CSM Ploiești a cedat fotoliul de lider în faza semifinală
Sport

CSM Ploiești a cedat fotoliul de lider în faza semifinală

Ca urmare a înfrângerii suferite la Baia Mare, scor 79-96, în cadrul etapei a IV-a a fazei semifinale, în Liga I, baschetbaliştii de la CSM Ploieşti au abandonat prima poziţie, pe care a urcat, acum, formaţia maramureşeană. Elevii lui Eugen Ilie pot reveni în fruntea clasamentului, la finalul acestei săptămâni, în cazul în care se vor impune în Copou, pe terenul Politehnicii Iaşi. Reamintim faptul că, după încheierea fazei semifinale, primele patru clasate vor obţine calificarea la turneul de promovare, din luna mai.

Liga I, faza semifinală, etapa a IV-a:

Ştiinţa Bucureşti – CS Cuza Sport Brăila 101-70

Timba Timişoara – Politehnica Iaşi 74-60

BCM Olimpic Baia Mare – CSM Ploieşti 96-79

Clasament

1. BCM Olimpic Baia Mare (3-1) – 7 puncte

2. CSM Ploieşti (3-1) – 7 puncte

3. Timba Timişoara (2-2) – 6 puncte

4. Politehnica Iaşi (2-1) – 5 puncte

5. Ştiinţa Bucureşti (1-3) – 5 puncte

6. CS Cuza Sport Brăila (0-3) – 3 puncte

Etapa viitoare (20 martie): Politehnica Iaşi – CSM Ploieşti, Ştiinţa Bucureşti – BCM Olimpic Baia Mare, CS Cuza Sport Brăila – Timba Timişoara.

Victorie la „U18”!

Echipa masculină de baschet "sub 18 ani" de la CSM Ploieşti a câştigat, scor 77-66, meciul disputat ieri dimineaţă, în Sala Sporturilor Olimpia, împotriva formaţiei CSS Viitorul Cluj. În urma acestui rezultat, echipa antrenată de Cătălin Ştefănescu a ajuns la cinci victorii şi o singură înfrângere în grupa de recalificare şi va juca următorul meci, în deplasare, cu Laguna Bucureşti.

sursa: csmploiesti

15 Martie 2016 199 ori
Decizia CCR şi Ordonanţa de Urgenţă privind interceptările, publicate în acelaşi număr al Monitorului Oficial
Eveniment

Decizia CCR şi Ordonanţa de Urgenţă privind interceptările, publicate în acelaşi număr al Monitorului Oficial

Decizia Curții Constituționale a României referitoare la neconstituționalitatea dispozițiilor privind efectuarea supravegherii tehnice de "alte organe specializate ale statului" a fost publicată, luni seară, în Monitorul Oficial. În acelaşi număr din Monitorul Oficial a fost publicată şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

 

Atât Ordonanţa Guvernului, cât şi Decizia CCR privind interceptările au fost publicate în acelaşi număr din Monitorul Oficial.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind interceptările a fost adoptată de Executiv, vineri, într-o şedinţă specială. 

Potrivit OUG, procurorii şi organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit şi independent infrastructura Serviciului Român de Informaţii.

 

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat că ordonanţa adoptată de Guvern modifică patru acte normative: Codul de procedură Penală, Legea privind organizarea judiciară, Legea privind organizarea şi funcţionarea DIICOT, precum şi Legea privind organizarea şi funcţionarea SRI.

"Am modificat în primul rând Codul de Procedură Penală, articolul 142, alin.1, în sensul de a-l aduce în acord cu decizia Curţii, am mai modificat alin. 2 al acestui articol în sensul de a clarifica cum anume se realizează activităţile de punere în executare a mandatelor şi am pus într-un aliniat nou că procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi în cadrul poliţiei (...) folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor colectate" a explicat ministrul Justiţiei.

În ceea ce priveşte modificarea Legii 304 privind organizarea judiciară, ministrul Prună a precizat că s-a instituit un control judecătoresc asupra modului în care se pun în aplicare supravegherile tehnice.

"Acest control judecătoresc se va realiza de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de către un judecător anume desemnat. Modul în care această verificare va fi făcută va fi evident prevăzut prin regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a ÎCCJ. O a doua modificare a Legii 304/2004 priveşte posibilitatea ca Ministerul Public să fie autorizat în primul rând să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor", a detaliat Raluca Prună.

De asemenea, ea a arătat că prin ordonanţă s-a creat posibilitatea ca, în cadrul Ministerului Public, să poată funcţiona prin detaşare ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, creând astfel o simetrie cu ceea ce are la ora actuală DNA.

Un al treilea act normativ pe care îl modifică ordonanţa adoptată este Legea 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a DIICOT.

