Românul care e pe cale să trateze cea mai grea boală a omenirii - cancerul. Tratamentul inventat dă rezultate uluitoare în leucemie

Publicat in Sanatate & Frumusete 17 Decembrie 2018 242 ori
Google+ WhatsApp
Românul care e pe cale să trateze cea mai grea boală a omenirii - cancerul. Tratamentul inventat dă rezultate uluitoare în leucemie
Românul care e pe cale să trateze cea mai grea boală a omenirii - cancerul. Tratamentul inventat dă rezultate uluitoare în leucemie
A inventat una dintre cele mai eficiente imuno-terapii oncologice din lume şi în urmă cu nici o lună a primit echivalentul Premiului Nobel în Biotehnologie, în America.

Adrian Bot e bănăţean şi prin ştiinţa sa le demonstrează americanilor că un român poate schimba în bine lumea medicală a următorilor 100 de ani.

Tratamentul inventat de echipă pe care o conduce, în cadrul unui gigant farma, dă rezultate uluitoare în leucemie, unde unul din doi pacienţi sunt vindecaţi după o singură cura. E drept că tratamentul nu ajunge decât în 4 ţări din Europa, iar România nu este printre ele, însă cercetătorul Adrian Bot speră ca în curând să fie accesibilă la scară largă.

Şi mai speră că societatea românească să poată capacita oamenii valoroşi - ca el - de peste hotare, care pot contribui prin cunoştinţele lor să dezvolte şi în ţara noastră terapii moderne.

Dacă Los Angeles e cunoscut drept oraşul îngerilor, probabil că pe aceste dealuri, de deasupra metropolei, i-ai putea găsi. Vorbim de locuri în care preţul unei proprietăţi cocoţate pe coline aride porneşte de la 10 milioane de dolari, iar vilele de aici aduc tot luxul şi discreţia, într-o zonă deşertică, departe de aglomeraţia urbană. În acest imobil cochet locuiesc soţii Simona şi Adrian Bot.

Adrian e doctor în biogenetică şi vicepreşedinte la una dintre cele mai mari companii farma din Statele Unite, cu filiale pe toate continentele. Şi cu doar 4 zile înainte de discuţie, compania sa a câștigat prestigiosul premiu Galien Prix, care este echivalentul Premiului Nobel în Biotehnologie.

Adrian Bot, dr. cercetător imunoterapie„În categoria cel mai bun produs de biotehnologie, premiul Întâi Galien este Kite, pentru Yescarta. Yescarta va aduce o nouă eră în tratamentul cancerului. Nu ne oprim aici, înaintăm cu viteza luminii! Ştim că viaţa oamenilor depinde de asta! A fost prima terapie aprobată în limfomul malign, s-a întâmplat în 2017, cu o rată de răspuns foarte mare. Premiul este oferit în fiecare an pentru inovaţii din toată lumea care îmbunătăţesc omenirea, iar Adrian Bot s-a remarcat pentru că, în calitate de specialist în biogenetică, a lucrat la o terapie nouă, cu celule îmbunătăţite genetic, care odată reintroduse în corpul pacienţilor bolnavi de cancer îi vindecă de leucemie şi alte câteva maladii ale sângelui. Celulele perfecţionate genetic se numesc CAR T-cells şi devin nişte super soldaţi care apar organismul şi ucid celulele tumorale.”

Adrian Bot, doctor cercetător în biotehnologie„Sunt administrate o singură dată, ele sunt activate şi se multiplică. E un tratament viu și sunt propriile celule, nu e un fenomen de rejecţie, e your own cell.”

E un român care activează în cel mai înalt nivel al unui domeniu în care specialiştii par că se joacă de-a Dumnezeu şi le iese de minune.

Adrian Bot: „Lucrul cel mai uimitor pentru mine este ca omenirea a ajuns la un punct de inflexiune în istorie, noi putem la ora actuală să reprogramăm celule vii şi ţesuturi, la nivel genetic, să modificăm funcţiile cele mai intime ale organismului omenesc, noi ca şi specie nu mai suntem la cheremul evoluţiei darwiniste. E un moment important în medicină moleculară, dar şi în istoria omului. Care pune şi probleme etice remarcabile, probleme filosofice.”

