, in eventualitatea in care Vlad Oprea va castiga un nou mandat. De altfel, primarul a lasat in coada de peste relatia pe care o va avea cu cei doi dupa ce acestia isi vor lua in primire noile servicii. „N-am discutat cu ei conditiile in care vor pleca, daca vor pleca. Poate vor ramane part-time la Primarie, n-am discutat lucrurile astea”.

Fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, a ajuns în această dimineață la Direcţia Naţională Anticorupţie. El este audiat de procurori în acest moment.

 

Gabriel Sandu a venit însoțit de avocat pentru a da declarații procurorului de caz. El nu a făcut declarații la intrarea în sediul DNA.

În acest caz, procurorii DNA verifică modul în care a fost făcută finanțarea campaniei electorale a PDL din 2008 și 2009, alegeri parlamentare și prezidențiale.

În acest dosar, el a mai dat declarații în fața procurorilor. El a admis că, prin funcția prin care o deținea, fost ministru al Comunicațiilor, a intervenit și avea menirea de a asigura finanțarea partidului.

El a mai spus în denunț că 9 milioane de euro ar fi ajuns la Dorin Cocoș și Elena Udrea.

UPDATE ora 13:05: Judecătorii au respins recursul procurorilor DNA, iar Gică Popescu va fi eliberat condiţionat. Fostul internaţional român va fi liber în câteva ore!

Judecătoria Sectorului 4 a decis, pe 5 octombrie, că Gică Popescu poate fi eliberat condiţionat, după ce a executat jumătate din pedeapsa de trei ani, o lună şi zece zile, primită în Dosarul Transferurilor. Procurorii au depus recurs, însă acesta a fost respins azi.

În vârstă de 48 de ani, fostul internaţional Gheorghe Popescu executa din 4 martie 2014 pedeapsa de trei ani, o lună şi zece zile, primită în dosarul transferurilor de jucători.

Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat anul trecut, alături de Popescu, pe George Copos, la trei ani şi opt luni, Mihai Stoica, la trei ani şi şase luni, Cristian Borcea şi Ioan Becali, la câte şase ani şi patru luni, Victor Becali, la patru ani şi opt luni, Gheorghe Nețoiu, la trei ani şi patru luni de închisoare, şi Jean Pădureanu, la trei ani şi patru luni.

George Copos, fostul patron al FC Rapid, a fost eliberat condiţionat în 7 aprilie, după ce a executat o treime din pedeapsă, decizia fiind luată atunci de Tribunalul Bucureşti.

Jean Pădureanu, fostul preşedinte al Gloriei Bistriţa, care a executat pedeapsa în Spitalul Penitenciar Jilava, a fost eliberat condiţionat în 18 iunie, tot în urma unei decizii definitive a Tribunalului Bucureşti.

Popescu a elaborat şi publicat patru lucrări ştiinţifice în perioada septembrie 2014 - martie 2015 iar în prezent este în curs de redactare a unei alte lucrări. Nu a fost sancţionat disciplinar pe perioada detenţiei iar pentru implicarea în cadrul activităţilor productive şi de reintegrare socială a fost recompensat de 11 ori în perioada mai 2014 - august 2015 (de şapte ori cu învoire de a ieşi din penitenciar)", se arată în motivarea judecătoriei.

Gică Popescu are 115 selecții la echipa națională și 16 goluri. În România, el a evoluat pentru Universitatea Craiova, Steaua și Dinamo.

"Gică Popescu, în orice moment, poate ajuta fotbalul românesc. Este o personalitate a fotbalului românesc și trebuie să se întoarcă în fotbalul românesc", a declarat recent selecționerul României, Anghel Iordănescu.

sursa: digisport

Fostul ministru de externe, Titus Corlăţean, este audiat, luni, la DNA, în Dosarul privind votul din Diaspora, de la alegerile prezidenţiale din 2014.


Senatorul psd Titus Corlățean a fost citat de procurorii DNA pentru a fi audiat într-un dosar privind suspiciuni de corupție. 

