Declaraţie comună a lui Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, Mark Rutte, premierul Olandei şi deţinător al preşedinţiei rotative a Consiliului UE, şi Jean-Claude Juncker, preşedinte al Comisiei Europene
Liderii UE cer guvernului Marii Britanii să respecte decizia poporului şi să îi dea curs cât mai rapid posibil, "indiferent cât de dureros va fi acest proces". "Orice întârziere ar prelungi fără rost incertitudinea. Avem reguli să trecem peste acest proces în mod ordonat. Articolul 50 al Tratutului UE (de la Lisabona - n.r.) stabileşte procedura care trebuie urmată dacă un stat membru decide să părăsească Uniunea Europeană", se arată în declaraţia celor patru preşedinţi.
Până la materializarea Brexitului, Marea Britanie rămâne stat membru UE cu drepturi şi obligaţii depline.
Cei patru oficiali anunţă de asemenea că acordul obţinut la începutul anului de David Cameron, trâmbiţat drept "statut special" pentru Marea Britanie în UE, nu va mai produce niciun efect şi "încetează să mai existe". "Nu va exista nicio renegociere", subliniază declaraţia UE.
În final, liderii UE afirmă că orice acord care va fi negociat pe viitor de Europa cu Marea Britanie, ca ţară terţă, "trebuie să reflecte interesele ambelor părţi şi să fie echilibrat în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile".
Joi, 23 iunie, a avut loc referendumul privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană. Rezultatele parţiale după numărarea voturilor din toate cele 382 de circumscripţii electorale situaţia arată astfel: 48% pentru rămânerea în UE (16.141.241 voturi) şi 52% pentru ieşirea din UE (17.410.742 voturi). Prezenţa la vot la referendumul din Marea Britanie privind ieşirea sau rămânerea în Uniunea Europeană a fost de 72,1%.
David Cameron a anunţat înaintea referendumului faptul că, în cazul unui vot în favoarea părăsirii Uniunii Europene, ar activa, fără întârzieri nejustificate, articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, prin care s-ar iniţia procesul de ieşire din Uniunea Europenă. George Osborne, ministrul britanic de Finanţe, a sugerat că acest lucru ar putea să întâmple în termen de două săptămâni după referendum.
Referendumul privind apartenenţa Marii Britanii la UE a apărut în urma disputelor politice interne. Pentru a-şi asigura susţinerea în parlament în contextul ascensiunii unui puternic curent eurosceptic în propriul Partid Conservator, premierul David Cameron a promis, în 2013, că, dacă va câştiga un nou mandat la alegerile generale din 2015, va negocia "o nouă înţelegere" cu UE şi va organiza apoi un referendum pentru a le permite britanicilor să se pronunţe asupra apartenenţei la blocul european. Disidenţii din Partidul Conservator şi euroscepticii formaţiunii anti-imigranţie UKIP aminteau atunci că ultimul referendum din Marea Britanie privind UE a avut loc în 1975.
Unii comentatori şi politicieni acuză comportamentul iresponsabil al premierului britanic, care a reuşit să transforme o problemă internă, de partid, într-un eveniment care ar putea zgudui din temelii ordinea mondială şi ar putea declanşa o nouă criză economică, inclusiv la el în ţară.
Uniunea Europeană este un parteneriat politic şi economic la care aderă în prezent 28 de ţări. A prins rădăcini după cel de-Al Doilea Război Mondial pentru încurajarea cooperării economice în vederea reconstrucţiei, cu scopul pe termen lung de a dezvolta legături comerciale puternice între state vecine, în ideea că interdependenţa economică va descuraja noi războaie în Europa.
Astăzi, facem parte din "piaţa unică internă" - adică o singură economie din punct de vedere comercial şi al liberei circulaţii a forţei de muncă - iar UE a devenit o forţă redutabilă în politica externă: spre exemplu, negociază tratate cu ţări terţe în numele tuturor statelor membre. A luat naştere moneda unică europeană, euro, adoptată până acum de 19 ţări UE. Comisia Europeană, "guvernul" UE de la Bruxelles, are vaste prerogative în reglementarea chestiunilor de protecţia mediului, drepturile consumatorului, transporturi, concurenţă şi altele.
Marea Britanie are un statut special în UE, optând încă din 1992 să nu subscrie la acordul Schengen de abolire a frontierelor naţionale şi la uniunea economică şi monetară, care are ca pilon de bază moneda euro.
La începutul acestui an, David Cameron a anunţat că a negociat cu succes noi privilegii pentru Marea Britanii în UE şi a convocat pentru 23 iunie referendumul privind apartenenţa la UE. Concesiile obţinute de premier de la Uniune au fost criticate de eurosceptici drept insuficiente, irelevante în raport cu schimbările de care ar fi nevoie în opinia lor.
___________________________________________________________________________
Ce concesii a obţinut Cameron de la UE
Ajutoare de creştere a copilului - Cameron a vrut să blocheze posibilitatea ca imigranţii din UE care lucrează în Marea Britanie să poată trimite în ţara de origine banii obţinuţi drept ajutor social pentru creşterea copilului. Nu şi-a atins scopul în totalitate, dar a obţinut un nou mod de calcul al ajutorului pentru creşterea copilului, în funcţie de nivelul de trai din ţara de origine şi nu în funcţie de costurile vieţii în Marea Britanie.
Ajutoare sociale pentru imigranţi - Cameron a vrut să reducă semnificativ prestaţiile sociale pe care le pot solicita persoane din UE care vin să lucreze în Marea Britanie pe salarii mici, pentru a descuraja migraţia masivă. A obţinut doar o întârziere: cei care merg la muncă în Marea Britanie pe bani puţini nu vor putea cere în primă fază facilităţi fiscale şi prestaţii sociale, însă drepturile lor vor fi extinse cu cât trăiesc mai mult acolo.
Lira sterlină - David Cameron a reiterat că Marea Britanie nu va adopta niciodată moneda euro şi a obţinut asigurări de la ţările din zona euro că nu vor discrimina în niciun fel Marea Britanie şi că, în cazul în care vor fi folosiţi vreodată bani britanici pentru un bailout în eurozonă, fondurile vor fi rambursate integral.
Statut special pentru cartierul financar londonez - Londra este al doilea mare centru financiar global şi de departe cel mai puternic din Europa, lucru posibil în mare măsură datorită faptului că funcţionează departe de reglementările dure impuse asupra industriei financiare în zona euro.
Suveranitate - UE acceptă poziţia fermă a Marii Britanii că nu vrea să adere principiului "uniunii tot mai strânse", adică federalizării Europei. Excepţia invocată de Marea Britanie va fi inclusă într-o viitoare modificare a tratatului UE. Cameron a obţinut şi un sistem de "cartonaşe roşii" prin care parlamentele şi guvernele naţionale vor avea posibilitatea să blocheze directive europene nedorite, prin acţiuni coordonate. Dacă 55% din parlamentele naţionale din UE vor respinge o anumită directivă UE, aceasta nu va fi aplicată, ci va trebui rediscutată.)