Consiliul Concurenței recunoaște. Profiturile companiilor străine din România scapă neimpozitate

Investigația Consiliului Concurenței privind serviciile de transport alternativ de persoane, cu autoturism și conducător auto, intermediate de platforme digitale, a scos la iveală o practică comună a firmelor străine din țara noastră. Astfel, acestea se folosesc de statutul de operatori nerezidenți, fentând sistemul de impozitare din țara noastră. Este vorba despre binecunoscuta practică a optimizării fiscale, prin care bugetul național pierde miliarde de euro.

Raportul Consiliului Concurenței privind segmentul transportului alternativ, emis în urma unei investigații ample a instituției, a scos la iveală nereguli grave în fiscalizarea din acest sector. Consiliul Concurenței cere ca veniturile aferente serviciilor de transport alternativ să fie încasate în țara în care acestea sunt obținute, iar traseul real al sumelor facturate să corespundă, în măsura în care este posibil, datelor înscrise pe facturi, dat fiind faptul că pe piața românească pare a exista o problemă inclusiv în ceea ce privește gradul de conformare a actorilor activi în acest domeniu la normele fiscale în vigoare.

"Operatorii platformelor de ride-hailing sunt fiscalizați în afara țării (aferent comisioanelor cuvenite pentru utilizarea platformelor), în timp ce operatorilor de transport alternativ le revine obligația de a se conforma normelor fiscale din România, declarând toate veniturile obținute în urma efectuării de transport alternativ, conform art. 21 alin. (1) din OUG 49/2019, care prevede că toate veniturile obținute în urma efectuării de transport alternativ sunt impozitate în conformitate cu legislația fiscală în vigoare în România. Totodată, în urma analizei efectuate pe piața românească, există indicii cu ar exista diferențe între traseul real al sumelor facturate și datele înscrise pe facturi", se arată în raportul Consiliului Concurenței.

Optimizare fiscală
Pentru a clarifica aspectele de ordin fiscal, în cadrul investigației Consiliului Concurenței, a fost adresată o solicitare de informații Ministerului Finanțelor și Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Astfel, Ministerul Finanțelor a precizat în acest sens că, potrivit modelului de afacere a operatorilor platformelor digitale, facturile emise de entitățile nerezidente care gestionează platformele digitale cuprind sume care sunt împărțite între operatorii de transport alternativ/conducători auto, rezidenți români și operatori nerezidenți ai platformelor digitale. Sumele reținute de operatorii platformelor digitale sunt definite drept "comisioane", iar acestea, conform Codului fiscal, ar trebui să fie impozitate în România, însă, datorită modului de facturare și încasare a veniturilor, impozitul nu poate fi reținut la sursă în România, a atras atenția Ministerul Finanțelor.

Potrivit Consiliului Concurenței, principalii jucători de pe piața românească de servicii de transport alternativ (Uber și Bolt) încasează contravaloarea curselor prin intermediul unor companii din afara țării (din Olanda, în cazul Uber, respectiv din Estonia, în cazul Bolt), emițând facturi aferente comisionului perceput operatorilor de transport alternativ prin aceleași entități străine. Direcționarea veniturilor aferente curselor de transport alternativ către companiile din afara țării, poate genera unele anomalii fiscale și chiar concurențiale. "Conform datelor de care dispunem, factura este emisă de Uber/Bolt, în numele flotei partenere (ceea ce ar putea asigura o oarecare conformare la prevederile art. 21 alin (1) din OUG 49/2019), fără a reflecta circuitul efectiv al banilor", susține Consiliul Concurenței.

Plată la gri
Inspectorii au mai depistat și o posibilă existență a unui mecanism de „plată a șoferilor la gri", care ridică semne de întrebare referitoare la conformarea la normele fiscale și transparența prestării acestor servicii. "Din informațiile transmise de flote, colaborarea cu șoferii se realizează pe baza unor contracte de angajare (cu normă parțială, de 2-4 ore), aceștia fiind recompensați cu un salariu minim pe economie (o medie calculată la nivelul flotelor care au răspuns solicitării noastre a fost de 572 lei), fără oferirea altor beneficii, comisioane ori bonusuri primite din partea operatorilor de platforme și fără a ține cont de numărul de curse efectuate de fiecare șofer. Neoficial, mai multe flote au indicat faptul că există modalități alternative, nefiscalizate, prin care oferă unele avantaje șoferilor (ex. decontarea unor reparații/costuri ale mașinii, decontarea facturilor de telefon etc.)", se mai arată în raportul Consiliului Concurenței. Iar în aceste condiții, poate exista suspiciunea sustragerii acestor companii (prin modalități mai mult sau mai puțin legale) de la plata impozitelor aferente serviciilor de transport alternativ.