Iohannis vrea sa schimbe Constitutia numai sa n-o revoce pe Kovesi

Publicat in Politica 13 Iunie 2018 391 ori
Google+ WhatsApp
Iohannis vrea sa schimbe Constitutia numai sa n-o revoce pe Kovesi
Iohannis vrea sa schimbe Constitutia numai sa n-o revoce pe Kovesi

La şase zile de la publicarea în Monitorul Ofical a Deciziei CCR, prin care preşedintele este obligat să semneze decretul de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA a Laurei Kovesi, Klaus Iohannis a declarat că nu intenţionează să „aplice mecanic” decizia Curţii Constituţionale. Şeful statului arată că a terminat de citit motivarea, iar acum trebuie să o şi înţeleagă, deoarece, în opinia lui, decizia ridică multe semne de întrebare. Klaus Iohannis susţine că decizia CCR seamănă cu poziţia PSD pe această temă şi că vrea să iniţieze o serie întreagă de consultări cu “toţi factorii interesaţi” şi că nu exclude ca, la finalul acestor consultări, să organizeze un referendum popular cu privire la chestiunea revocării Laurei Kovesi din frunea DNA. În acest sens, preşedintele continuă să privească această chestiune nu din punct de vedere juridic, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în decizie, ci din punctul de vedere al oportunităţii. Voci avizate din mediul juridic afirmă că, prin atitudinea sa, Klaus Iohannis poate fi pus sub acuzare pentru trădare.

“Mai avem un pic de citit, însă, citind această motivare, au apărut câteva chestiuni care m-au făcut să evaluez anumite demersuri într-o nouă lumină”, a declarat, ieri, Klaus Iohannis, la finalul întrevederilor cu membrii Comisiei de la Veneţia.  “Putem să constatăm destul de uşor că PSD încearcă să amputeze puterile preşedintelui. Atenţie, un partid, PSD, încearcă să amputeze puterile preşedintelui României. E clar că PSD încearcă, cu toate mijlocele de care dispune, să diminueze puterea preşedintelui. Din păcate, decizia CCR e în aceeaşi logică, de diminuare a rolului preşedintelui, în numirea şi revocarea unui procuror"."Dacă citim motivarea, se pune întrebarea care mai este statutul procurorilor în România. Mai sunt procurorii independenţi sau sunt duşi procurorii mai degrabă în subordinea ministrului Justiţiei, decât sub autoritatea ministrului, aşa cum scrie în Constituţie? Sunt dispus să pun aceste întrebări într-o dezbatere publică. Un referendum poate să fie la finalul unei astfel de dezbateri. Poate este nevoie de o clarificare în Constituţie", mai arată preşedintele României.

Iohannis a precizat că urmează ca, împreună cu juriştii de la Administraţia Prezidenţială, să ajungă la o concluzie. “E vorba de o speţă care cu siguranţă va avea efecte asupra felului în care funcţionează statul în continuare. Nu putem face greşeala să aplicăm mecanic nişte lucruri, fiindcă riscul este să ne găsim într-o formă fără fond. Motivarea foarte amplă scrisă de CCR ne dă câteva indicaţii, ne ridică probleme. Nu putem face următorul pas până nu clarificăm ce anume ni se transmite în motivare".

Motivarea Curţii: Preşedintele s-a plasat deasupra autorităţii ministrului Justiţiei

Întrebat dacă se teme că va fi suspendat din funcţie, Klaus Iohannis susţine că nu va exista nicio suspendare, “pentru că nu există temei”. “Nu am spus că nu voi aplica decizia CCR, deci nu se pune problema încălcării Constituţiei”, spune preşedintele.

În fapt, Klaus Iohannis a încălcat deja Constituţia, fapt semnalat, în scris, în motivarea Deciziei CCR nr. 358 din 30 mai 2018. Astfel, la punctul 19 din Decizie, se arată că preşedintele a ales să blocheze procedura de revocare, comunicând că nu îi va da curs din considerente de oportunitate. “Altfel spus, a dat un răspuns pur politic unei solicitări pur juridice”. Mai departe, la punctul 22 al aceleiaşi Decizii, CCR arată că “refuzul preşedintelui de a da curs cererii de revocare este contrar principiului cooperării loiale între autorităţile publice, principiu de esenţa statului de drept”, iar la punctul 95, se reţine că “preşedintele României nu îşi asumă vreo răspundere politică, ci doar juridică, în sensul legalităţii desfăşurării procedurii care se finalizează cu decretul de numire/revocare/eliberare din funcţie”.

De altfel, la punctul 113, Curtea Constituţională subliniază că “preşedintele României a realizat în cazul dat «o evaluare a evaluării» ministrului Justiţiei, cu alte cuvinte a temeiniciei motivelor cuprinse în propunerea de revocare, plasându-se deasupra autorităţii ministrului Justiţiei, ceea ce încalcă articolul 132, alineat 1, din Constituţie”. Acest articol prevede strict faptul că procurorii îţi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii (…) şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei.

Se aduce în discuţie psibilitatea acuzării lui Iohannis de trădare

Specialiştii în drept merg şi mai departe şi consideră că, prin nerespectarea Deciziei Curţii Constituţionale, preşedintele poate fi pus sub acuzare pentru înaltă trădare. Avocatul Lucian Bolcaş a declarat, pentru “Jurnalul”, că atitudinea preşedintelui “este atitudinea unui om care nu a înţeles nimic. Deciziile CCR sunt obligatorii de îndată. Preşedintele, în limitele capacităţii sale de înţelegere, nici după întâlnirea cu membrii Comisiei de la Veneţia, nu a înţeles ce are de făcut. Atitudinea sa poate duce la decapitarea instituţională a statului român”.