În 2017, fotografia sa a fost afişată în Time Square din New York, atunci când terapia cu celule îmbunătăţite genetic a trecut de toate testele Agenţiei Federale a Medicamentului. E deocamdată o procedură extrem de costisitoare, ajunge la 400.000 de dolari, însă unul din doi pacienţi e complet vindecat, după cum spun soţii Bot. Iar Inovaţia în medicină moleculară este tot ce a visat Adrian încă din adolescenţă.

Adrian Bot, cercetător biogenetică: „Am avut onoarea extraordinară să reprezint România de două ori internaţional, la Olimpiada de Fizică, în ’86, de atunci mi-am canalizat energia şi am ştiu că vreau să fac ştiinţă.”

Simona Bot este la rândul său cercetător şi până la un moment dat au fost colegi de laborator, în Statele Unite ale Americii.

Simona Bot, cercetător biomedicină: „Faptul că am fost în acelaşi domeniu cred că ne-a salvat căsnicia, pentru că eu am înţeles câtă dedicaţie şi câtă muncă se ascunde în spatele unui succes. De 25 de ani suntem o echipă foarte bună.”

Adrian Bot a părăsit România în 1994, imediat după terminarea facultăţii de medicină, la Timişoara. Îşi aminteşte că a avut un mentor extraordinar, care i-a marcat cariera în Statele Unite. Lucra la San Diego şi a fost luat sub aripa celebrului Emil Palade, unul dintre marii români ai tuturor timpurilor.

Adrian Bot, cercetător, vicepreşedinte companie farma: „Regretatul profesor Palade, singurul laureat al premiului Nobel în medicină. Am petrecut 4 ani în San Diego. Era decan ştiinţific al UCLA în San Diego. Cea mai dulce limba moldovenească, româna cu accent moldovenesc, şi un simţ al umorului extraordinar şi un interes fantastic în ceea ce făceam noi şi alţii. Un om foarte cald, foarte bun, deschis să ne întrebe ce vrem să facem, care sunt visele noastre.”

Ambii soţi sunt bănăţeni şi au copilărit în comune diferite din judeţul Timiş. Au făcut aceeaşi facultate, la Timişoara, dar în ani diferiţi, şi s-au cunoscut mai târziu peste ocean, în Statele Unite. Ea a renunţat la carieră pentru a creşte cele 3 fiice pe care le au împreună, iar Adrian Bot a devenit peste ani doctor, expert în ştiinţe biomedicale, cu o cercertare de aproape 25 de ani, menită să ajute în tratarea celei mai grele boli a omenirii - cancerul.

Reporter: „Conştientizaţi că puneţi umărul serios la tratarea omenirii?”
Adrian Bot, cercetător biogenetică: „Conştientizez, a fost destul destul de dificil. Am ajutat într-un proiect de dezvoltare a unui vaccin, am început studiile în pacienţi, unul dintre colegii noştri, profesor în medicină, m-a sunat după tratament şi mi-a spus că acest pacient a răspuns la tratament. Senzaţia pe care am avut-o e indescriptibilă.”

Şi-au crescut fetele în spirit românesc, mai ales că de educaţia lor s-au ocupat şi bunicii din partea mamei. Sunt pensionari cu rădăcini puternice la Comloşu Mare, în comunitatea bănăţeană de lângă Timişoara, dar locuiesc câteva luni pe an, iarna, la Los Angeles.

Socrii: „Avem în jurul nostru bolnavi de cancer, prieteni, dar care deocamdată nu pot să acceseze treaba asta. De asta spun că aş dori să ajungă în România, dar să ajungă la omul de rând.”

Sunt mâhniţi că societatea românească a pierdut oameni precum ginerele şi fiica lor. Povestesc că şi celălalt băiat pe care îl au, fratele Simonei, un medic care a profesat ani de zile la Timişoara, a decis să emigreze în Germania, în urmă cu doi ani.

