Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, a anuntat luni ca a semnat avizele pe care seful statului le-a dat pentru inceperea urmaririi penale a cinci fosti ministri in dosarul Microsoft si ca le-a trimis procurorului general.
Citeste si: DOSARUL MICROSOFT. Spagile erau date prin intermediul unor persoane influente din Romania
"Avizele au venit vineri seara, in weekend colegii mei au lucrat la procedurile interne, azi de dimineata le-am semnat pentru a fi trimise la procurorul general", a declarat luni Cazanciuc.
Ministrul Justitiei si-a exprimat speranta ca si parlamentarii isi vor da acordul pentru urmarirea penala a fostilor demnitari cercetati in dosarul Microsoft, fapt care se va vedea pozitiv in viitorul raport MCV. Este vorba despre deputatul Valerian Vreme si despre senatorii PSD Ecaterina Andronescu si Serban Mihailescu.
"Inseamna ca avem institutii puternice care ancheteaza, asa cum au demonstrat de fiecare data, marile cazuri de coruptie si cred ca este in interesul tuturor ca acest dosar sa fie solutionat cat mai rapid, pentru a vedea cine se face vinovat de anumite fapte si cine nu", a mai declarat Cazanciuc.
Presedintele Traian Basescu a declarat vineri ca a aprobat cererea ministrului Justitiei privind inceperea urmaririi penale in cazul a cinci fosti ministri anchetati in dosarul Microsoft.
"In ceea ce priveste solicitarea facuta de ministrul Justitiei cu privire la cinci fosti ministri, legat de dosarul Microsoft, am aprobat sau corect, din punct de vedere al legii, este: am cerut ministrului Justitiei - si l-am informat pe procurorul general legat de aceasta solicitare facuta catre ministrul Justitiei - inceperea urmaririi penale pentru doamna Ticau Adriana, pentru domnul Sandu Gabriel, pentru domnul Athanasiu Alexandru, pentru domnul Tanasescu Nicolae Mihai si pentru domnul Funeriu Daniel", a spus seful statului la Palatul Cotroceni.
DNA a cerut efectuarea urmaririi penale fata de noua fosti ministri care ar fi savarsit infractiuni de coruptie in perioada mandatelor. Este vorba despre Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Serban Mihailescu, Dan Nica, Adriana Ticau, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu si Nicolae Tanasescu.
Cei vizati de ancheta sunt suspectati de urmatoarele:
ECATERINA ANDRONESCU (in prezent senator in Parlamentul Romaniei), ministrul Educatiei si Cercetarii in perioada 28 decembrie 2000-19 iunie 2003; 22 decembrie 2008 - 1 octombrie 2009; ministrul Educatiei, Cercetarii si Inovarii in perioada 2008-2012, sub aspectul savarsirii infractiunilor de abuz in serviciu, luare de mita, trafic de influenta si spalare de bani, in perioada in care avea calitatea de ministru.
Ecaterina Andronescu, dupa anuntul DNA privind URMARIREA PENALA: Sunt SOCATA! Cred ca este o gluma
VALERIAN VREME (in prezent deputat), ministrul Comunicatiilor si Societatii Informationale, in perioada septembrie 2010 - februarie 2012 ministru, sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu in perioada in care avea calitatea de ministru.
PETRU SERBAN MIHAILESCU (in prezent senator – Parlamentul Romaniei), ministru coordonator al SGG in perioada decembrie 2000 – octombrie 2003, sub aspectul savarsirii infractiunilor de instigare la abuz in serviciu, trafic de influenta si spalare de bani in perioada in care avea calitatea de ministru.
Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie a transmis procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in conformitate cu prevederile legale si constitutionale, referatul, in vederea sesizarii Parlamentului European pentru formularea cererii de efectuare a urmaririi penale fata de:
DAN NICA (prezent membru al Parlamentului European), ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, in perioada 2000 – iulie 2004, sub aspectul savarsirii infractiunilor de abuz in serviciu, luare de mita, trafic de influenta si spalare de bani
In conformitate cu prevederile legale si constitutionale, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie a transmis procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in vederea sesizarii Presedintelui Romaniei pentru formularea cererii de efectuare a urmaririi penale fata de urmatorii:
ADRIANA TICAU, ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei in perioada iulie-decembrie 2004
SANDU GABRIEL, ministru al Comunicatiilor si Societatii Informationale in perioada decembrie 2008 – septembrie 2010
FUNERIU PETRU - DANIEL, ministru al Educatiei si Cercetarii in perioada 2009 – 2012
ATHANASIU ALEXANDRU, ministru al Educatiei si Cercetarii in perioada 2003 – 2005
TANASESCU MIHAI NICOLAE, ministru al Finantelor Publice in perioada 2000 -2004
Potrivit DNA, cererea referitoare la efectuarea urmaririi penale are in vedere faptul ca, in acest moment, exista "aspecte din care rezulta suspiciunea rezonabila" care contureaza urmatoarea stare de fapt:
Directia Nationala Anticoruptie a fost sesizata la data de 5 iunie 2013 de catre Corpul de Control al Primului – Ministru, ca urmare a actiunii de control efectuata la Ministerul pentru Societatea Informationala si la Ministerul Educatiei Nationale, in legatura cu inchirierea de licente educationale.
