Traian Băsescu şi-a prezentat bilanţul mandatului de preşedinte:

Publicat in Politica 09 Noiembrie 2009 Actualizat: 10 Noiembrie 2009 1135 ori
Google+ WhatsApp
Traian Băsescu şi-a prezentat bilanţul mandatului de preşedinte:
Traian Băsescu şi-a prezentat bilanţul mandatului de preşedinte:

Foarte mulţi spun că nu s-a făcut nimic în timpul lui Băsescu. N-aş vrea să pierdem mult timp spunându-vă ce s-a întâmplat în mandatul meu, dar câteva elemente le voi spune în faţa dumneavoastră. În 2004 eram încă departe de UE, în 2005 am semnat acordul de intrare în UE la Luxemburg, iar la 1 ianuarie 2007 România a devenit membră a UE.

Tot în mandatul meu s-a introdus cota de 16% asupra veniturilor. Va trebui ca atunci când ne vom relua creşterea economică, probabil în 2011, o creştere consolidată, să analizăm reducerea acestei cote măcar la 14%.

Tot în mandatul meu - am considerat că dau satisfacţie unui mare număr de români - am avut curaj să mă duc în faţa parlamentului cu o majoritate încă nostalgică şi să condamn crimele comunismului. Acolo am condamnat inclusiv acţiunea statului la Timişoara şi peste tot în România, acolo unde Armata şi Securitatea au fost scoase împotriva poporului român. Am scos din arhivele fostei Securităţi două milioane de dosare, le-am dat CNSAS-ului, două milioane de suflete care pot să vadă cum au fost supravegheaţi, cum au fost turnaţi, cum au fost minţiţi, cum au fost păcăliţi în timpul comunismului, iar acest lucru, dacă ar fi fost uşor, îl făcea şi Emil Constantinescu. N-a fost uşor, am stârnit mânia fostului regim, ca de altfel şi cu condamnarea comunismului, dar aveam o obligaţie morală faţă de români să fac aceste lucruri şi le-am făcut fără să ezit, cu toate consecinţele “scandalului”, aşa cum a fost definit de televiziunile mogulilor.

Tot în acest mandat, dacă ne referim la cum trăim, şi o spun deschis, nu sunt eu mulţumit de cum trăiesc românii. Şi, totuşi, nu mai suntem ca în 2004. Salariul mediu a crescut de la 800 de lei la 1.800 de lei, pensia medie a crescut de la 231 de lei la 700 de lei. Deci, ceva s-a făcut. Repet, nu trăiţi bine, dar e mai bine puţin decât în 2004 şi am curaj ca şi în continuare să vă doresc din tot sufletul “Să trăiţi bine!”. Să trăiţi bine români, timişoreni, şi toţi cei care vă aflaţi în Piaţă.

Mulţi spun că “vai de politica noastră externă”. O copilărie. Este pentru prima dată când România este stabilă în politica sa externă. Nu fără o politică externă stabilă s-a reuşit ca cel mai mare summit NATO din istorie să se desfăşoare la Bucureşti şi trebuie să vă spun că am avut şi mândria personală ca cel mai puternic om al Planetei să plece de la Bucureşti şi să petrecem împreună câteva ore la malul Mării Negre, atât de dragă mie, prin naştere şi prin meserie.

Tot în politica externă, România a câştigat cel mai important proces de la război încoace, procesul de la Haga, prin care ne-am redobândit drepturile asupra Platoului continental al Mării Negre. Am câştigat în faţa Ucrainei, pentru că trebuia făcută o reparaţie a istoriei pe care alţii au trădat-o.

În mandatul meu nu mi-au fost indiferenţi românii din afara frontierelor, dar, în mod deosebit, românii de lângă noi: românii din Serbia, românii din Moldova, românii din Ucraina. Pentru ei am modificat Legea cetăţeniei, în aşa fel încât să-şi poată dobândi mult mai uşor cetăţenia părinţilor lor şi a părinţilor lor. Sunt mândru de acest lucru, românii de lângă noi, românii din jurul frontierelor pot beneficia de statutul de cetăţean, aşa cum fiecare român beneficiază.

România viitorului

Nu aş rămâne foarte mult timp la ce s-a făcut, pentru că ne-ar lua vreme să discutăm. Aş vrea să vedem puţin România viitorului, o Românie pe care împreună să o proiectăm către anul 2050, să ştim ce vrem pe termen lung. Şi cred că mandatul următor trebuie să declanşeze câteva lucruri care ţin de România noastră, România viitorului.