''Am venit, discut cu procurorii și vedem'', a declarat, la intrare, fostul ministru de Externe, susținând că este citat în calitate de martor.

Întrebat dacă este vorba despre dosarul ''Diaspora'', el a spus: ''Da''.

În decembrie 2014,  procurorii anticorupţie au preluat dosarul privind organizarea alegerilor prezidenţiale din Diaspora de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

De atunci, procurorii au de studiat un volum foarte mare de documente, primite de la Autoritatea Electorală Permanentă, Guvern şi Ministerul Afacerilor Externe, fiind audiate totodată mai multe persoane implicate în procesul electoral, conform DNA.

Până în luni, când Corlăţean a fost chemat la audieri,  niciunul dintre factorii de decizie nu au fost citaţi la DNA, printre aceştia numărându-se, alături de Corlăţean, li fostul ministru de externe Teodor Meleşcanu sau premierul Victor Ponta.

La data de 10 noiembrie 2014, Titus Corlăţean a anunţat că l-a informat pe premierul Victor Ponta că a decis să-şi depună mandatul de ministru de externe, menţionând că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul al doilea. Ulterior, Ponta anunţat că îl propune ministru al Afacerilor Externe pe Teodor Meleşcanu şi că i-a transmis nominalizarea preşedintelui Traian Băsescu.

Iniţial, ancheta privind votul din diaspora a fost declanşată pe 18 noiembrie 2014, de Parchetul General condus de Tiberiu Niţu, la 16 zile de la votul din 2 noiembrie, întârzierea fiind explicată atunci prin faptul că în cele 16 zile scurse de la turul I, procurorii au verificat dacă sesizările respectă cerinţele de formă, adică dacă sunt semnate sau dacă sesizează o infracţiune.

La alegerile prezidenţiale din 2014, la secţiile de vot din străinătate s-au creat cozi imense, mii de români neputând să aibă acces la urne pentru a vota, din cauza condiţiilor organizatorice precare.

Imagini cu miile de români care au stat la cozi de sute de metri în faţa secţiilor de votare din străinătate au făcut înconjurul lumii, însă una dintre cele mai violente situaţii a avut loc la Torino, unde locuieşte una dintre cele mai mari comunităţi de români din Italia. În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, câteva sute de români rămaşi în afara secţiei de votare, înainte de ora 21.00, fără a mai putea să voteze, au declanşat revolta, iar forţele speciale de intervenţie ale poliţiei italiene (DIGOS) au fost nevoite să intervină cu gaze lacrimogene şi cu fumigene, pentru a dezamorsa situaţia.



Gheorghe Chivorchian a fost audiat, în această dimineaţă, la sediul DNA Timişoara. Secretarul general al Federaţiei Române de Fotbal a venit special în oraşul de pe malurile Begăi pentru a fi audiat în calitate de martor în dosarul în care procurorii anticorupţie investighează finanţarea ilegală a echipei de fotbal a lui Marian Iancu, Poli Timişoara, de către Consiliul Judeţean Timiş.

Gheorghe Chivorchian a fost preşedintele clubului de fotbal Politehnica Timişoara în perioada 2007 – 2011. În acest dosar, DNA Timişoara i-a pus sub acuzare şi le-a pus sechestru pe avere fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc, şi fostului secretar al instituţiei, Petrişor Nădăştean. Conform raportului Curţii de Conturi, prejudiciul adus statului de către cei de la CJT a fost de 9.950.000 lei. Auditorii curţii au stabilit, printre altele, faptul că echipa de fotbal a decontat aceleaşi facturi atât la Consiliul Judeţean Timiş, cât şi la Primăria Timişoara, cele două instituţii publice care au finanţat ilegal clubul.

Chivorchian a ieşit de la audieri în jurul prânzului, însoţit de avocat, şi a confirmat că a fost audiat în calitate de martor. “Urmează să mai venim şi să răspundem la întrebările puse de domnul procuror. În opinia mea atâta timp cât consiliul judeţean a aprobat şi un prefect nu a atacat-o în contencios mi s-a părut legală. Era un contract care, de fapt, stipula clauze foarte clare, în sensul performanţelor sportive puteau să fie premiate. Nu ştiu de aşa ceva (decontări duble,n.a.) şi când am mai multe date vă răspund cu drag” a spus oficialul FRF.

sursa: pressalert

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a transmis Comisiei parlamentare de revizuire a Constituţiei propunerile instituţiei pe care o conduce de modificare a legii fundamentale.

