PERLE BAC 2014: La proba scrisã la Limba Românã, adevãratii poeti n-au fost Arghezi, Eminescu sau Stãnescu, ci elevii, care prin perlele lor si-au etalat “veleitãtile creative”, fãcându-i pe profesori sã râdã în hohote. Majoritatea elevilor s-au plâns de faptul cã poezia le-a dat mari bãtãi de cap la românã, însã niciunul n-a lãsat foaia goalã. Cele mai multe perle culese din mintile celor mai “luminati” absolventi de liceu au legãturã cu opera liricã “Luceafãrul”.
Fie cã povestea expusã de Eminescu a fost transformatã într-o veritabilã telenovelã dramaticã sau într-un serial cu happy end, cert este cã majoritatea elevilor au retinut faptul cã în operã este vorba despre o poveste de dragoste. De departe, cea mai interesantã tresãrire de inteligentã i-a apartinut unui elev care a confundat opera marelui nostru poet cu o telenovelã sud- americanã: “Cãtãlin a luat-o în luntre pe Cãtãlina si s-au iubit în mijlocul lacului sub privirile Luceafãrului care era gelos”.
În conceptia altui elev, Luceafãrul era cel care stãtea în calea fericirii celor doi pãmânteni deoarece, “Luceafãrul nu le dãdea pace celor doi si tot le bãga bete în roate, dar pânã la urmã s-a vãzut ca iubirea învinge, iar Luceafãrul si-a vãzut de treaba lui”. Alt elev, impresionat de agresivitatea leoaicei din poezia “Leoaicã tânãrã, iubirea” scrisã de Nichita Stãnescu, a spus cã “aceastã leoaicã l-a muscat pe poet atât de tare de fatã, încât i-a rãmas cicatrice”. Chiar dacã la subiectul al treilea era precizatã cu exactitate cerinta, un elev s-a apucat de povestit, probabil opera pe care a învãtat-o cel mai bine în anii de liceu. Este vorba despre romanul “Ion”, scris de Tudor Arghezi, în conceptia elevului.
PERLE BAC 2014: “În romanul «Ion» scris de Tudor Arghezi, este vorba despre povestea unor oameni de la tarã care…”.
Oferindu-i-se mai multe variante, unul dintre elevi si-a ales poezia “Riga Crypto si Lapona Enigel” de Ion Barbu în vederea elaborãrii eseului, numai cã, din punctul sãu de vedere “Lapona Enigel era prea frumoasã în comparatie cu Riga Crypto, care era mic, alb si chel”. Dragostea pentru Lapona Enigel a ajuns atât de mare pentru unul dintre elevi încât, dupã ce a sustinut examenul, si-a trecut pe Facebook cã este într-o relatie cu respectivul personaj.
“Poezia «Luceafărul» a lui Eminescu are 98 de versuri”, a scris un elev bârlãdean dovedind cã habar nu are de diferenta dintre vers si strofã a unei poezii. Altul a completat foaia de examen cu “Cãtãlin nu face niciun sacrificiu în schimbul iubirii, el o priveste în mod normal, natural fapt ce se întâmplã numai oamenilor comuni”.
O elevã a gãsit sursa problemelor pe care tinerii le au în prezent: “Tinerii din ziua de azi suferã de obezitate sau alte boli din cauza subnutritiei deoarece ei mãnâncã numai la fastfood-uri sau nu se alimenteaza corect”.
Nici comentarea titlului nu a scãpat fãrã o analizã “serioasã” din partea unui elev: “Titlul operei poate fi interpretat din punct de vedere astronomic precum o stea aproape de pãmânt, foarte strãlucitoare care poate fi vãzutã cu ochiul liber”. “Luceafãr blând vede-te-as mort” este una dintre imaginile vizuale din începutul poeziei, în conceptia altui elev.
PERLE ŞI LA EVALUAREA NATIONALA 2014
* “Rolul virgulei în acest vers Bine-ai venit, An Nou se explică prin aceia că este o urare, iar de anul nou întotdeauna se ură.”
* “Genul liric se întâlnește cam peste tot în această poiezie, de aceea a menționa numai două trăsături din toată poiezie este o întrebare-capcană”.
