Si daca orasele au inghetat de frig duminica, pe varful muntelui s-a facut plaja. Desigur, nu ca vara, dar la cota 2000 a fost soare, iar temperaturile erau mult mai ridicate decat in statiuni. Fenomenul, care se numeste inversiune termica, apare atunci cand, foarte aproape de sol, o masa de aer extrem de rece ramane pe loc o perioada mai lunga de timp, explica www.protv.ro 

Platoul Bucegi, la Babele. La peste 2.200 de metri altitudine, un soare stralucitor contrasta cu vremea inchisa din Busteni. Un cer de cristal si un aer mai cald te intampinau pe masura ce urcai la altitudine. Fenomenul, pe care meteorologii il numesc inversiune termica, se manifesta in conditiile de ger extrem. In cazul in care deasupra aerului foarte rece se deplaseaza o masa de aer cald, aparuta ulterior, acesta nu are puterea sa dizolce, sub ea, zona compacta de aer rece. Asa se face ca, sus pe munte, la altitudini mari, temperaturile pot fi mult mai calde, iar jos, in depresiune, foarte coboate. In unele cazuri, diferentele de temperatura dintre cele doua zone pot fi si de 10 grade. Nu-i de mirare asadar ca sus, pe platoul Bucegi era vreme de drumetii, iar dupa Sfinx se ascundea un soare arzator. Cand au auzit ca pe munte e mai cald, turistii s-au imbulzit in telecabina sa urce pe platou. Meteorologii spun ca fenomenul apare destul de frecvent in zonele de munte, la altitudini mari. De multe ori, dincolo de spectacolul pe care il ofera, are insa un efect mai putin dorit. Substantele poluante dispersate in aer nu mai pot inainta in inaltime din cauza densitatii aerului rece si raman aproape de suprafata pamantului.