Primele puncte gastronomice locale din România, pe modelul celor din Grecia și Italia

Direcţiile sanitar - veterinare din ţară au început să autorizeze aşa-numitele “puncte gastronomice locale”, iar în patru judeţe există deja astfel de bucătării. Vorbim de fapt despre gospodării în care gazda face mâncare nu doar pentru familie, ci şi pentru cei care bat la poartă.

În comuna Pasărea din Ilfov, vecinii ştiu că Nicoleta face cea mai bună mâncare. Pe principiul “pe masă poţi pune oricând încă un castron şi o lingură”, doamna vrea să îşi deschidă acasă un “punct gastronomic local”. Direcţia sanitar-veterinară îi oferă gratuit sigla: un cap cu basma, deasupra unei oale cu un polonic înăuntru.

Nicoleta: ”Oricum gătesc în fiecare zi! Oricum le fac astea gratis.”

Regulile spun că în aceste micro-restaurante gospodăreşti trebuie să gătească obligatoriu proprietarul sau familia acestuia. Nu vorbim de un meniu propriu-zis, ci de o listă scurtă, cel mult două supe sau ciorbe, două antreuri, două deserturi.

În Braşov, Covasna, Sibiu şi Tulcea, există deja astfel de restaurante de familie care ajută comunităţile şi dezvoltă şi turistic diferite zone.

Dorin Enache, director DSV: ”În primul rând se păstrează o tradiţie locală din punct de vedere gastronomic. Respectând acel concept de tip slow food, care conservă nişte reţete tradiţionale de valoare din zona geografică respectivă.”

Punctele de gastronomie locală readuc în atenţie vechi obiceiuri din zona Transilvaniei, unde localnicii organizează petreceri la care aduc mâncare de acasă şi o pun “la comun”. Treptat, aceste petreceri s-au transformat în “brunch-uri” foarte apreciate de turişti.

Reprezentanţii ANSVSA spun că procedura de autorizare a punctelor gastronomice locale este simplă şi nu durează mai mult de trei zile.

Odată ce solicitantul are toate actele în regulă, un inspector sanitar veterinar va face o vizită la domiciliu. Autoritatea oferă apoi consultanță şi verifică periodic bucătăria, mâncărurile şi persoanele care gătesc.