Nevasta regelui Cioabă a fost săltată de mascaţi!
National

Nevasta regelui Cioabă a fost săltată de mascaţi!

Sighişoara Cioabă a fost ridicată în urma percheziţiilor făcute la locuinţa familiei în dosarul de evaziune fiscală şi va fi dusă la audieri la sediul Poliţiei Mehedinţi, potrivit jurnalul.ro. Dorin Cioabă a anunţat că sunt vizate două societăţi administrate de către Sighişoara care au colaborat cu firme ale romilor din Strehaia, fiind vorba despre patru facturi în valoare de 20.000 de lei despre care anchetatorii susţin că sunt fictive.

Polițiștii din Mehedinți, sub coordonarea celor ai Direcției de Investigare a Criminalității Economice a Poliției Române, efectuează miercuri dimineață 28 de percheziții la persoane bănuite că ar fi cauzat un prejudiciu de peste 5 milioane de euro, prin evaziune fiscală și spălarea banilor, urmând să fie puse în aplicare 32 de mandate de aducere, potrivit IGPR. Activitățile se desfășoară în județele Mehedinți, Timiș, Argeș, Cluj, Sibiu, Hunedoara, Dolj, Gorj și în municipiul București. Conform unui comunicat de presă transmis de Poliția Română, din cercetări a reieșit că, în perioada 2009 — 2014, reprezentanții mai multor societăți comerciale ar fi creat un circuit infracțional evazionist bazat pe un sistem financiar-bancar fraudulos, în scopul eludării obligațiilor fiscale.Cei în cauză ar fi înregistrat în contabilitatea societăților comerciale controlate mai multe facturi fiscale care ar fi avut la bază operațiuni comerciale fictive, în valoare totală de peste 18,4 milioane de euro, pentru care ar fi dedus ilegal TVA și ar fi diminuat artificial impozitul pe profit. Prejudiciul cauzat bugetului de stat a fost estimat la peste 5 milioane de euro. Ulterior, prin intermediul societăților comerciale controlate, ar fi fost supuse procesului de spălare a banilor toate aceste sume. Astfel, ar fi fost efectuate depuneri succesive de valori monetare, urmate de retrageri imediate sau de rularea acestora prin conturi bancare ale societăților, pentru disimularea provenienței ilicite a banilor. 32 de persoane vor fi conduse la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Mehedinți, pentru audieri. Cercetările sunt continuate pentru documentarea întregii activități infracționale, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinți.

13 Septembrie 2017
Criză de personal în viticultură. În ce oraş din Prahova se importă forță de muncă din Moldova
Eveniment

Criză de personal în viticultură. În ce oraş din Prahova se importă forță de muncă din Moldova

Orașul Urlați a fost multă vreme renumit pentru sondele de petrol dar puțini știu că, înainte de asta, a fost renumit pentru dealurile pline cu viță de vie. O bună bucată de vreme, după Revoluție, celebrele dealuri au ”chelit” la propriu după ce producția de vin a fost considerată mai puțin importantă decât industriile. De câțiva ani însă, întreprinzătorii privați au reluat plantările iar viticultura a redevenit o afacere profitabilă în localitate. Numai că, în momentul de față, proprietarii de crame se confruntă cu o nouă problemă: criza pe personal.

Așa se face că, de câțiva ani, pentru a face față sezonului de cules și lucrărilor de primăvară, din ce în ce mai mulți viticultori din zona Urlați apelează la forță de muncă din zona Moldovei.

”Zilieri avem din Moldova noastră. Se fac contractele din timp, sunt cazați la noi, li se asigură transportul și toate cheltuielile. Cu toate astea, tot avem nevoie. În cramă avem cel mai mare deficit iar aici nu este nevoie de zilieri ci de personal full time. Angajăm tineri, muncitori necalificați, care să aibă studii minime și medii”, ne-a declarat Tudorel Bejan, economist la Domeniile Dealu Mare.