"Modificarea pe care am făcut-o este în acelaşi sens — de a crea posibilitatea ca, în cadrul DIICOT, să funcţioneze prin detaşare ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, la fel, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Direcţiei", a adăugat ministrul.

Cel de-al patrulea act normativ modificat a fost Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI, astfel încât, potrivit ministrului, Centrul Naţional de Interceptare a comunicaţiilor — desemnat prin lege cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale — "asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestor organe la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute de Codul de procedura Penală''.

"Insist pe cele două cuvinte, nemijlocit, pe de o parte, şi distinct, pe de altă parte. Nemijlocit, pentru că asta ne cere Curtea, prin decizia 51/2016, ca accesul acelor organe de urmărire penală să fie făcut, deci intervenţia umană să fie exclusiv făcută de organe de urmărire penală, asta asigurăm printr-un acces nemijlocit şi vorbim şi de un acces distinct, pentru că (...) — ştiţi că SRI este competent de la lege în materia mandatelor de securitate de siguranţă naţională şi în acest sens trebuie să existe un acces distinct, deci două fluxuri distincte pentru un tip de mandate şi pentru celălalt", a precizat ministrul Justiţiei.

Ea a mai spus că o altă modificare a Legii 14/1992 face referire la articolul care prevede că "organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest".

"În considerarea modificării despre care am vorbit la Codul de procedură Penală, am spus că, prin excepţie de la aceasta regulă, organele SRI pot fi desemnate ca organe de cercetare penală speciale, în sensul prevăzut expres de Codul de procedură Penală şi anume art. 55 alin. 5 şi 6, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică (...). În fond, ceea ce am făcut a fost să traducem prin lege referinţa sau să nu punem în pericol, să asigurăm continuitatea în ceea ce priveşte mandatele de siguranţă naţională care privesc strict Titlul 10 din Codul Penal şi infracţiunea de terorism", a adăugat ministrul Prună.

15 Martie 2016 120 ori
ULTIMA ORĂ! Toată România aştepta cu sufletul la gură! Ce s-a intâmplat în Malaysia, cu românul condamnat la moarte
Local

ULTIMA ORĂ! Toată România aştepta cu sufletul la gură! Ce s-a intâmplat în Malaysia, cu românul condamnat la moarte

Ionuţ Gologan, românul condamnat la moarte în Malaysia, a fost vizitat de curând de un emisar al preşedintelui Iohannis şi al premierului Cioloş.

 

Dumitru Gologan, tatăl lui Ionuţ a făcut şi el câteva declaraţii despre cum a decurs vizita ministrului român Dan Stoenescu, dar şi care este starea de spirit a fuiului său în după această importantă vizită. "Am vorbit în această dimineaţă (n.r. - duminică), pe la 10.00, cu Ionuţ. M-a sunat el. A zis că a fost vizitat de ministrul delegat pentru românii de pretutindeni. Ministrul a fost la Ionuţ chiar în această dimineaţă şi i-a explict cum stă treaba. Acum a rămas la aprecierea sultanului. În caz că îi aprobă graţierea, mai stă 20 de ani în puşcărie, acolo, în Malaysia, din ziua în care i-o aprobă. Aşa mi-a spus Ionuţ că i-a explicat domnul ministru Stoenescu. Dacă îi comută pedeapsa, dacă schimbă ei legea în Malaysia, va mai sta doar opt ani, după care i se deschide alt proces. Dar trebuie aşteptat”, ne-a dezvăluit Dumitru Gologan, care, întrebat dacă ministrul a stat de vorbă cu Ionuţ în celula acestuia sau la vorbitor, ne-a explicat: “Ministrul a discutat cu Ionuţ la vorbitor, aşa cum am făcut şi eu. Vă daţi seama că puşcăria este de maximă securitate. Poate că nici în România nu i-ar da voie unui ministru să viziteze celula unui condamnat, cu atât mai mult în Malaysia”, a spus acesta pentru Ring.ro