Prioritatea majoră rămâne reformarea statului

Spre exemplu, prioritate majoră râmâne reformarea statului şi a instituţiilor statului, punerea instituţiilor statului, inclusiv Parlamentul României, la dispoziţia românilor. Trebuie să modificăm conceptul de stat pe care ni l-a lăsat Ion Iliescu, un stat greoi, un stat care îşi ţine cetăţenii la dispoziţia lui. Dar modificarea statului nu trebuie să rămână un termen generic, modificarea statului înseamnă modificarea instituţiilor şi procesul a început cu mare curaj sub conducerea premierului Emil Boc, înseamnă un stat flexibil, înseamnă un stat care are mai puţine instituţii şi mai puţină birocraţie - bravo Emil Boc! -, înseamnă un stat cu un sistem de educaţie modern şi Emil Boc a trimis legea care se află acum la Curtea Constituţională, înseamnă un stat în care salariile să fie echitabile pentru toţi, înseamnă un stat în care pensiile să fie echitabile pentru toţi, înseamnă un stat în care toţi să aibă acces la sănătate, înseamnă un stat în care să putem vorbi despre echitate - un cuvânt pe care am început să-l uităm.

Dar priviţi la ce se întâmplă la noi, care sunt şănsele unui copil care învaţă în mediul rural faţă de un copil care învaţă la oraş. Doar 2% din copiii din mediul rural ajung la facultate. N-o s-o rezolvăm în cinci ani, dar trebuie să începem să dăm şanse egale şi copiilor din mediul rural.

Trebuie să reformăm agricultura pentru a nu mai avea un mediu rural sărac

Uitaţi-vă, pentru că vorbim de echitate, la şansele femeilor din mediul rural - n-au aproape nici o şansă. Nu spun că la oraş s-au rezolvat toate lucrurile din punct de vedere al şanselor femeilor, dar dacă privim la ce se întâmplă în mediul rural, trebuie să fim de acord că avem obligaţia să creăm condiţii ca şi femeile din mediul rural să aibă şanse să aibă un serviciu, să aibă o posibilitate să plece de lângă casă, de lângă găini, de lângă animale, să plece de lângă muncile grele şis ă câştige un salariu. Acest lucru îl vom putea face dacă reformăm agricultura. Este una din priorităţile majore pe care le-am propus guvernului şi care, vă asigur, se reflectă în proiectul de buget al anului 2010.

Avem nevoie ca în mediul rural să amplasăm întreprinderi mici şi mijlocii, care să valorifice producţia din mediul rural, iar aceste mici întreprinderi vor crea locuri de muncă pentru tinerii satului, locuri de muncă pentru femeile din sat şi vor crea plusvaloare în mediul rural. Dacă nu facem acest lucru cu bani europeni şi cu bani din bugetul de stat, mediul rural va rămâne sărac. Pentru că va trimite la oraş producţie agricolă brută, nevalorificată. Vin săracii cu laptele la piaţă şi iau câţiva bănuţi pe litru. Vin cu porcul viu la piaţă şi iau câţiva lei pe kilogramul de porc viu. De la mediul rural trebuie să plece nu lapte, ci produse lactate - brânză, caşcaval - pentru că aşa se lasă plusvaloarea în mediul rural. Din mediul rural trebuie să plece mezeluri - şuncă, şi nu porcul viu. Cât timp nu se va întâmpla acest lucru, mediul rural va fi condamnat la sărăcie, iar eu vă chem pe dumneavoastră, pe toţi românii, la solidaritate cu mediul rural.

Solidaritatea înseamnă să acceptăm să dirijăm mai multă sursă financiară în mediul rural, pentru a împlini aceste obiective minimale. Repet, n-o să industrializăm toate comunele României în cinci ani, dar avem obligaţia să începem în următorul mandat, pentru că altfel, perspectiva mediului rural se îndepărtează de prosperitate.

Prima valoare pe care trebuie să o recuperăm este patriotismul

În acelaşi timp, dragii mei, avem un lucru pe care trebuie să începem să îl recuperăm, pentru că vorbim despre o Românie a valorilor. Şi prima valoare pe care trebuie să o recuperăm este patriotismul. Mă uit zilnic la emisiuni televizate. Nu e zi lăsată de la Dumnezeu să nu vezi câte un sclifosit care vine la televizor şi spune că îi e silă de ţara lui, că s-a săturat de ţara lui, că nu mai vrea să trăiască în ţara lui, că ţara lui e ultima.