O altă cauză a lipsei personalului în viticultura din Urlați o reprezintă desființarea școlilor profesionale. Viticultorii au nevoie de specialiști în domeniu, însă sunt din ce în ce mai greu de găsit.

”În fiecare an avem o acută lipsă de forță de muncă pe acest sector iar majoritatea proprietarilor de crame angajează zilieri și nu numai. Este nevoie și de personal cu normă întreagă, pe toată perioada anului. Primim CV-uri și aici, la Primărie, și le direcționăm proprietarilor de crame”, susține Marian Măchițescu, primarul orașului Urlați.

Sursa: observatorulph.ro

13 Septembrie 2017 556 ori
Ce spune DIICOT despre percheziţiile care vizează grupul de firme ALKA
Eveniment

Ce spune DIICOT despre percheziţiile care vizează grupul de firme ALKA


În această dimineaţă, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Ploieşti împreună cu ofiţeri de poliţie din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Ploiești au efectuat un număr de 23 de percheziții pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Suceava, Ialomiţa, Vrancea, Constanţa şi Harghita, în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea a două grupuri infracţionale organizate specializate în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani.

Imagini - versiunea pentru download

În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2014 – 2016 suspecţii au constituit un grup infracţional organizat, profilat pe comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare a banilor, care au acţionat cu precădere în domeniul construcţiilor civile şi industriale.

S-a reţinut că membrii grupului controlau mai multe societăţi comerciale cu un comportament fiscal inadecvat, tip „fantomă”, care aveau sediile sociale declarate la diverse cabinete de avocatură, în baza unor contracte de asistenţă juridică încheiate pe perioadă determinată.
Persoanele juridice aveau, în calitate de asociaţi şi administratori de drept, pur formal, persoane cu o situaţie materială precară, fără pregătirea necesară desfăşurării de activităţi comerciale şi care acceptau să dobândească aceste calităţi în schimbul unor sume modice de bani.

Astfel, membrii grupului infracţional organizat, creau premisa deducerii în mod ilegal a TVA-ului aferent de către beneficiarii aşa-ziselor prestări de servicii, contribuind totodată la diminuarea, în mod ilegal, a bazei de impozitare, cu consecinţa reducerii impozitului pe profit.

În fapt, lucrările de construcţii sau serviciile de publicitate înscrise în facturi fie nu erau efectuate, fie erau efectuate de către beneficiarii facturilor în regie proprie sau „la negru”, circuitul artificial descris mai sus fiind creat doar pentru a se sustrage de la plata taxei pe valoare adăugată şi diminuării bazei de impozitare, cu implicaţii directe asupra modului de stabilire a impozitului pe profit.

Infracţiunile de evaziune fiscală şi spălare a banilor au fost comise în formă continuată întrucât suspecţii, la intervale repetate de timp, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, au înregistrat în contabilitate facturi fiscale pentru activităţi comerciale fictive, disimulând totodată, odată cu efectuarea plăţilor, adevărata natură a circulaţiei şi implicit a proprietăţii finale a banilor achitaţi în acest sens, cunoscând că sumele respective provin din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

Astfel, circuitul financiar nu se oprea decât aparent la momentul alimentării contului aşa-zisului prestator de servicii.

După alimentare, sumele achitate pentru prestări de servicii fictive erau retrase în numerar, iar banii negrii astfel rezultaţi erau returnaţi, după reţinerea unui comision negociat anterior, plătitorului iniţial (aparentul beneficiar al lucrărilor).

Scopul urmărit de făptuitori era acela ca beneficiarul final al banilor, care în cauză coincide cu plătitorul, să nu poată fi descoperit prin simpla examinare a documentelor contabile ale societăţilor comerciale şi ale extraselor de cont, în eventualitatea efectuării unui control fiscal.