 

DNA propune modificarea perioadei de reținere de la 24 de ore la 72 de ore, invocând în acest sens practica majorităţii statelor europene, unde perioada de reţinere este de 48 sau de 72 de ore.

Totodată, în documentul transmis comisiei de către Laura Codruţa Kovesi, prezentat de stiripesurse.ro, DNA propune modificarea Constituţiei astfel încât "imunitatea parlamentară să se limiteze strict la declaraţiile politice".

DNA consideră necesară amendarea legii fundamentale şi în privinţa miniştrilor penali.

Astfel, se arată în documentul trimis la Parlament, trebuie "eliminată condiţia unei cereri formulare de autoritatea executivă sau de cea legislativă pentru tragerea la răspundere penală a unui ministru suspectat de săvârşirea unei infracţiuni".  

"Această atribuţie trebuie să rămână  în domeniul exclusiv al autorităţii judecătoreşti", precizează DNA.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră de asemenea că perioada de reţinere ar trebui să fie majorată de la 24 la 48 de ore, perioadă de timp considerată rezonabilă. Propunerea CSM se numără printre recomandările de modificare şi completare a iniţiativei legislative pentru revizuirea Constituţiei României.

Aglomeraţia mare, miercuri dimineaţă, la sediul DNA. Fostul ministru Gabriel Sandu şi Alin Cocoş, împreună cu avocaţii lor, au ajuns la Direcţia Naţională Anticorupţie şi au aşteptat la coadă ca să intre în sediul instituţiei. 

 
Oamenii aşteaptă la coadă ca să treacă prin filtrul detector de metale şi apoi la punctul de legitimare, pentru a intra la DNA.
Tot aici sunt aşteptaţi astăzi şi Elena Udrea şi Dorin Cocoş, care urmează să fie audiaţi.

Denunţul afaceristului Arpad Paszkany, deţinătorul echipei CFR Cluj, a stat la baza dosarului de corupţie în baza căruia DNA l-a reţinut pe primarul Constanţei, Radu Mazăre. Ardeleanul l-a denunţat pe Radu Mazăre pentru că a cerut un milion de euro şpagă pentru a facilita aprobările necesare construirii unui mall la Constanţa. În motivarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la decizia de lăsare în libertate a edilului se menţionează că un om de afaceri le-a spus procurorilor că Mazăre a cerut mită un milion de euro pentru a elibera rapid un certificat de urbanism, semnalează postul de televiziune Digi24.

Procurorii îl acuză pe Mazăre că, în total, ar fi luat mită 9 milioane de euro. Un milion de euro din această sumă a venit de la Paszkany, care urmărea să ridice un mall în Constanţa. În schimbul banilor, clujeanul a primit avizele trebuincioase. Plăţile se făceau sub forma unor contracte de publicitate fictive la o televiziune din Constanţa controlată prin interpuşi de Mazăre. „Este adevărat că Ciorcă Vasile Florin mi-a transmis că, pentru obţinerea la timp a autorizaţiilor, avizelor şi a altor documente emise de Primăria Constanţa, trebuie să încheiem un contract de publicitate cu firma Neptun TV, în valoare de 1 milion de euro. Eu am fost de acord cu acest lucru. (...) Cred că, dacă nu ar fi fost încheiat acest contract de publicitate, ar fi putut fi probleme cu emiterea autorizaţiilor, avizelor, certificatelor de construcţie de către Primăria Constanţa, spre exemplu prin întârzierea emiterii lor“, a spus Paszkany în faţa procurorilor, declaraţiile fiind inserate în motivarea ICCJ şi preluate de Digi24.

