Tinerii pe care România îi scapă printre degete, pentru că Ministerul Educației nu are ce să le ofere

Publicat in Ştiri Naţionale 10 Iunie 2019 398 ori
Google+ WhatsApp
Tinerii pe care România îi scapă printre degete, pentru că Ministerul Educației nu are ce să le ofere
Tinerii pe care România îi scapă printre degete, pentru că Ministerul Educației nu are ce să le ofere

Suntem la final de an şcolar, în plin examen de bacalureat, dar, pentru mii de absolvenţi, BAC-ul de acum e doar o formalitate. Au deja viitorul clar: la studii în străinătate. Fără să avem date complete, putem spune că zeci de mii de tineri studiază în altă ţară, majoritatea, aici, în Europa. Ce îi mână acolo? Ştiu foarte bine și să gândească, şi să se exprime.

 

Colegiul George Coşbuc, clasa a XII-a. Să-i privim cu atenţie pe aceşti tineri, pentru că din toamnă mulţi dintre ei nu vor mai fi aici. Vor ingroşa rândurile tinerilor care studiază în străinătate. Dintr-o clasă cu 30 de elevi, o treime va umple băncile facultăţilor din Europa. Rareş a aplicat la nouă universităţi din Olanda şi Marea Britanie, şi a ales...

„Universitatea din Groningen, pe inteligenţă artificială sau pe computer sience. Iniţial am avut planuri să dau la Politehnica, dar prin intermediul unor prieteni am aflat că sunt oportunităţi foarte bune afară. Olanda este una dintre puţinele ţări care ofera programe de licenţă bazate pe inteligenţă artificială. Groningen fiind una dintre universităţi. Eu personal aş dori să mă întorc, deşi ca serviciu şi ca rezidentă aş dori să mă stabilesc acolo”, mărturisește Rareş Oancea.

Tot în Olanda merg Dragoş şi Vlad. Cel din urmă merge pe drumul urmat şi de sora lui: pleacă la Eindhoven.

De ce-ai plecat? De ce te-ai mai întoarce?

- Ea este tot pe computer science şi din punctul ei de vedere, orașul este superb, are o grămadă de prieteni din toate țările prosibile, nivelul de educaţie este altul și a învățat foarte multe. A învățat să facă roboți, să îi programeze, este foarte impresionată, spune Vlad Stoenescu. 
- Ea se mai întoarce? 
- Nu. A pus accentul pe „nu” fiindcă nu prea vede de ce. Deja s-a obișnuit cu viața din străinătate. Vrea să facă și masterul acolo și vrea ori Amsterdam, ori Barcelona, dar în niciun caz România.

Nici Dragoş nu promite că se întoarce. A fost admis la Universitatea de Tehnologie din Delft, un centru universitar aflat la jumătatea distanţei dintre Haga şi Rotterdam.

- Eu plănuiesc să mă duc să studiez în Olanda și după aceea, probabil, o să studiez și masterul acolo, spune Dragoș.

- Crezi că te mai întorci?

- Nu sunt sigur. Nu știu ce o să îmi rezerve viitorul. Depinde ce salarii o să fie aici și ce facilități, dar dacă nu primesc salariu și facilități nu văd de ce m-aș întoarce. Să fie un salariu decent, pentru că banii sunt destul de importanți, să fie și un mediu favorabil de muncă și o experiență care să îmi fie folositoare în carieră mea. România este momentan destul de învechită și oricât ar evolua, nu cred că poate să fie în competiție cu țările din Occident.

35.000 de studenți români merg în străinătate

Mulţi profesori văd în această generaţie de absolvenţi de liceu şansa unei schimbări în bine pentru România, dar se tem că cei mai buni elevi nu se mai întorc de la studiile din străinătate.

Mihai Meliţă - profesor de fizică: Dacă aș fi elev... 
- Ați pleca?
- Aș pleca. Nu aș repeta experiența. Din această clasă pleacă mai mult de o treime. Din 30 de elevi pleacă 10-12.
- Câți se mai întorc?
- Nu știu. Probabil nu foarte mulți. O să vadă cum este, o să vadă ce înseamnă libertate în gândire... Lipsa fricii de a spune ceva care deranjează... Sunt în învățământ de 33 de ani. Am petrecut așa vreo 30 de reforme, ministru și reforma. Fiecare a avut reforma lui, dar nu s-a reformat nimic. Trebuie scuturat puternic sistemul. Nu cârpeli, cu legi cârpite, soluții pe genunchi.