Intrucat din Raportul de control rezultau indicii cu privire la incheierea, in conditii nelegale, a contractului comercial de inchiriere licente din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educationale Microsoft, a actelor aditionale la acest contract, precum si a contractelor aferente derularii Programul "Sistem Educational Informatizat" (SEI), Directia Nationala Anticoruptie s-a sesizat din oficiu cu privire la savarsirea unor infractiuni de abuz in serviciu si respectiv a unor infractiuni de coruptie in legatura cu derularea acestor contracte.
In acest mod, au fost obtinute probe din care rezulta ca ministrii Nica Dan, Mihailescu Petru Serban, Adriana Ticau, Athanasiu Alexandru, Tanasescu Mihai Nicolae si Gabriel Sandu si-au exercitat cu rea credinta atributiile de serviciu, determinand incheierea contractului cadru de licentiere din 15.04.2004 in conditii oneroase pentru bugetul de stat, asigurand posibilitatea deturnarii unui discount de circa 47% acordat de Microsoft in considerarea Guvernului Romaniei, si implicit permitand plata unor comisioane catre persoanele implicate. Totodata, exista indicii ca persoanele mai sus mentionate au pretins si primit sume de bani pentru a-si exercita in mod defectuos atributiile de serviciu si pentru a-si exercita influenta asupra altor persoane in vederea favorizarii firmei Fujitsu Siemens Computers in legatura cu incheierea si derularea contractului de licentiere Microsoft.
Astfel, contractul cadru de licentiere Microsoft s-a incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale privind achizitiile publice, invocandu-se in mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un pret cu cel putin 40% mai mare fata de pretul real, avand la baza un necesar nefundamentat.
Extensia cu privire la produse educationale s-a realizat, de asemenea cu incalcare dispozitiilor legale privind achizitiile publice, avand in vedere ca obiectul contractului cadru viza licentele pentru administratia publica, Fujitsu Siemens Computers nu era distribuitor de produse educationale, iar de discount-ul acordat de firma Microsoft in considerarea Guvernului Romaniei au beneficiat firmele private.
Mai mult, conform scrisorilor de confort si biletelor la ordin emise, Guvernul Roman garanta creditul, in timp ce firma Fujitsu Siemens Computers, care sustinea ca a venit cu oferta de finantare, nu depunea nici macar garantie de buna executie a contractului.
Din cercetarile efectuate rezulta ca din cele 54 milioane USD achitate de Guvernul Romaniei in baza contractului cadru si a extensiei din luna noiembrie 2004, suma de 20 milioane USD reprezinta comisioane pretinse de persoanele implicate in derularea proiectului din cadrul Guvernului Romaniei, din ministerele si societatile implicate.
Totodata, din probele administrate in cauza pana in acest moment al cercetarilor si din actele de control incheiate, rezulta ca incheierea si derularea contractului de inchiriere de licente Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription cu consortiul D-CON.NET (MCSI MS-EAS) s-a realizat cu incalcarea, de catre ministrii Daniel Petru Funeriu si Gabriel Sandu, a dispozitiilor legale privind achizitiile publice, fara a exista o fundamentare din punct de vedere economic si tehnic, in scopul de a favoriza anumite firme. Exista indicii in sensul ca valoarea produselor si a serviciilor a fost supraestimata pentru ca a inclus si comisioanele pretinse de persoanele implicate in semnarea si derularea contractelor.
De asemenea, cercetarile efectuate cu privire la Programul "Sistem Educational Informatizat" (SEI), privind implementarea sistemului alternativ de educatie asistata de calculator prin dotarea unitatilor de invatamant cu laboratoare informatizate, cu o valoare estimata de 200 milioane dolari, au produs indicii rezonabile cu privire la incalcarea atributiilor de serviciu, precum si savarsirea unor infractiuni de coruptie de catre persoanele implicate.
Astfel, preturile de achizitie a solutiilor software nu sunt fundamentate si depasesc preturile pietei, nu exista specificatii clare ale produselor achizitionate, iar lipsa unor licitatii reale a dus la preturi de achizitie exagerate, atat pentru echipamente, cat si pentru software.
A reiesit din probele administrate ca procedura de achizitie a fost restrictionata, iar prin incheierea contractului si acceptarea cesionarii acestuia s-a urmarit de fapt favorizarea firmei Siveco si a firmelor colaboratoare, in conditiile in care specificatiile tehnice ale livrabilelor din caietele de sarcini conduceau catre firma IBM sau Compaq, iar specificatiile tehnice pentru software catre firma Siveco. Achizitiile in cadrul Programului SEI au fost efectuate la preturi cu pana la 50% mai mari, iar continuarea proiectului cu firma Siveco, in cadrul etapei a IV-a, a fost impusa de conditiile impovaratoare ale contractului de leasing financiar care era in derulare, desi actele de control recomandau efectuarea unei proceduri de achizitie.
Probele administrate in cauza au demonstrat existenta unui mecanism care urmarea crearea unui profit cat mai mare in firmele subcontractante, profit din care erau scoase, prin intermediul unor companii off-shore, sumele de bani necesare platii mitelor, prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Sumele de bani cu titlu de mita erau platite fie prin transferuri bancare in firmele nominalizate de persoanele care reprezentau autoritatea contractanta, fie erau scoase in numerar din bancile din afara teritoriului Romaniei si aduse tot in numerar in tara folosind diferiti intermediari, toate acestea facandu-se in scopul ascunderii sursei veniturilor", se arata in referatul DNA.