Implicat şi în alte acţiuni ale DNA

Arpad Paszkany nu e pentru prima oară în centrul unor astfel de scandaluri. În 2008, în ultima etapă de campionat, procurorii DNA au organizat un flagrant în urma căruia oamenii lui Gigi Becali au fost surprinşi cu o geantă conţinând 1,7 milioane de euro în timp ce negociau livrarea banilor către „U“ Cluj, echipă care urma să joace împotriva celor de la CFR. Formaţia lui Paszkany a câştigat atunci campionatul, iar în 2013, după cinci ani de procese, Becali şi omul său, Teia Sponte, au fost condamnaţi pentru corupţie. La vremea respectivă, mai mulţi oameni din fotbal, printre care şi şeful de atunci al LPF, Dumitru Dragomir, au spus că Paszkany a fost cel care a denunţat la DNA tentativa de mituire pusă la cale de conducătorii echipei Steaua.

Afaceristul clujean a fost implicat şi în scandalul „Gazeta“, instrumentat de DIICOT, soldat cu arestări ale unor persoane acuzate de şantaj. Procurorii clujeni l-au trimis pe Paszkany în judecată sub acuzaţia că ar fi finanţat gruparea şantajistă. Tribunalul l-a achitat.

sursa: prosport

Finanţatorii echipei Petrolul Ploieşti, Daniel şi Nicolae Capră, rămân în arest preventiv, a decis, azi, definitiv, Curtea de Apel Ploieşti, după ce cei doi ceruseră înlocuirea arestării preventive cu arestul la domiciliu.

Magistraţii Curţii de Apel Ploieşti au decis să respingă contestaţiile formulate de către fraţii Daniel şi Nicolae Capră la decizia Tribunalului Prahova, care respinsese ca neîntemeiate, în 25 februarie, cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu.

Soluţia pronunţată, marţi, de Curtea de Apel Ploieşti este definitivă.

Tot azi, primarul Ploieştiului, Iulian Bădescu, secretara municipiului, Oana Iacob, şi una dintre juristele Primăriei, Iulia Alexandru, se află la DNA Ploieşti, unde dau declaraţii în calitate de suspecţi într-un dosar privind finanţarea din bani publici a echipei de fotbal Petrolul Ploieşti, patronată de fraţii Daniel şi Nicolae Capră.

Primarul Iulian Bădescu a declarat, înainte să intre la audieri la DNA Ploieşti, că acuzaţiile din dosarul finanţării echipei Petrolul Ploieşti - trafic de influenţă, abuz în serviciu şi luare de mită - i se par aberante şi că, probabil, "domnul Capră a fost presat sau sfătuit, din arest, să dea declaraţii împotriva sa.

Bădescu a mai spus că presupune că percheziţiile şi chemarea sa la DNA sunt urmare a unui posibil denunţ făcut de patronul Clubului de Fotbal Petrolul Ploieşti, Daniel Capră.

"Probabil că domnul Capră (n.r. - Daniel Capră), de acolo din arest, a fost sfătuit sau presat să dea o declaraţie împotriva mea. Acest zvon circulă de mult timp în piaţa ploieşteană", a mai spus Iulian Bădescu.

Primarul a mai spus că "toată această poveste se pare că a pornit de la o directoare care a plecat din Primărie, ea fiind cea care a refuzat să semneze documentele". "În calitatea ei de director economic, a depus o plângere în primă instanţă pe acest lucru", a spus primarul care a precizat că acest dosar este de mai bine de un an şi şase luni în anchetă la DNA, arătând că a fost chemat de către anchetatori o singură dată să dea declaraţii în calitate de martor.

Edilul a adăugat că aceste decizii nu au afectat bugetul local şi că banii au fost alocaţi de Consiliul Local din buget, cu votul unanim al tuturor consilierilor locali.

Înaintea aducerii la DNA Ploieşti, primarul Iulian Bădescu a spus că are calitatea de suspect în dosarul în care procurorii DNA au făcut percheziţii la sediul Primăriei.

Primarul Ploieştiului a precizat că ancheta DNA vizează finanţarea de către Consiliul Local a Asociaţiei ”Lupii Galbeni”, prin intermediul căreia echipa de fotbal Petrolul Ploieşti a primit fonduri pentru performanţele competiţionale.