Cercetările efectuate în cauză au evidenţiat faptul că separat de cele cinci societăţi comerciale tip „fantomă” controlate de membrii grupării au existat şi alte societăţi pe care aceştia le-au înfiinţat, care au avut acelaşi statut şi care au fost folosite în activitatea infracţională.

Prejudiciul total cauzat prin intermediul circuitului artificial conceput pentru a crea aparența deducerii legale de T.V.A. și diminuarea masei impozabile a fost estimat la 20.238.000 de lei, iar valoarea sumei care ar fi făcut obiectul infracțiunii de spălarea banilor depăsește 29.000.000 de lei.

În urma perchezițiilor, au fost ridicați 480.000 de lei, 120.000 de euro și 2.700 de dolari, asupra cărora se vor institui măsuri asigurătorii, în vederea recuperării prejudiciului.
În cauză se efectuează cercetări față de un număr de 105 suspecţi.

La acțiune au participat și polițiști de combatere a criminalității organizate București, Suceava, Constanța, Harghita, Vrancea, precum și jandarmi.
Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecţii şi inculpaţii beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.

13 Septembrie 2017 551 ori
Zece companii românești insipiră Europa cu ritmul lor de creștere.Neptun Câmpina, în topul listei analiştilor britanici
Eveniment

Zece companii românești insipiră Europa cu ritmul lor de creștere.Neptun Câmpina, în topul listei analiştilor britanici

Analiștii Bursei din Londra (LSE) au identificat 10 companii românești printre cele 1.000 de firme mici şi mijlocii din Europa care le pot inspira pe celelalte cu rețeta succesului lor. Două dintre ele - Neptun Câmpina și Allview - sunt în topul listei analiştilor britanici.

 

 

Activităţile celor 10 companii românești selectate oferă indicaţii despre direcţia spre care se îndreaptă afacerile în România.

Companiile selectate au avut un ritm mediu anual de creştere de peste 100% în ultimii trei ani şi o rată de angajări considerabilă în ultimii doi şi performanţele lor le-au depăşit pe cele ale competitorilor din domeniile lor, potrivit raportului LSE.

Viitorul economiei românești, aşa cum este prefigurat de selecţia LSE, se află sub semnul comerţului şi al consumului (mai ales din import) și mai puțin al producției sau al serviciilor.

Trei producători au fost selectați printre cele 10 firme românești. Allview a produs prima tabletă PC românească şi face mai multe tipuri de telefoane smart și gadgeturi, Complet Electro Serv produce electronice de larg consum şi electrocasnice, iar Neptun Campina produce echipamente industriale, dar niciuna nu-şi refuză linia de afaceri comercială.

Totuși, numai două dintre acestea, Alview și Neptun Câmpina, sunt clasificate ca firme de producție și inginerie, în raportul LSE.

Pe de altă parte, lipsa de capital pentru dezvoltare este unul din motivele pentru care producătorii fac şi comerţ, uneori în domenii diferite de cel de bază, aşa cum a procedat Neptun, care s-a lansat chiar s-a lansat în distribuţia de carburanţi, proiectând un nou lanţ de benzinării.

Dintre cele 10 companii românești, se mai remarcă şi o companie de servicii de telecomunicaţii, Vox Carrier, şi una de servicii de curierat, Fan Curier.

Celelalte cinci companii fac, în fond, comerţ şi, de la caz la caz, logistică şi sunt mai ales importatori: de ceasuri, bijuterii de lux, „outfit”-uri şi cosmetice (B&B Collection); – de echipamente medicale mai mult sau mai puţin sofisticate (Medist Group); – de auto – moto și utilaje (Grădinariu Import Export); – de produse electrice şi de iluminat (ELBI Electric & Lighting); – de legume şi fructe (Microfruits).

Veniturile celor 10 companii variază între 50 şi 75 de milioane de euro în cazul Allview, B&B Collection, ELBI Electric & Lighting, Grădinariu Import Export. Celelate au vebnituri anuale între 20 şi 40 de milioane de euro, cu excepţia Fan Curier care poate ajunge până la 100 de milioane de euro.