Socru: „Speranţa mea, şi cred că aş putea să fiu purtătorul oamenilor de rând din România, speranţa mea e că aceşti oameni tineri... speranţa mea e în ei. Atât a celor care sunt în România, care stau acolo şi luptă pentru nişte chestii, cât mai ales prin cei care au ieşit afară, au avut ocazia să înveţe şi să aducă aceste cunoştinţe în ţară. Societatea românească trebuie să-şi dea ceva pentru asta, nu neapărat ceva material, dar să creeze condiţii, să dea posibilitatea acestor oameni tineri ca să se dezvolte! Să le dea voie să plece, dar să îi motiveze să se întoarcă în ţară! Mă întreb cum ar fi arătat România, dacă îi aveam pe aceşti oameni în ţară. Ştiţi cum ar fi arătat, exact cum am avut noi speranţa în ’89. Eu am avut multe discuţii cu Adrian, de-a lungul anilor, a spus: „de ce să vin în România, că nu pot!”

Simona: „Voiam să spun de fratele meu, Lucian Juga, care e un chirurg desăvârşit şi noi îl admirăm fantastic, care nu face doar chirurgie, face conferinţe şi învaţă şi alţi chirurgi. Și în România şi-a făcut un nume, dar din păcate nu a putut să evolueze. ”

Adrian Bot vede partea plină a paharului, adică un viitor în care autorităţile române se trezesc în al XII-lea ceas şi reuşesc să capaciteze elitele româneşti, aflate în exod în lumea largă.

Adrian Bot„Cred că majoritatea celor care pleacă din România pleacă din motive profesionale, mă refer la top talent. Pentru că ei caută exact ce am căutat şi eu în 1994 când am venit în SUA. Sunt o mare pierdere pentru România, dar nu completă, pentru că mulţi dintre ei vor ajuta. Sunt disponibili să ajute pe diverse planuri. Vin şi interacţionează, formează aceste networkuri deosebit de dinamice, incubatoare de idei noi, incubatoare de inteligenţă, care să ducă la idei şi demersuri concrete, în România! În domeniul tehologic, politic şi aşa mai departe. România are şansa să se afirme în high-tech, nu numai IT, ci şi biotehnologie. Cred că principiul de a forma incubatoare pe lângă marile universităţi şi institute în România e foarte promiţător şi el trebuie nu numai analizat, dar şi pus în aplicare de factorii de responabili din România. Doar trebuie să existe voinţa, să existe viziunea şi să fie acele echipe care să facă politicile.”

Cercetătorul se simte dator faţă de societatea românească, cea care l-a instruit până la terminarea studiilor universitare.

Adrian Bot„Deşi am plecat din România fizic în 1994, noi de fapt nu am părăsit niciodată România.”

Ar vrea să sprijine comunitatea ştiinţifică românească, la fel cum vor probabil mulţi alţi specialişti de la noi care au emigrat, însă pe care guvernanţii eşuează să îi coopteze în proiecte viabile, de ţară, deşi vin cu o pregătire uluitoare în domeniile lor. 
Vine de câteva ori pe an în ţară, la Timişoara, unde are părinţii şi un frate avocat. Îi place să călătorească, să practice ski-ul şi preţuieşte timpul cu familia, fiind tot anul foarte ocupat.

Adrian Bot: „Nu putem altfel decât împreună, altfel suntem prea ocupaţi să ne vedem, călătorim şi combinăm bussiness-ul cu plăcerea, trei zile, patru zile le furăm aici, încolo. De obicei le combinăm cu metinguri pe care le avem.”

E pasionat de enologie, studiază în timpul liber despre vinurile californiene şi îşi încurajează soţia să îndrăznească mai mult cu pasiunea ei pentru pictură.

Adrian Bot„Ca bănăţean, sunt foarte mândru, vinurile de la Recaș, unul dintre inginerii de acolo la Recaș a fost unchiul meu.”

Şi dezvăluie că mai are o pasiune total diferită de lumea laboratoarelor de genetică.