Edilul a mai spus că atunci când el a preluat mandatul de primar Curtea de Conturi a stabilit că există un contract de asociere între Primăria Ploieşti şi SC Petrolul Ploieşti, societate privată, prin care municipiul a dat timp de trei ani câte 17 milioane de lei pentru finanţarea echipei de fotbal.

Bădescu a spus că anchetatorii caută toate documentele care au legătură cu această asociere.

"S-a stabilit ca acest contract de asociere este ilegal. În calitatea mea de primar am recuperat banii indicaţi de Curtea de Conturi şi, în acelaşi timp, Consiliul Local a reziliat acest contract. Era un contract de performanţă cu Asociaţia Sportivă «Lupii Galbeni», prin care se premiau jucătorii care obţineau performanţe, cum a fost Cupa României pentru Petrolul Ploieşti. Aceste documente au fost verificate de Ministerul de Finanţe, de Curtea de Conturi, de Prefectură, din punct de vedere al legalităţii, şi nu a fost stabilit absolut niciun lucru ilegal", a mai declarat primarul Ploieştiului. Bădescu a adăugat că oportunitatea finanţării echipei de fotbal se stabileşte de către Consiliul Local, iar el ca primar nu face decât să se supună acestei decizii.

Petrolul Ploieşti traversează o criză financiară de la sfârşitul anului trecut, acţionarii Daniel şi Nicolae Capră precum şi directorului general al clubului, Marius Bucuroiu, fiind acuzaţi de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 15 milioane de euro.

În 6 februarie, Tribunalul Prahova a admis cererea societăţii care administrează clubul Petrolul Ploieşti de deschidere a procedurii generale a insolvenţei, stabilind termen pentru continuarea procesului data de 6 aprilie.

Acţionarii Petrolul Ploieşti, Daniel şi Nicolae Capră, şi directorul general al clubului, Marius Bucuroiu, trimişi în judecată în decembrie 2014 sub acuzaţiile de constituire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de 15 milioane de euro, sunt în arest preventiv. Ei au fost plasați în mai multe rânduri în arest la domiciliu prin decizia Tribunalului Prahova, însă de fiecare dată procurorii au contestat decizia, iar Curtea de Apel Ploieşti a menţínut arestul preventiv.

sursa: mediafax

Procurorii DNA fac, marţi dimineaţă, mai multe percheziţii la Ploieşti, între care una la sediul Primăriei şi alta la locuinţa edilului Iulian Bădescu, într-un dosar vizând modul în care Consiliul Local a finanţat echipa de fotal Petrolul Ploieşti.

 

Potrivit unor surse, primarul Iulian Bădescu ar fi luat şpagă de la Daniel Capră, finanţatorul echipei Petrolul, între 200.000 şi 300.000 de euro în Turcia. Capră l-a denunţat pe edil la DNA şi a adus şi probe video.

Procurorii DNA au mai percheziţionat Primăria Ploieşti şi în urmă cu un an. Primarul municipiului Ploiești, Iulian Bădescu a fost audit atunci în dosarul privind modul în care, începând cu luna decembrie a anului 2012, de la bugetul local al municipiului au fost alocați trei milioane de euro ca premii pentru performanțele sportive ale echipei de fotbal Petrolul Ploiești. În acelaşi dosar au fost audiaţi şi 26 de consilieri locali.

"Deocamndată suntem la faza de ridicări de documente. O să mă prezint la DNA să văd despre ce e vorba, deşi nu am fost citat. Am calitatea de suspect, presupun pentru abuz în serviciu. Emoţii am prin natura acestui lucru. Nu mi s-a mai întâmplat niciodată aşa ceva. Nu am făcut nimic greşit", a declarat primarul Bădescu la B1 TV.

Din primele informaţii, este vorba despre dosarul ”Lupii Galbeni” în care este implicat și Daniel Capră. Primarul Iulian Bădescu va fi dus la audieri la DNA.

Pagina 1 din 4