Romania plateste pentru deszapezirea unui kilometru de drum national de trei ori mai mult decat Finlanda, o tara nordica, cu ierni mult mai grele. Explicatiile autoritatilor lasa mereu de dorit: "este o iarna foarte grea", scrie Romania Libera.
Potrivit datelor furnizate de CNADNR, intretinerea unui kilometru de drum national a costat in iarna anului trecut 4.812 euro, in timp ce pentru iarna 2011-2012, costurile se vor ridica la 5.800 de euro per kilometru.
Datele sunt halucinante, comparand situatia cu cea din Finlanda, o tara cu ierni mult mai grele, unde deszapezirea unui kilometru de drum a costat in iarna 2010-2011 circa 1.300 de euro, iar anul acesta 1.500 de euro. Datele au fost publicate intr-o lucrare realizata in cadrul universitatii finlandeze Saimaa, scrie sursa citata.
De ce este mai scump in Romania?
Una dintre explicatii este tipul contractelor de deszapezire incheiate de Compania Nationala de Autostrazi (CNADNR) cu constructorii romani. Pentru acestia, afacerea e buna: decat sa stea degeaba iarna cu buldoexcavatoarele, trailerele sau macaralele, mai bine le pun la dispozitia CNADNR, care le plateste serviciile chiar si atunci cand utilajele nu se misca de pe loc. Potrivit contractelor, CNADNR trebuie sa achite atat orele de activitate de pe sosea, cat si un tarif de stationare in parcurile sectiilor de drumuri nationale a utilajelor puse de constructori la dispozitia companiei.
Spre exemplu, oferta depusa de doua importante firme asociate pentru deszapezirea autostrazii Bucuresti-Pitesti si a centurii Pitesti, prevedea un tarif orar de stationare pe utilaj cuprins intre 10 lei si 40 de lei, iar pentru interventie, tariful varia in functie de utilaj, intre 13 lei si 60 de lei. In total, au fost prevazute 44 de utilaje.
Oferta finala a rezultat la 250.000 euro pe luna, adica 2.500 de euro pe kilometru. Aproape jumatate din aceste costuri, 123.000 de euro, reprezinta tarifele de stationare. Daca ar fi sa plateasca preturile din oferta timp de trei luni, CNADNR ar plati anual 7.500 de euro pe fiecare kilometru de autostrada. In practica, din lipsa de bani, CNADNR da dispozitie constructorilor sa iasa la deszapezit mai rar decat se prevede in ofertele lor, iar, de regula, iernile sunt mai blande decat in propunerile financiare ale constructorilor.
„O solutie de micsorare a costurilor ar fi ca CNADNR sa nu le mai plateasca stationarea, ci doar orele de activitate. Aceasta ar insemna sa aiba contracte cu ei si sa ii anunte sa intervina cu 2-3 zile inainte, daca se primeste prognoza meteorologica nefavorabila", spune un fost director din cadrul CNADNR.