Adrian Bot: „Mă pasionează electronic dance music, care a devenit foarte în vogă aici”.

Îl relaxează să mixeze melodii din genul house la calculator şi i-ar plăcea să fie DJ, să pună muzica în cluburi şi la festivaluri. Dacă ar avea şi timp liber, pe care mai nou îl alocă proiectelor filantropice.

Simona Bot este în conducerea unei fundaţii internaţionale care finanţează cazuri medicale cu probleme şi sprijină copii orfani cu talent, cu burse de studiu. Cei doi soţi au ajutat, de exemplu, o tânără orfană de la Iaşi cu o amputaţie, care a primit în America un picior bionic.

Simona Bot: „Recent, acum două luni, un asemenea sistem high-teck, bazat pe fibră de carbon, micromecanisme, procesor sensori, la una dintre studentele de la Blue Heron România, care e amputată deasupra genunchiului, şi am reuşit repede să îi fac rost de viză şi să o aduc aici. Şi să îi găsesc o companie care să îi facă aceasta proteză gratuit.”
Reporter: „Şi e un picior bionic?”
Simona Bot: „Bio-mechanics se numeşte, practic urmează mişcarea naturală a piciorului. ”

Adrian Bot: „Ea este capabilă acum să poarte tocuri.”

Fata e studentă la medicină şi e printre puţinele beneficiare în lume a unei astfel de tehnologii, iar operaţia a avut loc în Statele Unite.

Adrian Bot: „În momentul în care te realizezi profesional, te întrebi ce se întâmplă cu restul lumii, începi să devii foarte angajat în proiecte filnatropice, în proiecte de voluntariat, îţi pasă ce va veni după tine. Ştii că nu poţi să dormi bine tu, dacă cel de lângă tine nu doarme bine. Sau dacă copiii tăi nu vor trăi într-o societate care e mai bună.”

Vedea că lucrurile au evoluat pozitiv şi în România, în privinţa voluntariatului din societatea civilă, însă îl dezamăgeşte că nu avem proiecte de ţară şi nimeni nu mai face planificare în domeniile de interes.

Adrian Bot, cercetător biogenetică: „Trebuie să fim curajoşi şi să nu mai gândim doar pentru următorii 2 - 3 ani, să ne gândim pe durată: 10 ani, douăzeci de ani, să stopăm drenajul de talent prin a încuraja economia, a îmbunătăţi învăţământul. Sistemul educaţional în România, care suferă la ora actuală, trebuie îmbunătăţit, pentru ca să continuăm să generăm talentul.”

Adrian Bot face cercetare în biomedicina la cel mai înalt nivel şi schimba lumea în care trăim, pentru ca lupta să pună stop maladiilor incurabile. Simte că lucrând la cele mai noi terapii din domeniul cancerului ajută inevitabil şi România.

Sunt intelectuali remarcabili şi vorbind cu ei la Los Angeles, putem înţelege şi cum ar putea arăta ţara noastră dacă am fi reuşit să îi ţinem aici.

Adrian Bot: „Aș fi încercat să fac tot ceea ce pot, pentru a avansa tratamente pentru bolnavii care le necesită. Dar ingredientele pentru dezvoltarea mea profesională, din păcate, nu s-au găsit în România.”

Avem un român îl elita cercetării medicale mondiale. Face carieră dezvoltând soluţii salvatoare, pentru omenirea următorului secol. Trăieşte din plin visul de a face ştiință şi cercetare de top, în inginerie biomoleculară, sperând să ajute, astfel, şi ţara în care s-a născut.

Admin.A

www.PH-online.ro a fost înfiintat în 2008, ca prim cotidian online al Prahovei. De atunci, publicatia Ph-online.ro se pozitioneaza pe primul  loc in topul celor mai citite ziare online ale Prahovei, conform Trafic.ro, inregistrand peste 1.000.000 de afisari ale stirilor, in fiecare luna.
Daca ai surprins ceva interesant in localitatea ta, trimite-ne povestea insotita de imagini pe adresa de
Contact:
 mail-office sau mail-office