Spre un guvern „de coabitare”?

Publicat in Adrian Nastase de catre Adrian Nastase 20 Februarie 2017 216 ori
Google+ WhatsApp
Spre un guvern „de coabitare”?
Spre un guvern „de coabitare”?

Desemnarea unui nou ministru al justitiei, in contextul cunoscut al ordonantelor de urgentă, pune in discutie configuratia viitoare a guvernului. Tinând seama si de faptul că procedura remanierii permite un un veto „temporar” al presedintelui. E posibil, in aceste conditii, să avem un guvern „de coabitare”, in care o parte a ministrilor să fie politici si altii (altul) să fie tehnocrati? O formă de  guvern mixt, „partial color(at)”? Eventual, o formă de coabitare a executivului cu puterea judecătorească. Ar putea, de exemplu, CSM să delege pe cineva la ministerul justitiei? Sau ar putea fi reactivat pactul de coabitare cu presedintele, prin care zona justitiei să se transfere la presedinte, in cadrul „domeniilor rezervate” (alături de politica externă)? Cam asta s-a intâmplat, de fapt, in ultimii ani. In definitiv, si Robert Cazanciuc a fost un tehnocrat.

Este clar că PSD, in momentul de fată, nu are formulată o politică relativ coerentă in domeniul justitiei. Are, la nivelul unora dintre membri, un fel de impulsuri personale, cenzurate apoi, rapid, de liderii partidului. Sau are propunei intempestive, punctuale, identificate, pe drept sau pe nedrept, a fi in folosul unora dintre lideri. Lipsa unei abordări clare in acest domeniu, spre deosebire de domeniul fiscal sau de cel social, a creat „marea brambureală” din domeniul penal (spre exemplu „uite abuzul in serviciu, nu e abuzul in serviciu”). In plus, zeci de texte ale codului penal, declarate neconstitutionale, au ramas in stand-by. E destul de clar, „vânătoarea de vrăjitoare” in domeniul luptei anti-coruptie a creat multe pagube colaterale in ceea ce priveste functionarea administratiei, initiativa si procesul de decizie la nivelul liderilor politici sau in ceea ce priveste capacitatea capitalului românesc de a concura capitalul străin in România. In plus, ea a oferit prilejul Uniunii Europene să cenzureze statutul si fondurile disponibile pentru tara noastră, invocând chiar autoflagelarea noastră, prefăcându-se că nu intelege că este vorba, in principal, de o luptă pentru putere.

In aceste conditii, mi se pare mult mai importantă definirea unei  politici  moderne, coerente,in domeniul justitiei, de către PSD. Numirea ministrului justitiei – care ar trebui să fie instrumentul de punere in aplicare a ei – poate fi subsumată acestei decizii. Si la echipele de fotbal se pot face transferuri in timpul campionatului, dar noul jucător trebuie să-si asume culorile noului club. Un specialist adus din afara partidului la minister – intr-un guvern care se mandrea că este un guvern politic – ar trebui să-si asume o astfel de politică (dacă ea există). Nu să „peticească” sistemul inventat de Băsescu si Macovei.

In opinia mea, majoritatea parlamentară ar putea avea o initiativă de mai mare amploare, solicitând  celor două Camere un vot de incredere pentru un guvern Grindeanu 2, care să adauge unele elemente la programul initial de guvernare, inclusiv in domeniul politicii in materie de justitie, si să facă inlocuirile necesare de ministri – acolo unde posturile sunt vacante dar, eventual, si la alte ministere. Ar putea fi modificată si configuratia guvernului – spre exemplu, adăugând o componentă institutională de comunicare publică.

O altă variantă ar fi – sper să nu se opteze pentru ea – atitudinea vulpitei care ii cerea Micului print să o domesticească.

PS 1 La ministerul justitiei – spun unii – ar fi nevoie ca secretarii de stat să fie dintre cei care isi asumă politica acestui guvern iar functionarii din minister să fie „tehnocrati”, nu doar vechi suporteri ai Monicăi Macovei.

PS 2 Nu voi obosi  să scriu că ar fi utilă re-deschiderea departamentelor partidului, pentru a identifica noi specialisti din teritoriu, pe toate domeniile guvernării, pentru a avea un feed-back real din teritoriu si pentru a colecta noi initiative.

Adrian Nastase,

www.adriannastase.ro

Realestate Paulesti