Fostul șef al DNA Ploiești Lucian Onea a contestat ordinul de revocare din funcție dat de șeful DNA Călin Nistor, anunță Antena3. Contestația a fost depusă la Curtea de Apel București.

Pe 15 ianuarie, Secţia pentru procurori a CSM a decis să admită cererea şefului interimar al DNA, Călin Nistor, de a-l revoca pe Lucian Onea din funcţia de procuror DNA Ploieşti.

Amintim că fostul şef DNA Ploieşti, Lucian Onea, şi fostul procuror Mircea Negulescu sunt cercetați pentru constituire de grup infracţional organizat.

Lucian Onea şi Mircea Negulescu sunt acuzaţi că au constrâns anumiţi martori să facă sesizări şi tabele false cu alegători din Republica Moldova, documente din care să rezulte că alegătorii ar fi primit bani drept „mită electorală”. Potrivit unor surse judiciare, este vorba despre o sesizare întocmită de către fostul deputat Vlad Cosma pe numele unui cetăţean din Chişinău, Serghei Petruş. Vlad Cosma ar fi fost ameninţat de către Lucian Onea că îi va întocmi dosar penal surorii acestuia, Andreei Cosma. Ulterior, Vlad Cosma a declarat public că Serghei Petruş nu există.

Telekom Romania majorează preţurile abonamentelor din portofoliul fix şi mobil, pentru clienţii rezidenţiali şi de business, începând cu 15 aprilie 2019, ca urmare a creșterii costurilor asociate furnizării serviciilor de comunicații, anunță compania.

Prețul pentru fiecare serviciu fix - voce fixă, internet, TV - și pentru fiecare abonament mobil, pentru clienții rezidențiali, va fi majorat cu 0,42 euro, TVA inclus, (0,35 euro, fără TVA), adică aproximativ 2 lei. Compania precizează că majorarea nu se aplică opțiunilor de televiziune, ratelor la telefoane sau chiriilor de echipamente fixe.

Clienții business vor primi o notificare scrisă în care sunt anunțați, de asemenea, de schimbări aferente contractelor.

Creșterea tarifelor este urmarea creșterii costurilor asociate furnizării serviciilor de comunicații. La sfârșitul anului 2018, Telekom Romania a atins pragul comercial de 200.000 de clienți pentru portofoliul Freedom și a investit 200.000 de euro în susținerea a 10 companii românești care au schimbat regulile în industriile în care activează.

OUG 114/2018 introduce un nivel minim privind vânzarea licențelor 3G, 4G și 5G și o taxă de 3% din cifra de afaceri a operatorilor telecom. La sfârșitul lunii februarie Miroslav Majoros, CEO Telekom anunța că grupul ar putea să nu participe la licitaţia de frecvenţe radio pentru tehnologia 5G pe care statul român o va organiza în această toamnă dacă cerinţele impuse în caietul de sarcini vor fi foarte nefavorabile, în condiţiile în care piaţa de comunicaţii a devenit şi mai dură după noile taxe introduse de guvern la finele anului trecut.

Florin Călinescu recita poezii patriotice despre Elena Ceaușescu la TVR, la fel ca alți actori. Imaginile au apărut pe contul de YouTube "RomaniaRetro".

La momentul înregistrărilor, Florin Călinescu avea circa 30 de ani, debutase în cinematografie în serialul românesc ”Lumini și umbre”, și făcea ceea ce foarte mulți actori făceau pentru a intra în grațiile regimului.

Florin Călinescu recită o poezie dedicată Elenei Ceaușescu, la festivalul ”Cântarea României”, și spune despre soția fostului dictator că este un ”neobosit savant”.

Clipul provine din arhivele TVR și este clar un atac la Florin Călinescu, care critică vehement politicile PSD.

Ecaterina Andronescu a declarat, marți, la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, din Camera Deputaților, că a lansat ”dezbateri publice cu directorii școlilor” să vadă dacă Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a ”se mai justifică”, fiind considerată ”o evaluare intermediară”.

Asta în condițiile în care, de anul viitor, învățământul obligatoriu va fi extins cu încă trei ani, de la grupa mare până la clasa a XII-a, a precizat ministrul Educației, informează edupedu.ro.

Oficialul a anunțat că modificarea duratei învățământului obligatoriu se va face printr-un proiect de lege care modifică Legea Educației, aflat chiar pe 6 martie la vot decisiv pe ordinea de zi a ședinței de plen a Senatului.

”Este acum la Senat, chiar este pe lista de vot, o lege care stabilește obligativitatea ultimelor două grupe la grădință – grupa mijlocie și grupa mare – și ultimii doi ani de liceu, începând din anul 2020. Anul acesta va trebui să pregătim preluarea, la început de ciclu și la sfârșit de ciclu, în învățământul obligatoriu”, a declarat ministrul Ecaterina Andronescu la Comisia din Camera Deputaților.

”Noi am declanșat aceste dezbateri publice cu directorii școlilor și-n București, și-n alte județe din țară să încercăm să vedem și care este percepția. Pentru că acum evaluarea de la clasa a VIII-a este doar o evaluare pentru încheierea gimnaziului și repartizarea elevilor în școli profesionale, clasice sau duale, și respectiv în licee. Clasa a VIII-a nu mai reprezintă sfârșitul învățământului obligatoriu, cum era în legea 84, de exemplu. Dacă învățământul devine obligatoriu pe 12 clase se justifică evaluări intermediare? Ca să întărim ritmul acesta al învățării continue, pentru că el este cel care dă și temeinicie învățării. Toate sunt care, fără îndoială, merită să le discutăm”, a mai spus Andronescu.

În prezent, învățământul obligatoriu începe la clasa pregătitoare și se încheie la clasa a X-a. Legea Educației în forma sa inițială prevedea însă trecerea clasei a X-a la gimnaziu și un liceu de doar 3 ani – prevederi neaplicate nici până acum.

Reamintim că în urmă cu puțin timp Ecaterina Andronescu declara că ar vrea introducerea unui examen intermediar, pe principiul examenului de treaptă, la trecerea în liceu din clasa a X-a în clasa a XI-a.

Proiectul de lege la care face trimitere ministrul a fost inițiat de un grup de 19 parlamentari UDMR în frunte cu Szabo Odon și șapte parlamentari PSD. Documentul prevede creșterea duratei învățământului obligatoriu în felul următor:

până în 2020 – grupa mare de la grădință și clasele a XI-a și a XII-a – 14 ani în total

până în 2023 – grupa mijlocie – 15 ani în total

până în 2030 – grupa mică – 16 ani de învățământ obligatoriu.

Proiectul de lege a fost adoptat deja de Senat (cameră decizională) anul trecut, pe 7 mai (cu 76 de voturi pentru și 27 împotrivă). Președintele României l-a contestat la Curtea Constituțională pe 7 iunie, pe motive de tehnică legislativ.

Judecătorii CCR au admis sesizarea și au declarat actul neconstituțional, pe motiv că fusese adoptat în aceeași zi cu alte două modificări ale aceleiași legi și că nu fuseseră corelate între ele aceste modificări (obiecții ridicate de Președintele României). Întoarsă automat la reexaminare în toamnă, legea a fost votată pe 12 decembrie de Cameră. Pe 4 martie a ajuns pe ordinea de zi-vot final la Senat.