* “Titlul semnifică în primul rând scrisoarea pe care Ion Minulescu o scrie anului nou, deoarece pe vremuri copiii nu aveau voie sa-i scrie lui Moș Crăciun, deci copilul Minulescu trebuia să scrie și el o scrisoare la sfârșit de an”.
* “Virgula are aici un rol despărțitor, fiind singura care face ca versul să se înțeleagă așa cum a dorit autorul”.
* “Un element al întâlnirii în contextul spațio-temporal este internetul. Pentru că întâlnirile cu scriitorii contemporani nu pot să aivă loc decât pe net, deoarece nu se coboară ei să vină să stea de vorbă prin școli”.
* Titlul poeziei «Rânduri pentru Anul Nou» anunță încă de la început intenția poetului de a începe noul an cu dreptul, exprimând-uși diverse dorinți dar și furia că a fost un an lung, în care i-a albit părul așteptând să se sfârșească”.
* “Minulescu este un sentimental, care nu vrea să lase anul să plece deși recunoaște din capul locului că a albit așteptând”.
* “Autorul ar vrea ca anul nou să pășească în casa lui cu dreptul și folosește pentru asta tot felul de tehnici lirice cum ar fi gluma. Adică chiar dacă dă de înțeles că îl ceartă, de fapt e foarte bucuros că sosește”.
* “Scriitorii contemporani sunt cei care nu au murit încă, de aceea întâlnirile cu ei în școală sunt posibile și chiar de dorit, pentru rolul educativ mai ales în fața elevilor care vor să se facă și ei scriitori”.
* “Virgula din «Bine-ai venit, An Nou» are rolul de a exprima sentimentul de bucurie al poetului în fața unui nou început”.
* “Empatia este starea prin care o persoană intră în corpul altei persoane fără să-și dea seama, suferind în locul ei sau traind bucurii în locul ei, după caz”.
* “La întâlnirea cu acest scriitor contemporan a avut loc un schimb de experiență: el ne-a spus nouă cum se scrie o carte, iar noi l-am învățat cum să-și facă cont pe facebook”.
* “Trăsăturile genului liric din poezia eminulesciană sunt la tot pasul: si atunci când poetul Minulescu îi cere anului să fie nou de sus și până jos, și când îi cere să nu fie gălăgios, ci liniștit în semn de respect pentru capul care i-a albit în așteptare”.
* “În general, când vin în vizită în școli, scriitorii fie ei contemporani sau din trecut, sunt poftiți în cancelarie, unde elevii nu au acces. De aceea întâlnirile se mai organizează și în curtea școlii”.
* “Virgula are rolul de a delimita cuvintele când vrem să facem o pauză, dar niciodată nu se pune între subiect și predicat. Versul “Bine ai venit, An Nou” are și subiect și predicat, iar rolul virgulei este de a demonstra că poeții au voie să încalce regulile gramaticale, deoarece se știe că ei sunt excentrici”.
* “Empatia este o trăsătură psihologică care nu o au chiar toți oamenii, de asta i se mai dedică articole prin ziare”.
* “Ion Minulescu face exces de expresii lirice, deși nu este romantic, ci simbolist. Poezia în cauză face excepție de la categoria din care face el parte, prin nenumăratele expresii lirice care se întâlnesc cel mai mult în poeziile romantice”.
* “Chiar dacă Minulescu nu este poet romantic, el a scris un cântec care se mai cântă și în zilele noastre înflăcărând inimile îndrăgostiților: “Iubire bibelou de porțelan”.
* “Poetul ii dă fel de fel de sfaturi anului nou: să fie curat, să nu fie murdar, sa fie neprihănit precum fecioarele în vremurile de altădată, să nu mai plece din casa lui. Toate aceste idei sunt exprimate prin expresii lirice”.
* “Deoarece sunt contemporani, adică trăiesc la timpul prezent, întâlnirea cu un scriitor contemporan poate fi și virtuală. Totul e să știe să umble pe calculator, dar asta se învață repede”.
* “Semnificația titlului este una pragmatică în comparație cu restul poeziei care este plină de sentimente curate. Pe cât de scurt s-a arătat Minulescu în titlu, pe atât de limbut a fost în restul poeziei. O semnificație ar fi că nu a vrut să plictisească încă din titlu”.
