Meldonium: De ce a început să fie utilizat atât de intens în ultima vreme?

Publicat in Sport 13 Aprilie 2016 996 ori
Google+ WhatsApp
Meldonium: De ce a început să fie utilizat atât de intens în ultima vreme?
Meldonium: De ce a început să fie utilizat atât de intens în ultima vreme?

Până la sfârşitul lui 2015, sportivii puteau utiliza Meldonium în siguranţă. Medicamentul, comercializat sub numele de Mildronat, a fost trecut de Agenţia Mondială Anti-Doping pe lista celor interzise începând cu 1 ianuarie 2016.

Ce a determinat această decizie? Anul trecut, Partnership for Clean Competition (Parteneriat pentru Competiţii Curate), o alianţă nonprofit între Agenţia Americană Anti-Doping, Comitetul Olimpic American şi anumite federaţii sportive, a finanţat un studiu pentru testarea consumului de Meldonium.

Din 8.300 de teste de urină, anonime şi luate la întâmplare, s-a descoperit că în 182 se găseau urme ale respectivei substanţe. Un procentaj de 2,2%, care din perspectivă antidoping a devenit îngrijorător. Pentru că este de două ori mai mare decât cazurile pozitive depistate cu orice altă substanţă aflată pe lista celor interzise de WADA.

Asta a determinat trecerea Meldoniului de la lista de medicamente aflate sub supraveghere la cea a interziselor. De la acel moment zero, 1 ianuarie 2016, devenea responsabilitatea oricărui sportiv de a înceta folosirea respectivei substanţe, dacă o lua, sau evitarea ei, în caz că îi era recomandată.

ŞARAPOVA - DECLICUL

Iniţial, cele câteva depistări pozitive din 2016 au trecut aproape neobservate, precum al patinatoarei Ekaterina Bobrova sau al ciclistului Eduard Vorganov, de la echipa Katusha, ambii ruşi.

Ceea ce a declanşat însă un interes abrupt, febril, a fost anunţul făcut pe 7 martie de una dintre cele mai valoroase jucătoare de tenis ale ultimilor ani, Maria Şarapova, în care spunea că a testat şi ea pozitiv la acelaşi medicament, în timpul Australian Open.

De atunci, cazurile s-au înmulţit, ajungând la 41, iar sporturile sunt dintre cele mai variate, de la biatlon, patinaj viteză şi schi fond până la gimnastică, rugby, volei, judo sau box. Dincolo de acest val, există câteva întrebări care încă nu şi-au găsit răspuns.

1. De ce a început Meldonium să fie utilizat atât de intens în ultima vreme?

Medicamentul nu este nici pe departe o invenţie recentă, dimpotrivă. A fost creat în 1970 de chimistul leton Ivars Kalvins, fiind produs, în principal, de firma Grindeks şi comercializat în ţări precum Rusia, Ucraina, Georgia, Kazahstan, Azerbaidjan, Belarus, Uzbekistan, Moldova şi Kirghistan.

Un articol publicat în 2009 de ziarul leton Diena arăta că ar fi fost elaborat pentru uzul soldaţilor sovietici, pentru ca aceştia să reziste mai bine la stres şi la condiţii vitrege. Şi atunci, de ce a început să fie luat masiv abia de un an-doi?

2. Care sunt exact efectele Meldoniumului asupra performanţei sportive?

Medicamentul este prescris pentru tratarea anginei pectorale şi a urmărilor infarctului miocardic. De ce ar fi luat însă de oameni tineri şi sănătoşi, cu atât mai mult de sportivi?

Un studiu din decembrie 2015 publicat în revista Drug Testing and Analysis susţine că uzul acestui medicament duce la "o creştere a rezistenţei atleţilor, îmbunătăţeşte recuperarea după efort, protejează împotriva stresului şi activează funcţiile sistemului nervos central".

Pe de altă parte, Forbes a publicat părerea profesorului Michael Joyner, care a studiat, la rândul său, răspunsul oamenilor la stres în timpul exerciţiului fizic. Acesta susţine că "lipsesc dovezile care să conducă spre îmbunătăţirea performanţei sportive. E o legendă urbană, m-aş mira să aibă un efect mai mare decât cafeina sau creatinina". Kalvins, creatorul Meldoniumului, spune că e "ca şi cum ar interzice aspirina numai pentru că e populară între sportivi".

3. Cât timp rămâne această substanţă în corp?

Altă întrebare care nu are încă un răspuns clar, cu atât mai mult cu cât unii sportivi depistaţi pozitiv la Meldonium au declarat că au întrerupt administrarea lui după ce au aflat că a devenit ilegal. WADA l-a încadrat la categoria "modulatori de metabolism", din care mai face parte, spre exemplu, insulina.

sursa: gsp

Cristian Anghelescu

Cristian Anghelescu este jurnalist sportiv, cu o experienta de 15 ani in presa. Nascut cu "Petrolul" in sange, si-ar mai dori, pe lângă esenţiala sănătate, realizarea completă a copiilor, măcar un voiaj în America!

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.