Octavian Grigore va conduce Petrolul Ploiești, din postura de antrenor principal, la ultima partidă din cadrul ultimei etape a sezonului regular al Ligii 2, care se va desfășura duminică, la Cluj. Decizia a fost luată de către conducerea executivă a clubului după ședința care a avut loc, aseară, în sala de conferințe a stadionului ,,Ilie Oană". Pentru pregătirea jocului de la Cluj, Tavi Grigore va fi ajutat de către un colectiv tehnic alcătuit din Ciprian Pura, Gheorghe Liliac și Cătălin Grigore, preparator fizic fiind Lucian Nedelcu.

„Vreau să arătăm că suntem o echipă bună și că putem câștiga la Cluj. Acesta este obiectivul nostru pentru acest joc, indiferent de locul pe care îl ocupăm în acest moment în clasament”, a declarat Octavian Grigore, cel care și-a petrecut întreaga carieră de fotbalist în culorile Petrolului.

În perioada următoare, conducerea clubului va analiza opțiunile pentru numirea unui antrenor care să conducă echipa începând din partea a doua a sezonului. Partida dintre Universitatea Cluj și FC Petrolul Ploiești se va disputa duminică, 28 martie, de la ora 15.00, pe Cluj Arena.

Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat, marţi, că, deşi Bucureştiul a trecut de rata de infectare de 6 la mia de locuitori, pe moment nu se discută despre o carantinare a municipiului în zilele imediat următoare, ci despre aplicarea anumitor restricţii suplimentare, care vor fi anunţate în cursul acestei zile.

"Nicio măsură nu poate fi exclusă niciodată atât timp cât e vorba de sănătatea oamenilor, dar nu vorbim de carantinare în zilele imediat următoare. Vor exista câteva măsuri pe care le discutăm acum la 13.00, la Ministerul Sănătăţi cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, cu Institutul Naţional de Sănătate Publică. Există un set de măsuri ce vor fi anunţate cel mai probabil în cursul zilei de astăzi. Măsuri ar putea să însemne inclusiv restricţii suplimentare. În acest moment nu vorbim despre carantinare. Lucrurile sunt diferite de la un spital la altul şi de la o localitate la alta", a precizat Voiculescu.

La rândul său, premierul Florin Cîţu le-a transmis, marţi, bucureştenilor, să ignore "scenariile" vehiculate în spaţiul public în legătură cu posibilitatea carantinării Capitalei şi să aştepte anunţarea unei decizii oficiale.

"Cifra de 6 la mie este una dintre informaţiile pe care le luăm în calcul atunci când discutăm carantinarea sau nu a unei localităţi. Niciodată nu s-a carantinat doar la 6 la mie, de fiecare dată sunt alte informaţii pe care le luăm în calcul. [...] Trebuie să vorbim şi cu alţi specialişti, să vedem care sunt implicaţiile şi apoi vom lua o decizie. La 6 la mia de locuitori începem să ne uităm la toate informaţiile pe care le avem. Carantina totală nu este o opţiune", a susţinut Cîţu într-o conferinţă de presă.

Asociatiile magistratilor din Romania, evident cele de traditie si aflate de partea sanatoasa a Justitiei, condamna modul in care s-a derulat sedinta Comisiei juridice a Camerei Deputatilor in care, saptamana trecuta, a fost avizat favorabil proiectul de desfiintare a Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ).

Intr-un comunicat comun remis Lumea Justitiei marti, 23 martie 2021, Asociatia Magistratilor din Romania – condusa de judecatoarea Andreea Ciuca, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania – condusa de judecatoarea Dana Girbovan, Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului – condusa de judecatoarea Florica Roman si Asociatia Procurorilor din Romania – condusa de procuroarea Elena Iordache acuza derapajul presedintelui Comisiei juridice, deputatul USD Mihai Badea, care l-a cenzurat pe fostul procuror Liviu Tudose (foto), nepermitandu-i sa vorbeasca doar pe motiv ca pozitia sa este contrara desfiintarii SIIJ, ignorand ca acesta a fost victima unui infiorator abuz al DNA, fiind tinut in arest 113 zile si apoi achitat definitiv.

Totodata, AMR, UNJR, AJADO si APR critica decizia ca la sedinta Comisiei juridice din Camera Deputatilor sa nu fie invitat niciun reprezentant al SIIJ desi se discuta despre desfiintarea SIIJ si se aduceau acuzatii impotriva SIIJ. Nu in ultimul rand, asociatiile magistratilor denunta alegatiile aceluiasi presedinte al Comisiei juridice, deputatul USR Mihai Badea, care i-au facut pe seful CSM Bogdan Mateescu si presedinta ICCJ Corina Corbu sa paraseasca sedinta.

Prezentam comunicatul AMR, UNJR, AJADO si APR:

„Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR) dezavueaza public atitudinea de impiedicare a exprimarii opiniei unui cetatean roman in fata Parlamentului, de care a dat dovada presedintele Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor, in sedinta din 18.03.2021, in care s-a dezbatut proiectul de lege privind desfiintarea SIIJ

In primul rand, subliniem ca, potrivit Constitutiei, Parlamentul, alcatuit din Camera Deputatilor si Senat, este organul reprezentativ suprem al poporului roman, cele doua camere fiind alese de cetateni prin vot universal. Asadar, membrii Parlamentului nu se reprezinta pe ei insisi, ci, tot conform Constitutiei, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului. Asa cum prevede Regulamentul de organizare si functionare a Camerei Deputatilor, acestia primesc un insemn distinctiv al calitatii lor de reprezentant al poporului, iar poporul nu este un concept abstract, identificabil doar la nivel de principii, ci inseamna cetatenii romani.

