Soferii care parcheaza pe trotuar vor fi amendati, incepand de sambata. Ce se intampla cu autoturismele parcate pe strada
Trafic

Soferii care parcheaza pe trotuar vor fi amendati, incepand de sambata. Ce se intampla cu autoturismele parcate pe strada

Gata cu parcatul masinilor oriunde au chef soferii. De sambata intra in vigoare doua legi extrem de importante: codul rutier modificat, dar si legea privitoare la ridicarea masinilor parcate ilegal.

 

 

De sambata politia ii va amenda pe cei care parcheaza masinile pe trotuar. Singura exceptie care se va face va fi atunci cand pe strada vor exista placute care vor indica ca se poate parca regulamentar pe trotuar.
In ceea ce priveste legea ridicarii masinilor parcate ilegal, desi intra sambata in vigoare, fiindca a trecut o luna de la publicarea ei in Monitorul Oficial, nu se va intampla nimic, din doua motive.
Guvernul nu a oferit normele metodologice, cele care spun cum se aplica aceasta lege.
Pe de alta parte, cand aceste norme vor fi gata, aceasta lege trebuie sa treaca prin consiliul local al fiecare primarii care va stabili foarte multe lucruri importante: cu cat sa ii amendeze pe soferi, la cat sa se ridice costul transportului pana la un spatiu de parcare, unde sa fie acel spatiu de parcare, luminat si pazit non-stop, cum se va plati, daca soferii vor putea plati cu cardul si cum o sa ajunga acolo soferii.
Se mai pune problema cine va ridica masinile de pe strada, daca va fi un serviciu al primariei sau primariile vor externaliza acest serviciu si vor incheia parteneriate cu firme private si, evident, vor primi bani pentru serviciile prestate.
Deci, de sambata, daca veti parca masina pe trotuar, fara sa fie o placuta, politia locala o sa va amendeze. Totusi, tot de sambata, daca va lasati masina neregulamentar prin bulevarde, pe strazi, nu veti pati nimic, avand in vedere ca nu exista acele norme metodologice.
Nu uitati de un lucru extrem de important. Daca va parcati masina la intrarile in spitale sau in statiile RATB, aceasta va fi ridicata imediat si mutata cativa metri, iar daca blocati transportul in comun, precum o linie de tramvai sau de troilebuz, politia o sa va faca dosar penal, iar permisul va fi retinut pe toata durata anchetei.

20 Ianuarie 2017 571 ori
Noua oameni au murit din cauza gripei, iar 100.000 au viroze respiratorii. Recomandarea medicilor pentru a nu ne imbolnavi
Ştiri Naţionale

Noua oameni au murit din cauza gripei, iar 100.000 au viroze respiratorii. Recomandarea medicilor pentru a nu ne imbolnavi

20 Ianuarie 2017 222 ori
L-a adoptat când era doar un copil. După 27 de ani, băiatul face ceva de neconceput! Când a aflat... femeia a căzut în genunchi, secerată! Era prea mult pentru ea...
International

L-a adoptat când era doar un copil. După 27 de ani, băiatul face ceva de neconceput! Când a aflat... femeia a căzut în genunchi, secerată! Era prea mult pentru ea...

Când Ingeborg McIntosh l-a văzut prima dată pe Jordan, a ştiut că el este "alesul"! Îşi dorea de multă vreme să adopte un băieţel, iar Jordan era tot ce-şi putea dori...

 

"Mi l-au pus în braţe şi a fost dragoste la prima vedere... Făcea parte deja din familie, indiferent de ce avea să urmeze", povesteşte Ingeborg McIntosh.

Cu toate acestea, a întâmpinat o mare problemă în procesul de adopţie: părinţii naturali ai lui Jordan ţineau ca micuţul să fie adoptat de părinţi afro-americani, iar Ingeborg nu îndeplinea această condiţie.

În următorii patru ani, i-a implorat pur şi simplu pe părinţii naturali ai băieţelului să o lase să-l adopte. Într-un final, când au văzut că nu au de ales, aceştia au cedat.

Anii au trecut, iar Jordan s-a integrat perfect în noua sa familie. După 20 de ani, însă, o veste a căzut ca un trăsnet peste familie: Ingeborg a fost diagnosticată cu o afecţiune cumplită - boală polichistică renală. Avea nevoie urgent de un transplant renal, iar timpul devenea o mare problemă... Atunci, Jordan s-a gândit că acum avea şansa să-i răsplătească bunătatea pe care i-a arătat-o de-a lungul vieţii... Fără să se consulte cu aceasta, băiatul şi-a făcut mai multe teste pentru a vedea dacă sunt compatibili. Şi erau!

"Am simţit că asta trebuia să fac. Cu timpul, sper să pot face mai multe pentru ea. Pentru moment, însă, cu atât pot s-o ajut", a spus băiatul.

