Vizita presedintelui Comisiei Europene la Bucuresti

Publicat in Adrian Nastase de catre Adrian Nastase 12 Mai 2017 114 ori
Google+ WhatsApp
Vizita presedintelui Comisiei Europene la Bucuresti
Vizita presedintelui Comisiei Europene la Bucuresti

In cadrul primei sale vizite la Bucuresti, in calitate de presedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a tinut un discurs remarcabil in fata Parlamentului Romaniei, angajandu-se să elimine MCV-ul pana la sfarsitul mandatului sau si sa asiste la primirea Romaniei in Spatiul Shengen in perioada urmatoare. In cadrul acestui discurs, el a amintit si faptul ca nu a mai fost la Bucuresti din 2003, atunci cand a venit in Romania in calitate de prim ministru al Luxembourgului, la invitatia mea. Ulterior, tot in 2003, Jean Claude Juncker m-a invitat in Luxembourg, ocazie cu care am fost decorat cu Ordinul de Merit al Marelui Ducat de Luxembourg, in grad de Mare Cruce. Tot atunci, cu umorul lui extraordinar, mi-a spus ca as fi perfect daca nu as fi de stanga. M-am gandit sa adaug la amintirile din acei ani, textul conferintei de presa comune de la Bucuresti din 2003, mentionand ca, de fiecare dată, cand avea ocazia imi transmitea mesaje de imbarbatare, mai ales după 2012. Chiar daca nu este o formula diplomatica, voi spune ca este ‘un tip extraordinar” si un prieten al Romaniei. Primarul Sibiului stie de ce…

Conferinţă de presă comună Adrian Năstase – Jean-Claude Juncker

Declaraţii de presă comune după întâlnirea delegaţiilor guvernamentale română şi luxemburgheză, conduse de primii miniştri, domnii Adrian Năstase şi Jean-Claude Juncker

Palatul Victoria, 14 aprilie 2003 Adrian Năstase

Doamnelor şi domnilor,
Am evocat în discuţiile cu domnul Jean-Claude Junker, primul ministru al Marelui Ducat de Luxemburg, satisfacţia deosebită pe care o resimţim faţă de realizarea acestei vizite, ce are loc la aproape 10 ani de la o vizită a unui prim-ministru al Luxemburgului în România.
Mi se pare extrem de important, cu această ocazie, să evocăm relaţiile politice excepţionale pe care le-am avut de-a lungul acestor ani, cu oameni politici din Luxemburg care, de fiecare dată, au ajutat, au sprijinit interesele României.

Îmi face plăcere să reamintesc şi faptul că, în calitate de ministru al afacerilor externe, la începutul anilor 1990, am militat pentru deschiderea unei ambasade a României în Luxemburg.

Vizita domnului prim-ministru la Bucureşti ne-a permis să discutăm diverse subiecte în plan internaţional şi în plan bilateral, fără îndoială. La nivel bilateral, aş menţiona faptul că schimburile politice sunt deosebite şi aş vrea de asemenea, să spun că, pe această bază, suntem conştienţi că trebuie să construim mai bine relaţia noastră economică viitoare. Aş vrea să subliniez, totodată, faptul că am discutat foarte mult despre relaţiile noastre în cadrul Uniunii Europene, despre sprijinul pe care l-am avut şi pe care dorim să-l avem n continuare din partea Marelui Ducat, în ceea ce priveşte finalizarea negocierilor noastre pentru integrarea în Uniunea Europeană în perioada mandatului actualei Comisii, deci, cel mai târziu în anul 2004 şi, în felul acesta, să putem să beneficiem de avantajele necesare în perspectiva integrării noastre în Uniunea Europeană în 2007.

Am discutat, totodată, despre subiecte punctuale, spre exemplu, problematica adopţiilor internaţionale, am discutat despre colaborarea noastră în domeniul militar şi despre perspectiva ratificării Protocolului de aderare a României la NATO, în curând, în cadrul Parlamentului din Luxemburg.