Bolcaş este de părere că organizarea unui referendum popular pentru a vedea dacă respectă sau nu o decizie a CCR este o absurditate. “Este o atitudine jalnică”, a precizat maestrul, adăugând că există două variante de ieşire din această situaţie. “Prin suspendarea de către Parlament, în vederea demiterii, sau prin sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru infracţiunea de trădare, aşa cum este ea prevăzută în Constituţie”.

Conform articolului 96 din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi, pot hotărî punerea sub acuzare a preşedintelui României pentru înaltă trădare. Competenţa de judecată aparţine ÎCCJ, iar preşedintele este demis de drept din funcţie la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. Potrivit Codului Penal, intră sub incidenţa articolului 398, acţiunea întreprinsă în sensul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat.

Nu se poate organiza un referendum pentru neaplicarea unei hotărâri judecătoreşti

Însuşi fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augstin Zegrean, aducea lămuriri, în urmă cu câteva zile, pe marginea posibilităţii preşedintelui de a organiza un referendum popular pentru a respecta sau nu o decizie a CCR. “Nu se face referendum împotriva unei hotărâri judecătoreşti. Asta ar însemna că cineva are putere multă şi mare şi să poată să facă referendum împotriva unei hotărâri de condamnare, de exemplu. Nu, nu se poate", a conchis Zegrean.

Legea nr. 3/2000 privind Referendumul este foarte strictă din acest punct de vedere şi arată care sunt principalele trei direcţii pentru care poate fi iniţiată o astfel de consultare populară. Se pot, astfel, organiza referendumuri pentru modificarea Constituţiei, pentru demiterea preşedintelui României şi cu privire la probleme de interes naţional.

Prin probleme de interes naţional, legiuitorul prevede fie adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia economică a ţării, adoptarea unor demersuri politice deosebite cu privire la regimul general a proprietăţii publice şi private, organizarea administraţiei publice locale, autonomiei, precum şi regimul special privind autonomia locală sau organizarea generală a învăţământului. De asemenea, mai pot fi iniţiate referendumuri populare pe chestiuni de interes naţional, cum ar fi structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale; iniţierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de zece ani; integrarea României în structurile europene sau euroatlantice şi regimul general al cultelor.

PSD: “Un act de agresiune asupra CCR”

Partidul Social Democrat a amendat dur poziţia preşedintelui Klaus Iohannis făcută ieri, pe marginea Deciziei Curţii Constituţionale. Printr-un comunicat de presă, PSD arată că “declaraţiile preşedintelui Iohannis echivalează cu un îndemn la nesupunere în faţa legilor şi a instanţelor judecătoreşti din România. După modelul preşedintelui Iohannis, orice cetăţean poate întârzia după bunul plac punerea în aplicare a unei obligaţii legale, a unei amenzi sau a unei sentinţe, pe motiv că vrea să înţeleagă mai bine motivarea celor care au emis sancţiunea. Declaraţiile iresponsabile ale preşedintelui Iohannis subminează autoritatea Curţii Constituţionale. Partidul Social Democrat consideră că declaraţiile recente ale preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la Decizia Curţii Constituţionale privind soluţionarea conflictului dintre preşedinte şi ministrul Justiţiei reprezintă un atac deosebit de grav la adresa ordinii constituţionale din România”.

Potrivit social-democraţilor, intenţia preşedintelui Iohannis de a pune în discuţie, într-o dezbatere publică, decizia Curţii Constituţionale constituie “un act de agresiune asupra acestei instituţii fundamentale pentru sistemul democratic din România”. ”Deciziile Curţii Constituţionale sunt definitive şi general obligatorii – ele se execută, nu se discută! În logica preşedintelui Iohannis, orice decizie a unei instanţe de judecată din România ar fi pusă în discuţie, în loc să fie de îndată executată. Mai mult decât atât, Curtea Constituţională este singura instituţie abilitată să stabilească interpretarea corectă a Legii fundamentale. Nimeni altcineva, nici preşedintele, nici altă autoritate a statului şi nici măcar societatea civilă, nu are dreptul să se substituie autorităţii CCR pentru a da verdicte cu privire la respectarea Constituţiei României”, se mai arată în poziţia principalului partid de guvernământ.

Klaus Iohannis: “Nu putem face greşeala să aplicăm mecanic nişte lucruri, fiindcă riscul este să ne găsim într-o formă fără fond”

Decizia CCR: “Preşedintele României a realizat o evaluare a temeiniciei motivelor cuprinse în propunerea de revocare, plasându-se deasupra autorităţii ministrului Justiţiei”

Preşedintele, în limitele capacităţii sale de înţelegere, nici după întâlnirea cu membrii Comisiei de la Veneţia, nu a înţeles ce are de făcut. Atitudinea sa poate duce la decapitarea instituţională a statului român.

Lucian Bolcaş, avocat

Admin.A

www.PH-online.ro a fost înfiintat în 2008, ca prim cotidian online al Prahovei. De atunci, publicatia Ph-online.ro se pozitioneaza pe primul  loc in topul celor mai citite ziare online ale Prahovei, conform Trafic.ro, inregistrand peste 1.000.000 de afisari ale stirilor, in fiecare luna.
Daca ai surprins ceva interesant in localitatea ta, trimite-ne povestea insotita de imagini pe adresa de
Contact:
 mail-office sau mail-office