Scrisoare deschisa a Asociatiei Romanilor din Italia pentru presedinte, Parlament si Guvern. Se cere inlocuirea termenului "diaspora" cu "romanii din strainate"

Publicat in Politica 19 Februarie 2019 258 ori
Google+ WhatsApp
Scrisoare deschisa a Asociatiei Romanilor din Italia pentru presedinte, Parlament si Guvern. Se cere inlocuirea termenului "diaspora" cu "romanii din strainate"
Scrisoare deschisa a Asociatiei Romanilor din Italia pentru presedinte, Parlament si Guvern. Se cere inlocuirea termenului "diaspora" cu "romanii din strainate"

Asociaţia Românilor din Italia, prin presedintele Eugen Terteleac, a inaintat o scrisoare deschisa presedintiei Romaniei, Parlamentului si Guvernului, prin care se solicita renuntarea la termenul "diaspora" atunci cand se face referire la romanii din strainatate.

Va prezentam solicitarea Asociatiei:

Domnului Klaus Iohannis, Preşedintele României
Domnului Călin Popescu–Tăriceanu, Preşedintele Senatului
Domnului Liviu Dragnea, Preşedintele Camerei Deputaţilor
Doamnei Viorica Dăncilă, Prim-Ministru al Guvernului
Stimate domnule Preşedinte al României,
Stimate domnule Preşedinte al Senatului,
Stimate domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor
Stimată doamnă Prim-Ministru,


Vă aducem în atenţie şi vă solicităm a analiza şi dispune, potrivit competenţelor
constituţionale cu care sunteţi investiţi în Statul român, demersurile necesare pentru a schimba un
concept care nu corespunde realităţii din teren şi grevează în mod discriminatoriu imaginea
noastră, a românilor aflaţi în afara graniţelor – atât în conştiinţa conaţionalilor din ţară, cât şi a
naţiunilor în arealul cărora ne-am găsit adăpost temporar sau permanent.


Demersul pe care îl iniţiem astăzi poate părea unul curajos, dacă nu chiar revoluţionar, dar,
dincolo de a fi probabil chiar aşa, este – în realitate - un act reparatoriu faţă de o situaţie
supărătoare, care, în opinia multora dintre noi, n-ar mai trebui să continue.


Este vorba de folosirea neadecvată a sintagmei de diaspora pentru a desemna românii aflaţi
în străinătate, indiferent când şi cum – în istoria mai veche sau mai recentă - au ajuns acolo şi
indiferernt ce statut au în prezent. Termenul în cauză poate a reprezentat – la începutul anilor ’90 -
o soluţie de moment, acceptabilă pentru a da o recunoaştere şi a-i include, generic. şi pe românii
fugiţi sau expulzaţi din regimul comunist, dar - pe măsură ce a trecut timpul - se dovedeşte a fi o
încapsulare neinspirată, expediată birocratic, care ratează diversitatea genezei şi existenţei actuale
a numeroaselor comunităţi de români care trăiesc în străinătate.


Folosirea cuvântului diaspora introduce o nuanţă nivelatoare, egalizatoare, nespecifică, de
istorie veche (dacă ţinem seama şi de etimologia cuvântului), unitară în responsabilitatea ei pentru
părăsirea spaţiului nativ - ceea ce, evident, nu corespunde adevărului, fiind astfel o mistificare ce
nu poate fi acceptată. Este, în acelaşi timp, o convenţie de exprimare nefuncţională pentru că
trimite într-o direcţie de percepţie greşită, şi anume că românii din străinătate ar avea alt statut, ar
fi altfel decât românii din ţară – prin aceasta fiind discriminatorie. Pe de altă parte, prin repetare
obsesivă, inclusiv în momentele de comitere izolată a unor fapte antisociale – care nu sunt de altă
natură decât cele comise şi în ţară –, termenul capătă o nuanţă de-a dreptul peiorativă, care
frizează un fel xenofobism inter-românesc, situaţie de asemenea, cu totul inacceptabilă.


Denumirea este inadecvată şi din punct de vedere al statutului juridic, întrucât în străinătate
se află sute de mii de români care desfăşoară activităţi lucrative în toate domeniile – fără însă a se fi
stabilit definitv în ţările respective. A-i desemna şi pe ei ca fiind diaspora este de-a dreptul greşit. Cu
toate acestea, în toate referirile oficiale, inclusiv la contorizarea rezultatelor alegerillor, sunt cu toţii
vărsaţi, de-a valma, sub eticheta de diaspora, folosită abuziv.


Considerăm, faţă de cele de mai sus, că problema poate fi rezolvată prin renunţarea - atât
în actele oficiale cât şi în retorica Ministerului de externe - la sintagma diaspora şi înlocuirea ei, pur
şi simplu, cu sintagma românii din străinătate. Termenul de diaspora poate fi păstrat pentru
desemnarea acelor comunităţi de români desemnate în prezent prin sintagma diaspora istorică,
pentru care denumirea scurtă ar fi suficientă şi ar reprezenta, într-adevăr, o adecvare la realitatea
din teren. Iar pentru cazurile în care dorim să desemnăm pe toţi românii, din toate timpurile, din
toate spaţiile, şi stabiliţi definitv, şi aflaţi temporar în afara graniţelor actuale ale ţării, se poate
folosi sintagma de acum - românii de pretutindeni.


Recapitulând, pentru evitarea oricăror singularizări şi discriminări, se impune renunţarea la
sintagma diaspora pentru românii stabiliţi după război până în zilele noastre, care şi-au păstrat
cetăţenia, precum şi pentru cei stabiliţi temporar, din orice raţiuni - muncă, afaceri, studii etc. şi
desemnarea lor prin denumirea românii din străinătate.


Cu speranţa punerii în practică a acestui imperativ ce decurge din calitatea egală pentru toţi
de cetăţean român, orinde s-ar afla, primiţi, vă rugăm, domnule Preşedinte al României, domnule
Preşedinte al Senatului, domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor, doamnă Prim-Ministru,
expresia celei mai distinse consideraţii.


Eugen Terteleac
Preşedinte Asociaţia Românilor din Italia
Vicepreședinte Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României

Admin.A

www.PH-online.ro a fost înfiintat în 2008, ca prim cotidian online al Prahovei. De atunci, publicatia Ph-online.ro se pozitioneaza pe primul  loc in topul celor mai citite ziare online ale Prahovei, conform Trafic.ro, inregistrand peste 1.000.000 de afisari ale stirilor, in fiecare luna.
Daca ai surprins ceva interesant in localitatea ta, trimite-ne povestea insotita de imagini pe adresa de
Contact:
 mail-office sau mail-office