In al doilea rand, aratam ca la sedinta Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor au primit invitatii si au fost prezenti presedinta ICCJ, presedintele CSM, procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ, procurorul-sef DNA, DIICOT – prezent printr-un reprezentant, asociatiile profesionale ale magistratilor, o asociatie a societatii civile, un judecator, un procuror.

De evidentiat faptul ca la sedinta nu a participat SIIJ, prin reprezentant, nici presedintele Comisiei si nici deputatii prezenti neaducand nicio proba in sensul ca aceasta institutie a carei soarta era dezbatuta a fost invitata sa participe la sedinta.

In al treilea rand, in deschiderea sedintei, anterior dezbaterilor propriu-zise, presedintele comisiei a facut o declaratie politica referitoare la SIIJ, in care a prezentat public inclusiv fapte lipsite de acuratete. In acel moment al sedintei, presedinta ICCJ si presedintele CSM au parasit sala.

In al patrulea rand, atat presedintele comisiei, cat si unii membri ai comisiei au adus o serie de acuze la adresa SIIJ, desi la sedinta nu a fost invitat niciun reprezentant al Sectiei care sa aiba posibilitatea de a prezenta un punct de vedere si sa fie ascultat in aparare, ca reflectare a exercitiului democratic pe care alesii poporului ar trebui sa il practice cu precadere, mai cu seama ca subiectul sedintei a fost proiectul de lege privind desfiintarea SIIJ. In schimb, a fost invitata DNA, iar procurorului-sef al acestei structuri de parchet i s-a dat cuvantul de mai multe ori pe parcursul sedintei, asa incat a avut posibilitatea sa prezinte punctul de vedere si sa raspunda la afirmatii concrete facute de participantii la sedinta, cu atat mai mult cu cat nu i s-a limitat numarul luarilor de cuvant ori timpul in care s-a adresat comisiei parlamentare.

In al cincilea rand, presedintele comisiei nu a vrut sa-i permita sa vorbeasca fostului procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, domnul Liviu Tudose, care a primit invitatie la lucrarile comisiei. Dupa cateva luari de cuvant ale unor membri ai comisiei, presedintele i-a permis domnului Liviu Tudose sa vorbeasca, ceea ce dovedeste ca i-a recunoscut posibilitatea de a se adresa, in calitate de cetatean, comisiei parlamentare. Insa, i-a cerut sa nu relateze despre speta al carei subiect a fost, ci despre desfiintarea SIIJ – cu toate ca insusi presedintele comisiei a facut referire la cazuri concrete in declaratia sa, in defavoarea SIIJ. Domnul Tudose a replicat ca nu poate face disociere intre cele doua aspecte pentru ca vorbeste din proprie experienta, iar prezenta lui in Parlament tine de lupta prin orice mijloace pentru ca abuzurile DNA sa nu se repete in viitor.

Prin urmare, a incercat sa relateze despre abuzurile grave din dosarul penal instrumentat de DNA, in care a fost arestat preventiv 113 zile pentru ca, ulterior, sa fie achitat intrucat 'fapta nu a existat'. Astfel, a inceput sa vorbeasca despre modul incalificabil in care i-a fost fabricat dosarul penal, despre incalcarea unor drepturi procesuale elementare, despre circulare in afara legii venite de la varful DNA, la adapostul carora procurorii acestei structuri de parchet au incalcat procedura.

Dar nu a reusit decat sa enunte aceste aspecte pentru ca presedintele comisiei a cerut sa i se taie microfonul, invocand ca invitatul 'nu este in fata unei instante de judecata'. Asadar, i-a negat dreptul de a exprima o opinie contrara proiectului de lege in discutie, in conditiile in care fostul procuror general nu avea nici intentia, nici nevoia de a se adresa unei instante de judecata in timpul unei sedinte a comisiei parlamentare, cu atat mai mult cu cat el are o hotarare definitiva de achitare, care-i confirma afirmatiile si care trebuie respectata.

Aceasta hotarare, alaturi de puzderia de exemple date in Raportul Inspectiei Judiciare, aprobat prin Hotararea Plenului CSM nr. 225/2019, de urmaririle penale soldate, dupa ani de zile, cu clasari sau achitari – de pilda, impotriva fostului procuror general al Romaniei, fostului presedinte CCR, fostului presedinte de sectie de la ICCJ, fostului judecator CEDO, impotriva a zeci si zeci de judecatori si procurori -, probeaza, cu prisosinta, contrar unor sustineri din sedinta comisiei, ca abuzurile nu au fost cazuri izolate. Si, chiar daca ar fi fost 'izolate', Parlamentul are indatorirea, ca unica autoritate legiuitoare a tarii, astfel cum este definit de Constitutie, sa ia masuri, prin legile pe care le adopta, ca niciunul dintre aceste abuzuri sa nu se repete.

Comisia Europeana a subliniat ca: 'Viitorul Europei se afla in mainile tuturor europenilor. El nu poate fi impus de catre lideri sau institutii. Desi este clar ca diferitele optiuni politice ar putea duce la o serie de evolutii diferite ale Uniunii noastre, exista cel putin o certitudine: Europa trebuie sa isi asculte cetatenii si sa actioneze in consecinta' (https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/eu-progress-report-consultations-111218_ro.pdf). Iar fostul presedinte al Comisiei Europene evidentia, in Cartea alba privind viitorul Europei, ca 'fiecare punct de vedere ar trebui ascultat', intrucat 'fiecare voce conteaza', 'fiecare opinie este auzita'".