Dragii mei, în primul rând, nu suntem ultima, dar suntem printre ultimii intraţi în UE. Cum să nu îţi iubeşti ţara, când îi ştii istoria? Cum să nu îţi iubeşti ţara, când îi ştii cultura? Cum să nu îţi iubeşti ţara, când ştii prin câte a trecut acest popor de la formarea lui? Coborâşuri, suişuri, dar de fiecare dată acest popor şi-a găsit resursa să devină liber, să fie puternic, deşi a fost înconjurat de trei imperii: Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Turc, Imperiul Rusesc. Cu toţii am reuşit până la urmă să o scoatem la capăt şi niciodată, prin negocieri şi prin forţa acestei naţiuni, care a ştiut să se bată pentru libertatea ei. Şi atunci, cum să nu fii mândru de ţara ta? Uitaţi-vă la cămaşă, uitaţi-vă la jocurile noastre populare, uitaţi-vă la tradiţiile poporului român! Cum să nu fii mândru de ţara asta?

Dragii mei, mie nu mi-a fost niciodată ruşine cu ţara mea. Întotdeauna când îi văd drapelul, când îi văd însemnele statului român, mă cuprinde emoţia. Când vă uniformă de militar sau militar căzut la datorie, ştiu că sunt parte a tradiţiilor şi istoriei acestui popor. Mă emoţionează.

Îmi aduc aminte când eram pe navă, în fiecare dimineaţă, la răsăritul soarelui, se ridica tricolorul la catarg. Parcă se înviora tot echipajul. Din păcate, seara trebuia să îl coborâm, dar nu rămânea pus într-un sertar. Fiecare om din echipaj îşi lua tricolorul în sufletul lui şi îşi făcea serviciul, fie că era în cart, la maşini sau pe puntea de comandă. Iar dimineaţă îl luam din nou din suflet şi îl puneam la catarg. Asta aş vrea să simtă fiecare român: mândria de a fi român. Dreptul de a fi mândri de istoria noastră, de cultura noastră şi de viitorul nostru împreună! Este o valoare pe care trebuie să o luăm de la noi şi să o dăm tinerei generaţii, pentru că aşa a trăit acest popor, fiind mândru de el.

Trebuie să restabilim solidaritatea

Dragii mei, o altă valoare pe care trebuie să o restabilim este solidaritatea. Solidaritatea între noi. Parcă această perioadă de tranziţie, care a fost grea, ne-a adus în situaţii dificile şi la serviciu, şi acasă. Dar tranziţia a trecut. Este timpul să revenim la valorile noastre. La a fi prieteni între noi, a nu ne pizmui unii pe alţii. La a fi mândri de comunitatea în care trăim, aşa cum sunt mândri timişorenii de oraşul lor. Acest sentiment aş vrea să îl aibe orice comunitate. Sentimentul de mândrie că sunt timişoreni este un sentiment pe care şi eu îl am, că sunt constănţean, pe care şi cel de la Arad îl are, că este arădean, pe care şi cel de la Adâncaţi trebuie să îl aibe, pentru că este din Adâncaţi. Şi când vom fi mândri fiecare de comunitatea în care trăim, cu siguranţă vom fi mândri şi de această uriaşă comunitate care este România. Vom fi mândri că suntem români şi trebuie să începem cu a fi mândri de localitatea în care trăim. Vă mulţumesc mult!

Dragii mei, am putea vorbi mult despre valorile pe care trebuie să ni le asumăm şi vreau să ni le asumăm toţi, pentru că am trecut de perioada de tranziţie. Cei care aveţi calculatoare acasă, vă rog intraţi pe site-ul meu, www.basescu.ro şi veţi vedea tot programul. Dar înainte de a încheia şi de a vă spune “la revedere”, vreau să ne despărţim cu mine spunându-vă două lucruri care mi se par esenţiale.

(extras din discursul preşedintelui Traian Băsescu la Timişoara - 8 noiembrie)

Bogdan Stoica

Jurnalist, ploiestean, pionier al presei online din Prahova, fondator al acestui site; a coordonat echipa redactionala in perioada martie 2008 - septembrie 2012.
Blog: www.bogdanstoica.ro