Cele 10 IMM-uri românești selectate de analiștii Bursei din Londra, eventual pentru a fi curtate să se listeze pe segmentul său de emitenți de acțiuni promițători, au avut o rată de creștere medie anuală de creștere a afacerii de 149%, până la un venit mediu de 47 de milioane de euro. Au 25 de mărci comerciale înregistrate proprii și 3.615 angajați cu o rată de creștere de 29% în ultimii doi ani.

Numărul de companii româneşti incluse în raportul bursei londoneze este similar cu cel din Ungaria şi Cehia. Faptul că românii au mai puțin companii selectate decât polonezii (30), dar mai multe decât bulgarii (5), poate fi pus și pe seama dimensiunilor diferite ale economiilor țărilor lor. Regula nu se mai aplică în coparația cu ungurii și cehii.

Cele 30 de companii poloneze au însă 50 de mărci comerciale proprii, cele 10 maghiare au nu mai puțin de 128 de patente proprii.

 

 

 

 

 

sursa: www.money.ro

13 Septembrie 2017 538 ori
Anunţul SPFL Ploieşti privind plata impozitelor! Când este SCADENŢA
Eveniment

Anunţul SPFL Ploieşti privind plata impozitelor! Când este SCADENŢA

Primăria Ploiești, prin Serviciul Public Finanțe Locale (SPFL) Ploiești, reamintește contribuabililor ploieșteni că termenul scadent pentru plata impozitelor și taxelor locale aferente semestrului al II-lea este data de 30 septembrie.
Pentru a evita plata majorărilor de întârziere, SPFL recomandă contribuabililor să achite la termen impozitele și/sau taxele datorate bugetului local.
Nivelul majorărilor de întârziere este de 1% din cuantumul obligațiilor fiscale principale neachitate în termen, calculat pentru fiecare lună sau fracțiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului scadent și până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
Modalități de plată:
1. În numerar/POS-uri prin casieriile Serviciului Public Finanțe Locale Ploiești situate în str. Basarabi nr. 5 : luni - vineri între orele 8.00- 18.00; Șoseaua Vestului nr. 19 : luni, marți, joi 8.00-16.30, miercuri 8.00 – 18.30, vineri 8.00-14.00; B-dul Independenței nr.16 : luni, marți, joi 8.00 - 16.30; miercuri 8.00-18.30; vineri 8.00 -14.00; în incinta Halelor Centrale, etaj 1-la sediul Direcției Gestiune Patrimoniu: luni, marți, miercuri, joi 8.00-16.30; vineri 8.00-14.00; în incinta Tribunalului Ploiești : luni, marți, miercuri, joi 8.00 – 15.30: vineri 8.00 – 14.00.
2. La Oficiile poștale.
3. Infochioșcuri: casieria SPFL din str. Basarabi nr.5; Inspectoratul Județean de Poliție Prahova, strada Vasile Lupu nr. 60, etajul 2-Serviciul Înmatriculări Permise; MALL SHOPPING CENTER (fost Mercur) și la sediul instituției -B-dul Independenței nr.16. Plata se efectuează pe baza cardului bancar și a cărții de identitate a contribuabilului. Primăria Municipiului Ploiești nu percepe comision contribuabililor pentru aceste încasări.
4. Prin Sistemul Național Electronic de Plăți prin accesarea site-ului www.ghişeul.ro numai pentru cei care dețin carduri bancare și au ridicat userul şi parola de la sediul instituției noastre din B-dul Independenței nr.16 .
5. Consultare/plată electronică prin Internet la adresa www.spfl.ro. Contribuabilul are obligația prezentării personale la sediul S.P.F.L.Ploieşti, B-dul Independenței nr.16, cu copie BI/CI pentru a obține drepturi de acces.

13 Septembrie 2017 372 ori
Pagina 618 din 3942