Cât costă studiile la o universitate de afară

Rezultatul acestor reforme este plecarea adolescenţilor cu creiere strălucitoare, care sunt bulversaţi de valul de schimbări. Dar ce îi atrage în străinătate? La târgurile cu oferte de la universităţi internaţionale, elevii se înghesuie să afle cum pot să studieze în Occident. Multe şcoli înalte cer candidaţilor doar să completeze online documentele de înscriere şi să dea un test.

În funcţie de rezultate sunt admişi sau nu. În Marea Britanie, un an de studiu costă puţin peste 9.000 de lire sterline pe an. În Olanda, scad la două mii de euro, în Germania, 300 de euro pe semetru, iar în Danemarca şi ţările nordice cursurile sunt gratuite. 
Fireşte, se adaugă si costurile pentru cazare şi masă. Dar satisfacţiile au şanse mari să depăşească sumele investite.

„Siguranță, stabilitatea, elemente esențiale pentru ei. Încrederea. Eu lucrez cu ei, i-am văzut de patru ani, am văzut cum au crescut și am încredere în această generație extraordinară. Au mai multă informaţie, mai mulți termeni de comparație, știu mai multe decât mine în clasa a XII-a. Știu ce pot. Aici nu se pot manifesta. Programa școlară este rigidă și de aici pornesc o grămadă de lucruri”, spune profesorul Meliță.

Ministerul Educației nu știe câți studenți pleacă

Ministerul Educației nu are un raport despre numărul tinerilor plecați. Însă, potrivit datelor oferite de UNESCO, sunt aproape 34.300 de tineri români care își continuă studiile în afară țării. Mai mult cu o mie decât populaţia oraşului Reghin, de exemplu. Cei mai mulți au ales să plece în țări precum Italia, Marea Britanie, Franța și Danemarca. Totuși, datele sunt incomplete. Din acest top lipsesc țări, de exemplu, Olanda. Acolo învață peste 2.300 de elevi, iar numărul crește de la an la an cam cu 500. Aceeași creștere este și în Marea Britanie, care anunță un număr mai mare decât în raportul UNESCO. Acolo ar fi cam 8.600 de români la studii universitare.

La Manchester, de exemplu, auzi des limba română în campusul universitar. Din 200 de studenţi, câți sunt în anul I la informatică, 80 sunt români. Iar situația este asemănătoare în toată Anglia.

Cum e viața de student „afară”

„Eu cred că cea mai mare diferența este că facultatea unde studiez acum este foarte practică. Până și modulele de teorie sunt făcute să pui în practică tot ce înveți, vizitând restaurante sau hoteluri și comparând. Sunt foarte mulțumită”, spune o tânără.

Viața de student este frumoasă și în Olanda, mărturisesc cei care studiază acolo.

„Joia este student night, ceea ce înseamnă că toți studenții ies în club să se distreze. 
Nu lucrezi de unul singur, mereu poți să te întâlnești cu alți studenți și se creează o experiență socială. Pot să zic că programul de la școală nu te încarcă așa de rău. Este mult mai flexibil, ai timp să faci chestii. Dacă ai un hobby poți să îl faci, dacă vrei să călătorești, ai timp. Viața socială este diferită în Olanda datorită faptului că sunt foarte multe culturi. La facultăți sunt oameni de peste tot, din toate colțurile lumii și ajungi ca după ore să ieșiți. Înveți despre culturile lor și este foarte interesant. 
Chiar am vorbit cu un prieten din Africa de Sud. Mă tot cheamă să mă duc să vizitez Africa de Sud, să ne vedem. Am prieteni din Indonezia...”, povestește Eduard Trică, student în Olanda.

Ce-i lipsește României?

Revenim în țară, unde nouă generație simte că este sufocată de ceea ce se întâmplă în sistemul educațional și nu numai. Elevii vor să vadă schimbări în jurul lor și spun clar ce li se pare greșit. 
Colegiul Național „Spiru Haret”, din Bucureşti. Clasa a XI-a.

- Hai să repartizăm bugetul spre niște lucruri care chiar sunt importante, cum ar fi infrastructura. Bucureștiul este, conform unor statistici, cel mai aglomerat oraș din Europa și al treilea din lume. Să facă ceva legat de infrastructură. 
- Bani pentru spitale pentru că ne pleacă medici, se duc în alte țări. 

- De unde ați începe schimbarea?
- De la chestiile mici cum ar fi dimineață când vii la școală. Stai și aștepți trei metrouri până ai loc să te urci. Nu putem să ajungem, se stă la coadă. Și cu metroul și cu autobuzul și peste tot.