În concluzie, doresc să spun încă o dată cât de mult apreciem vizita domnului prim-ministru şi a colegilor săi în România. Este o mare bucurie pentru noi să constatăm ambianţa deosebit de amicală ce caracterizează relaţiile noastre bilaterale. Mi se pare deosebit de util pentru România să aibă prieteni de calitatea Marelui Ducat şi, în acelaşi timp, pentru Guvernul nostru să aibă sprijinul deosebit al Guvernului pe care îl conduceţi, domnule prim-ministru.
Mulţumesc.

Jean-Claude Juncker

Bună ziua, doamnelor şi domnilor!
Fără îndoială că am venit în România prea târziu, pentru că erau atâtea motive să vin mai devreme, dar vicisitudinile vieţii politice au făcut să întârzii până astăzi prima mea vizită oficială în România. Dar alegerea datei exacte nu corespunde unei întâmplări, pentru că, într-adevăr, am avut intenţia să vin în România în ajunul semnării primului Tratatului de aderare, un tratat de aderare pe care România încă nu îl poate semna în această miercuri. Dar prin venirea noastră aici, chiar înaintea ceremoniei de semnare, am dorit să spunem Guvernului român că, pentru noi, deja România face parte din acest ansamblu politic european pe suntem pe cale de a-l construi. Noi nu stabilim nici o diferenţă între cele 10 ţări care vor semna miercuri aderarea la UE şi România.

În cursul întrevederii noastre putut discuta despre mai multe subiecte bilaterale din care unele le-a menţionat domnul primul-ministru. Vreau să vă împărtăşesc şi convingerea mea, anume, că va trebui să ne îngrijim mai mult, de amplificarea volumului schimburilor noastre comerciale, care este pur şi simplu ridicol de mic. Cu alte ţări cu care avem relaţii mult mai reduse decât faţă de cele pe care le avem cu România avem schimburi comerciale mult mai ample. Am căzut de acord ambele părţi să însărcinăm un responsabil luxemburghez să analizeze mai profund potenţialul de colaborare pe care economia României îl poate oferi Luxemburgului, iar din partea română, să fie desemnat cineva care să poată explica românilor numeroasele meandre ale micii economii luxemburgheze.

În privinţa negocierilor de aderare, noi, luxemburghezii, dorim ca acestea să se desfăşoare într-un ritm mai accelerat. Noi considerăm, ntr-adevăr, că este rezonabil şi ar fi indicat ca Guvernul român să poată încheia negocierile cu actuala Comisie europeană. Asta presupune numeroase eforturi atât din partea României, cât şi din partea Europei, iar dacă, şi de o parte şi de alta, va exista voinţa necesară desfăşurării acestor eforturi, sunt convins că vom putea încheia aceste negocieri într-o perioadă rezonabilă, adică înaintea terminării mandatului Comisiei al cărei preşedinte este domnul Prodi. Acest lucru, de altfel, ne va permite să prevedem numeroasele aspecte de ordin financiar sunt strâns legate de aderare.
Vă mulţumesc.

Întrebare: – Domnilor prim-miniştri, între ţările Europei şi România au fost unele disensiuni în privinţa poziţiei adoptate de România în legătură cu războiul din Irak şi vreau să ştiu dacă aveţi în vedere o scădere sau o înlăturare a acestor disensiuni şi, în acest cadru, dacă acest lucru se va apropia mai mult de poziţia europeană sau de cea americană în legătură cu administraţia ulterioară post-Saddam a Irakului?

Adrian Năstase: – În privinţa intervenţiei militare, suntem bucuroşi că aceasta aproape că a luat sfârşit. Intrăm deja într-o fază nouă, o fază politică, diplomatică, de reconstrucţie economică şi eu cred că problemele viitoare ale administraţiei Irakului depind de negocierile care, sunt în curs de desfăşurare. Speram ca această rezolvare a problemelor administraţiei Irakului să fi fost discutată înainte de operaţiunile militare. Din nefericire, nu acesta a fost cazul. Acum trebuie să vedem care va fi cea mai bună soluţie. În ceea ce ne priveşte, noi susţinem implicarea ONU într-o soluţie post conflict, dar, în limba română se spune adesea că cei absenţi greşesc. Aceasta va avea, firesc, o oarecare semnificaţie în privinţa soluţiei concrete. Noi nu putem să influenţăm o hotărâre în această privinţă.