Este optimist

Tot Dumitru Gologan, tatăl condamnatului mai spune că Ionuţ este încrezător în faptul că va scăpa de pedeapsa cu moartea. “De acum încolo e optimist. Până acum nu prea era, văzând că totul a fost numai în defavoarea lui. Dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu credinţă, cu rugăciuni, cu ajutorul instituţiilor, sperăm că de acum încolo să fie bine şi că timpul va curge în favoarea lui, dar şi a celorlalţi trei români care sunt acolo închişi, că şi ei suferă. Toţi suferă. Sperăm să-l vedem cât mai repede în România. Mai e de luptat, dar schimbarea din aceste zile este una radicală. (...) Ce să vă zic, Ionuţ a fost şi el surprins că l-a vizitat de dimineaţă ministrul sosit din România cu un mesaj de la preşedinte şi premier. În urmă cu două săptămâni a mai fost vizitat de un avocat din România. Şi este vizitat în continuare de doamna consul Camelia Tudose. Dar mi-a spus: «Tată, e de durată, nu se vor schimba lucrurile peste noapte». A aflat şi el de la doamna consul şi s-a bucurat că Malaysia a demarat procedurile pentru abolirea pedepsei cu moartea. El nu face în continuare decât să se roage, pentru că rugăciunile lui şi ale noastre, credem noi, au făcut posibile aceste schimbări de situaţie. (...) Acum, ce să zic, Ionuţ stă şi el mai liniştit, dar tot mai e cu sufletul la gură şi zice: «Aoleu, când vine ziua aia să fiu liber sau măcar să ştiu sentinţa?!». Aşa cum mi-a spus la telefon: «Tată, nu contează cât voi mai sta în puşcărie: opt ani, 20 de ani, dar măcar să ştiu că scap de pedeapsa la moarte». I-a dat Dumnezeu o cruce grea, dar dacă va scăpa şi va ajunge acasă, Ionuţ va ieşi întărit din acest necaz. Mi-a spus: «Tată, fii liniştit, că o să vin acasă şi o să ne ridicăm din nou şi o să facem doar ce e bine! Nu mă mai iau după unul şi altul, că ştiu cât am avut de suferit»", a mai declarat acesta pentru sursa mai sus menţionată.

Ce s-a întâmplat

Ionuţ Gologan a fost prins având droguri asupra lui pe 26 iunie 2012, iar în septembrie-octombrie 2013 a fost condamnat de căre prima instanţă la moarte prin spânzurare. La data de 31 octombrie 2013, decizia instanţei a fost atacată cu apel de către avocatul malaezian angajat de statul român. Pe 16 februarie 2015, în urma judecării apelului, Curtea de Apel a menţinut sentinţa iniţială. Apărătorul lui Gologan a atacat cu recurs hotărârea. În raport cu practica judiiară locală, judecarea recursului - ultima cale de atac ordinară admisibilă - ar putea dura aproape nouă luni. În cazul în care şi instanţa de recurs menţine soluţia instanţelor anterioare, singura cale de evitare a execuţiei este un act de clemenţă, care poate fi acordat doar de sultanul Statului Selangor, Sharafuddin Idris Shah Al-Haj. Sultanul se poate pronunţa, însă, şi în cinci, şase ani, iar răspunsul lui este definitiv şi nu mai poate fi atacat.

15 Martie 2016
Brian May a sustinut un concert, in premiera, la Sala Palatului
Eveniment

Brian May a sustinut un concert, in premiera, la Sala Palatului

O legendă a muzicii rock a cântat la Sala Palatului din Bucureşti. Brian May, chitaristul trupei britanice Queen, a concertat pentru prima dată în România, alături de cântăreaţa Kerry Ellis. Digi24 şi UTV au fost parteneri media ai evenimentului.

 

Bună seara, Bucureşti. Sunteţi bine?” a spus Brian May în limba română, entuziasmând audiența.

Aflat pentru prima oară în România, chitaristul Brian May, care a concertat alături de Kerry Ellis, a deschis concertul de la Sala Palatului cu piesa "I, who have nothing".

Concertul susţinut la Bucureşti face parte din turneul "One Voice", care cuprinde alte 11 spectacole pe care Brian May şi Kerry Ellis le vor susţine în Europa de Est. Cei doi artişti concertează împreună din anul 2011, de la lansarea albumului "Anthems".

Un concert Brian May cu Kerry Ellis, o artistă cunoscută de pe Boadway, o artistă cu o voce impecabilă. Un proiect mai intim, mai de suflet, dar cu priză la public, dacă este să ne luăm după numărul mare de spectatori din seara aceasta”, spune Andreea Filip, reprezentant al organizatorului.

Impresiile au fost pe măsură:

Concertul a fost minunat. Este prima dată când l-am văzut pe Brian May, după mulţi ani în care mi-am dorit asta. M-am simţit bine”.

Extraordinar. E o plăcere. (Reporter: Ce v-a plăcut cel mai mult?) Vocea live e incomparabilă cu orice înregistrare”.

Sunt super entuziasmată. Tocmai ce am avut o întâlnire cu Brian May. Este super cald. Când a văzut că încep să plâng m-a luat în brațe”.

Peste doar trei luni, Brian May va reveni în România. De data aceasta, pentru a cânta cu formaţia alături de care a făcut istorie în muzica rock: "Queen". Concertul va avea loc pe 21 iunie, în Piaţa Constituţiei.