- Schimbări și în ceea ce privește alocarea salariilor în educație. Dacă ar fi salarii mai mari poate ar fi mai mulți tineri interesați de această vocație. Momentan chiar nu cred.... În domeniul meu, al informaticii, este foarte greu că un tânăr să fie interesat având în vedere că salariile sunt de cinci ori mai mari în IT. 
- Nu te-ar tenta să fii profesor?
- Din punct de vedere financiar ar fi o greșeală.

O greșeală pe care nu vor să o facă.

Cristiana Petrea - studentă în Italia: „Am intrat deja la facultate în străinătate, în Italia, la Institutul European de Design. Design interior.
Am primit o bursă și plec, în primul rând, pentru oportunități și modul în care pot să mă dezvolt acolo. Este visul meu să plec din România. Pentru alte oportunități.
- Ce lipsește din România?
- În primul rând, seriozitate. Simt că nu este un loc în care să mă simt sigură. Termin facultatea și nu am stabilitate aici. Pe când în afară, cel puțin la facultatea unde am intrat eu, după ce termin îmi oferă un serviciu. Vin tot felul de firme mari și dacă îmi văd portofoliul și le place, o să lucrez la ei.

Olimpicii pe care România nu știe să și-i păstreze

Alexandru are 16 ani. Este unul dintre olimpicii pe care România nu știe să îi păstreze.

- Sunt olimpic la informatică, anul trecut am luat aurul la Națională, anul acesta sunt calificat. Am participat la diverse concursuri internaționale. Acest tricou este de la competiția Google, ne arată Alexandru Enache, elev olimpic. 
- După aceea te mai întorci?
- Nu știu sigur. Dacă reușesc să am intership la Google și mă angajează în Elveția... Va trebui să merg în Elveția. 
- Ce lipsește din România?
- În primul rând afară sunt mai multe oportunități. Materia care se predă și modul în care se predă. În România sunt unele cursuri mai învechite. Având în vedere că informatica este un domeniu atât de volatil este greu să spui, în zece ani s-ar putea să fie total revoluționat acest domeniu.

***

- Ce ai schimba în sistemul nostru de învățământ?
- În primul rând, partea de teorie, spune Sebastian. Prea multă teorie în raport cu practica. Ce s-a schimbat anul acesta cu bacalaureatul și toate schimbările care s-au făcut în ultimul moment. Și pe noi, dar și pe profesori i-a dat peste cap.

***

- Ce ai schimba în România?
- În primul rând sistemul de învățământ pentru că este ceea ce ne formează pe noi. Este primul pas în educația noastră și dacă schimbăm asta, schimbăm și oamenii pe care îi vom forma.

Alexandru Florea – elev: Cum văd eu lucrurile, ar trebui să avem libertatea de a alege din clasa a XI-a materiile care ne vor ajuta în domeniile viitoare pe care ni le vom alege la facultate. De exemplu, vreau să merg pe partea de bussines management și economie, iar chimia sau fizica nu prea mă ajută. Ar trebui să mă axez mult mai mult pe matematică și pe materii care chiar mă ajută.  Eu vreau să plec în proporție de 85% în Anglia. A doua varianta este la Bocconi, facultatea de bussines din Italia, la Milano, care este o facultate foarte bună de bussines din Europa.

De ce pleacă tinerii?

- Sunt câteva motive foarte clare. Una că învățământul în străinătate este un învățământ mai aplicat. Al doilea ar fi că le facilitează pentru viitor anumite posibilități de dezvoltare personală mult mai bune decât la noi. Chestiunea financiară și poate că ar fi și modul de relaționare in societatea occidentală, explică Alexandru Constantinescu, profesor. 
- Aici ce lipsește?
- Mai multă educație de calitate!

Aceștia sunt doar o parte din tinerii pe care Ministerul Educației îi scapă printre degete, pentru că nu are ce să le ofere ca să rămână în țară.

Urmăriți în materialul video de AICI o discuție cu Mădălina Stoica, consultant pentru studii în străinătate:

Admin.A

www.PH-online.ro a fost înfiintat în 2008, ca prim cotidian online al Prahovei. De atunci, publicatia Ph-online.ro se pozitioneaza pe primul  loc in topul celor mai citite ziare online ale Prahovei, conform Trafic.ro, inregistrand peste 1.000.000 de afisari ale stirilor, in fiecare luna.
Daca ai surprins ceva interesant in localitatea ta, trimite-ne povestea insotita de imagini pe adresa de
Contact:
 mail-office sau mail-office