Când McIntosh a aflat de intenţia băiatului, s-a opus! A insistat să n-o facă, dar Jordan deja începuse să facă demersurile necesare.

"Am vrut să-i întorc toată bunătatea pe care mi-a arătat-o de când m-a adoptat. Am vrut să-i arăt, astfel, cât de mult o iubesc", şi-a justificat băiatul gestul.

20 Ianuarie 2017
SCANDAL MONSTRU! Oana ZĂVORANU DĂ DE PĂMÂNT cu Simona GHERGHE, în direct, la Acces Direct: ”are ochelari ca mamaie și buba pe nas ca un muc e foarte, foarte…”
National

SCANDAL MONSTRU! Oana ZĂVORANU DĂ DE PĂMÂNT cu Simona GHERGHE, în direct, la Acces Direct: ”are ochelari ca mamaie și buba pe nas ca un muc e foarte, foarte…”

20 Ianuarie 2017
Adrian Năstase intervine în scandalul 'Legea Grațierii': 'Programul a doua sansă'
Politica

Adrian Năstase intervine în scandalul 'Legea Grațierii': 'Programul a doua sansă'

Adrian Năstase anunță pe blog-ul său că Legea grațierii "este necesară, dar ea nu trebuie considerata ca o solutie miracol".

 

"In opinia mea, o posibilă lege a gratierii nu ar trebui discutată in afara unei abordări mai largi vizând politica penală a guvernului. Asa cum noul guvern a definit propria sa politică in domeniul salarizarii, sau in cel al fiscalitătii sau…, tot asa ar trebui definită si pusă in aplicare o politică distinctă in domeniul politicii penale.

Si regimul Băsescu a avut politica sa in acest domeniu. Ea s-a caracterizat, in esentă, prin campanii anti-coruptie, materializate, adesea, in „vânătoare de vrăjitoare”. Nu stiu dacă au existat efecte pedagogice dar in mod cert au existat efecte politice si efecte economice nocive – mă refer la decapitarea clasei politice si la destructurarea capitalului national. Nu vreau să spun că activitatea DNA nu era necesară – ar fi si incorect in conditiile in care PNA ul a fost creat in timpul guvernului pe care l-am condus. Ceea ce nu a fost in ordine – si se vede tot mai clar acest lucru – a fost concentrarea aproape exclusivă, in ceea ce priveste politica penală, pe dimensiunea represivă reprezentată de DNA, in jumelaj cu SRI. A fost desfiintat, spre exemplu, după 2004, Institutul national de criminologie. Noile coduri penale au fost construite ca un complement la Legea 78/2000. In legea de aplicare a codurilor, guvernul Ponta a introdus si dreptul procurorilor DNA de a participa si la faza de executare a pedepselor, desi prin rechizitoriu, teoretic, procurorii DNA se desesizează de dosare! S-a construit, astfel, un „camp tactic” al DNA, bazat pe dimensiunea represiunii.

Guvernul Grindeanu doreste o lege a preventiei, astfel incât să fi evitate controalele abuzive ale ANAF. Foarte bine. Dar această abordare nu ar trebui transpusă si in domeniul justitiei? Nu ar trebui reglementate si utilizate in mai mare măsură, solutii alternative la pedeapsa inchisorii? Nu ar trebui gasite formule de evitare a recidivei? Cât este de fapt nivelul recidivei 30%, cât spune ANP sau 50%, cât spune Danilet? Chiar nu trebuie puse in aplicare deciziile CCR din domeniul penal? Sigur, sefii parchetelor au propriile păreri in acest domeniu, tinând de specificul activitătii lor. Guvernul are insă mandatul de a inova, de gasi formule noi, tinând seama de falimentul actualului sistem penitenciar si de riscul ca in câteva luni România să fie condamnata la plata a 80 milioane de euro de către CEDO. Nu mai pun in discutie conditiile mizerabile din inchisori.

Timp de un an de zile, Raluca Prună nu a reusit decât să facă niste vizite in inchisori si să organizeze conferinte de presă in care să anunte că situatia e gravă.

Este clar insă că trebuie luate, urgent, masuri dar, a nu pune chestiunea gratierii intr-un context mai larg, este o greseală. Nu cele 3000 de persoane ce vor beneficia de lege vor rezolva problema. Sigur că legea este necesară – de ani de zile m-am pronuntat in acest sens – (continutul ei mai poate fi discutat) dar ea nu trebuie considerata ca o solutie miracol. Procurorul general a vizitat Franta si aflat că acolo, desi gradul de suprapopulare a inchisorilor este de 200%, nu se adoptă o lege a gratierii. Poate că Ministerul justitiei ar trebui să organizeze o vizita a sefilor parchetelor la sediul CEDO pentru a afla riscurile legate de hotărârea pilot. Poate că o alta solutie ar fi ca, in măsura in care ar veni o astfel de penalizare, suma respectivă să fie suportată si din bugetul parchetelor. Ar trebui să existe si un tip de solidaritate in zona justitiei fata de astfel de probleme. Altfel, pare că unii sunt cu valorile si cu americanii (desi nu mai e chiar atat de clar) iar altii cu plata banilor.