15 Martie 2016 130 ori
O delegaţie din Basarabia şi Bucovina a vizitat ansamblul monahal al Mănăstirii Turnu
Eveniment

O delegaţie din Basarabia şi Bucovina a vizitat ansamblul monahal al Mănăstirii Turnu

Prezentă la deschiderea oficială a Centrului Cultural – Istoric ,,Mihai Viteazul” din comuna Gherghița, delegația din Basarabia și Bucovina a vizitat la inițiativa președintelui Consiliului Județea Prahova, Mircea Cosma, și al președintelui Comisiei de Integrare Europeană, Ludmila Sfîrloagă, ansamblului monahal al Mănăstirii Turnu.

 

Recent restaurant în cadrul unui proiect cu finanțare europeană prin programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, Domeniul major de intervenţie 5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, crearea şi modernizarea infrastructurilor conexe”, ansamblul Monahal al Mănăstirii Turnu este un monument istoric de clasa A și de valoare naţională.

Mănastirea Turnu este așezată pe vatra unei vechi așezări omenești ce are peste două milenii de existență continuă. Aici s-au descoperit ruinele unui sat dacic și, în imediata lui apropiere, ruinele unei terme dintr-un castru roman. Prima menționare a Târgșorului ca localitate este într-un hrisov din 6 august 1413 dat de Voievodul Mircea cel Bătrân ce cuprinde acordarea unor privilegii domnești negustorilor. Cu aceasta începe perioada de înflorire a cetății Târgșor. Domnitorul Vladislav al II –lea locuiește o perioadă la Târgșor unde ridică o biserică în anul 1447. Marele voievod Vlad Țepeș (1448, 1456-1462, 1476), de asmenea, lasă mărturie peste veacuri aici, o frumoasă biserică în interiorul curții domnești. Pisania pastrată peste veacuri, menționând data sfințirii – 24 iunie 1461 - și hraml Sfântului Mare Făcător de Minuni și Ierarh Nicolae, mărturisește credința unui voievod atât de hulit precum Vlad Țepeș. Perioada cea mai frumoasă a Târgșorului este legată de voievodul Neagoie (1512 – 1521) care locuiește la Târgșor unde ridică o biserică ale cărei ruine se mai vedeau încă pe la jumătatea secolului al XX – lea . Cele mai multe hristoave ale acestui binecredincios voievod sunt emise de la Târgșor. Ca urmare a comerțului înfloritor negustorii de aici ridică în anul 1536 lângă ruinele termei romane o biserică care va rămâne nepictată cunoscută mai târziu ca Biserica Albă având ocrotitori pe Sfântul Ierarh Nicolae și SfântulMare Mucenic Pantelimon. Perioada cea mai înfloritoare a Târgşorului este legată de voievodul Neagoe Basarab (1512-1521), care a locuit aici, unde a ridicat o biserică, ale cărei ruine se mai vedeau încă pe la jumătatea veacului al XX-lea. Ca urmare a comerţului înfloritor, negustorii de aici ridică, în anul 1536, lângă ruinele termei romane, o biserică, care rămâne nepictată, lăcaş cunoscut mai târziu ca Biserica Albă. Continuând tradiţia marilor domnitori, voievodul Mihnea Turcitul construieşte, în 1589, o biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului, din care se mai păstrează doar peretele dinspre miazăzi. Căzută în uitare, biserica ridicată de Vlad Ţepeş este restaurată în anul 1671, de Antonie Vodă din Popeşti (1669-1672), care o sfinţeşte înainte de a fi pictată, adăugându-i un nou hram: Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Sub păstorirea părintelui stareţ Daniil, noua obşte a reînceput aducerea de jertfă şi laudă duhovnicească Bunului Dumnezeu. Sfântul Binecredicios Voievod şi Martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714), a cărui soţie era nepoata lui Antonie Vodă, rânduieşte zugrăvirea bisericii domneşti din Târgşor.

În data de 30 aprilie 2014 a fost semnat Contractul de finanţare între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia şi Mănăstirea Turnu pentru obiectivul „Restaurare şi punere în valoare a ansamblului monahal al Mănăstirii Turnu: chilii, casa egumenească, ziduri de incintă, ruinele Bisericii Albe, ruinele Bisericii lui Mihnea Turcitul, ruinele termelor romane, alei pietonale, accese carosabile, amenajări exterioare – plantaţii, sat Târgşoru Vechi, comuna Târgşoru Vechi, judeţul Prahova”.

Proiectul cu o valoare de 5 milioane de euro a primit și un sprijin financiar în valoare de 725.582,90 lei de la bugetul Consiliului Judeţean Prahova acordat pe perioada implementării proiectului, respectiv anii 2014-2015.

15 Martie 2016 679 ori
Pagina 770 din 2708

loading...