Ceea ce dorim noi să facem este să participăm la operaţiuni umanitare, foarte necesare. Am luat hotărârea să trimitem trei avioane cu ajutoare umanitare pentru populaţia Irakului.

Jean-Claude Juncker: – Am discutat şi explicaţiile care s-ar putea da apariţiei divergenţelor de aprecieri în privinţa situaţiei din Irak.

Guvernul luxemburghez s-a pronunţat, încă de la început, împotriva acestui război pe care noi îl considerăm inutil şi am dori ca acum comunitatea internaţională să-şi intre în atribuţii, conferind Naţiunilor Unite, care trebuie să rămână fabrica consensuală mondială, un rol central. Am dori ca Uniunea Europeană, de îndată ce coeziunea sa va fi regăsită, să acţioneze în acest sens. Pentru moment, Guvernul luxemburghez a deblocat deja un ajutor umanitar în valoare de 3,5 milioane de euro.

Întrebare: – O întrebare pentru premierul luxemburghez. Domnule prim-ministru, aş dori să ştiu cum apreciaţi evoluţiile economice din România şi care ar fi în mod concret domeniile de cooperare economică pentru ambele ţări?

Jean-Claude Juncker: – În ceea ce priveşte performanţa economică a României, trebuie să spun că fac parte din cei care o privesc admirativ. De câţiva ani şi pentru anii care vin, ţara cunoaşte progrese economice impresionante. Creşterea economică a României reprezintă mai mult decât dublul creşterii economice la nivel comunitar.

Iar dacă acest ritm de creştere ar putea fi menţinut, perspectivele macroeconomice ale României vor fi net îmbunătăţite în viitor. Ceea ce pot eu să remarc este faptul că transformarea economică, fără a-i stresa pe cei care sunt implicaţi, are loc, până în prezent, fără tensiuni sociale exagerate.
Aş dori să adresez un omagiu curajului poporului român despre care cei care locuiesc în regiunile noastre europene nu pot să aibă, practic, nici o idee. În privinţa relaţiilor economice între ţările noastre, eu cred că Luxemburgul poate să aducă o contribuţie utilă în acele domenii în care este tradiţional, este puternic. Fiind numeroase, din raţiuni de economie de timp, nu am să le enumăr pe toate. Amintim doar sectoarele financiar şi siderurgic.

Întrebare: – Aţi spus că aţi discutat şi despre problema adopţiilor internaţionale. Aş vrea să ne daţi mai multe amănunte despre acest subiect şi cât de mult este interesat Luxemburgul de această problemă?

Jean-Claude Juncker: – Sunt sute de familii din Luxemburg care au adoptat copii de origină română. Autorităţile luxemburgheze nu au fost sesizate despre nici un abuz în această privinţă. În guvernul pe care îl conduc suntem mai mulţi care acordăm o atenţie foarte deosebită adopţiilor din România. Înţelegem politica dusă de Guvernul român – şi mă refer aici îndeosebi la moratoriu – şi aplaudăm faptul că România a cerut Comisiei Europene să se ocupe de o parte din aceste probleme de adopţii şi cred că acel cadru general, în care problemele adopţiei trebuie să-şi găsească rezolvarea trebuie să fie caracterizat de aspectele legate de drepturilor copiilor. Atât Luxemburgul, cât şi România doresc să respecte în continuare acest principiu. Aş dori ca în afara României această problemă să fie tratată cu mai multă seriozitate, cu o mai mare demnitate şi cu mai mult respect.

Înainte de a judeca trebuie să cunoşti. Nu cred că acesta este un subiect care poate să fie tratat în câteva rânduri de un editorialist grăbit. Acest subiect merită o examinare adâncă. Şi trebuie să vă spun că în Luxemburg opinia publică nu are nici un fel de ostilitate în privinţa României în acest domeniu, iar presa luxemburgheză, de altfel, tratează problema adopţiei de copii din România cu multă delicateţe.
Vă mulţumesc.

Adrian Nastase,

www.adriannastase.ro 

loading...