Ar trebui să ne uităm cu mai multă atentie la ce au realizat canadienii sau norvegienii in domeniul executării pedepselor. Intr-un cuvant, să avem mintea mai deschisă si să incercăm să intelegem rolul prevenirii si pe cel al reinsertiei sociale, ca faze anterioare si ulterioare pedepsei. Un astfel de program s-ar putea numi „Programul a doua sansă”.", a scis Adrian Năstase.

20 Ianuarie 2017 362 ori
Directorul ANP contrazice Parchetul General - "Nu putem muta detinutii in cateva zile. Ar dura 3-4 ani să ajungem la standardul minim de cazare a deţinuţilor"
Politica

Directorul ANP contrazice Parchetul General - "Nu putem muta detinutii in cateva zile. Ar dura 3-4 ani să ajungem la standardul minim de cazare a deţinuţilor"

Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Marius Vulpe, a susţinut vineri că ar dura trei sau patru ani aducerea spaţiilor oferite de MApN sau alte instituţii la standardul minim de cazare a deţinuţilor.


Precizarea acestuia vine în contextul propunerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) privind amenajarea unor spaţii de detenţie în unităţi militare dezafectate, ca o soluţie la supraaglomerarea penitenciarelor. 

"Este necesară expertizarea tehnică a acestor spaţii pentru stabilirea gradului clar de uzură şi de rezistenţă şi de stabilitate. Este necesară transformarea acestor spaţii, care presupune lucrări ample de construcţii şi de instalaţii prin investiţii şi intervenţii. Este o soluţie falsă că mâine putem muta deţinuţii acolo, necesită investiţii care, în mod normal, conform calculelor specialiştilor din sistemul penitenciar, ar dura circa 3 sau 4 ani pentru a reuşi să le ducem la standardul minim de cazare a deţinuţilor", a explicat Marius Vulpe, într-o conferinţă de presă, informează agerpres.ro.


Potrivit acestuia, trebuie luat în calcul că fiecare nou spaţiu, indiferent de capacitatea lui de cazare, necesită noi resurse umane, ''lucrători de penitenciar care să păzească deţinuţii, (....) să îi hrănească şi aşa mai departe''. 

Cu privire la spaţiile preluate de către ANP în perioada 1998 - 2015, Marius Vulpe a arătat că acestea nu respectă cerinţele minime de siguranţă şi securitate privind cazarea unor persoane.


"Referitor la preluarea spaţiilor disponibilizate de către diferite instituţii, pentru că nu este vorba doar de către spaţiile oferite de către MApN, între 1998 - 2015, ANP a preluat un număr de 12 foste unităţi, imobile, din care 8 au clădiri în componenţă, (...) iar patru sunt doar terenuri, fără clădiri. Aceste spaţii nu au putut fi populate cu persoane private de libertate în perioada care a trecut şi nici în perioada actuală, deoarece aceste clădiri sunt în proporţie de 78 - 80% degradate, iar configurarea lor, aşa cum au fost clădite, nu respectă cerinţele minime de siguranţă şi securitate privind cazarea unor persoane", a precizat directorul ANP. 

În ceea ce priveşte clădirile oferite de MApN în anul 2016, Vulpe a menţionat că nici acestea nu pot fi folosite pentru cazarea deţinuţilor. 

"În anul 2016 au fost, de asemenea, oferite de MApN alte 10 imobile. S-au făcut evaluări vizuale de către directorii de penitenciare de pe raza unde se află şi acestea 10 - la fel ca şi celelalte - (...) nu pot fi folosite pentru cazarea deţinuţilor. De asemenea, necesită investiţii, necesită reparaţii, unele dintre ele necesită defrişări de arbori pe circa 80% din suprafaţă. (...) Unităţile militare sunt din Reşiţa, Lugoj, Galaţi, Tecuci, Râmnicu Sărat, Piatra Neamţ, Lunca de Sus din Harghita, Sighişoara şi Aiud", a mai arătat Marius Vulpe. 

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) propune amenajarea unor spaţii de detenţie în unităţi militare dezafectate, ca o soluţie la supraaglomerarea penitenciarelor. 

"Ministerul Public avertizează asupra consecinţelor adoptării proiectelor de ordonanţă privind modificarea Codului penal, Codului de procedură penală şi graţierea unor pedepse şi propune - ca soluţie la problema supraaglomerării penitenciarelor - transferul unor unităţi militare dezafectate de la Ministerul Apărării Naţionale la Ministerul Justiţiei, în vederea amenajării de locuri de detenţie", potrivit unui mesaj postat joi pe pagina de Facebook a PÎCCJ.

20 Ianuarie 2017 159 ori
Pagina 286 din 3111
loading...
loading...