Suntem preocupaţi de cum arată masa noastră de Anul Nou, poate de câte calorii suplimentare ne aduce ea – şi calculăm în gând cât ne va costa, ca timp şi bani să dăm jos kilogramele adunate în plus, dar nu ne gândim şi la încărcătura de semnificaţii a alimentelor pe care le ronţăim pe ritmul muzicii de petrecere. Cu toate acestea, aproape fiecare popor şi cultură au credinţe legate de norocul pe care îl pot primi când muşcă dintr-un fruct anume sau dintr-un biscuite pregătit cu dichis.

STRUGURII. Nu sunt decât vreo sută de ani – de fapt, 102 – de când s-a încetăţenit credinţa, printre spa­nioli, că 12 boabe de strugure, înghiţite pe ritmul ultimelor două­spre­zece bătăi ale ceasului cu pendulă, înainte de miezul nopţii dintre ani, le vor aduce noroc cu carul. De fapt, totul a început în Alicante, unde fiind o producţie foarte mare de stru­guri în acel an, înghiţirea celor 12 boabe era un avertisment că trebuie avută mare grijă de această cantitate de struguri, ca să nu se irosească. Acum, cum le-a mers mai departe cu strugurii şi vinul nu ştiu, cert este că obiceiul s-a răspândit repede în toată Spania, şi în Portugalia, ca şi în toate fostele colonii ale acestora, din Ame­rica Latină. S-a spus apoi că fiecare boabă de strugure reprezintă o lună şi, aşa cum va fi boaba, va fi şi luna aceea pentru vie. De exemplu, dacă a treia boabă e acră, martie va fi geros. Peruanii, ca o măsură de siguranţă, insistă să mănânce în noaptea de Anul Nou şi a treisprezecea boabă, ca să "repare" vreo lună care n-a ieşit cum trebuie la degustare...

VERDEŢURI ŞI SALATE. În această categorie e inclusă şi varza, care se mănâncă, în noaptea de Anul Nou, şi crudă, nu numai murată. Ideea este să mănânci frunze verzi, cât mai multe, ori de care vor fi fiind ele. De ce? Pentru că frunza verde este similară cu... "verzişorii", adică cu bănuţii de care tare mare nevoie avem tot anul. Verdeţurile sunt deci simbolul norocului la bani. Danezii mănâncă verdeţuri cu zahăr şi scorţişoară, nemţii – varză murată, iar în sudul Statelor Unite se pune în mijlocul mesei un bol plin cu frunze verzi de tot felul, să alegi ce-ţi place. Nu vă garantez că e suficient să mâncaţi salată ca să aveţi bani, dar poate fi o măsură de siguranţă în plus.

LEGUMINOASELE. Datorită formei lor rodunde, leguminoasele – fasole, mazăre, linte – simbolizează, de asemenea, banii. Recunoaşteţi că, în copilărie, v-aţi jucat uneori de-a aprozarul şi aţi utilizat, în loc de bani, frunze (ca mai sus) şi boabe de fasole. Era o monedă de schimb pe care o puteaţi împrospăta uşor din cămara mamei... Oricum, ideea e că italienii nu concep masă de Anul Nou fără cotechino (o specialitate de cârnaţi din carne de porc) cu linte sau fasole, ce se mănâncă imediat după miezul nopţii. Pentru "macaronari", noaptea dintre ani e norocoasă dacă asociază cele două alimente supreme ale norocului: lintea şi carnea de porc. Germanii mănâncă şi ei pe 1 ianuarie carne de porc cu linte sau fasole ori supă de linte cu cârnaţi. În Brazi­lia, primul fel de mâncare în noul an este tot supa de linte sau de orez. În Japonia se mănâncă osechi-ryori, mai multe feluri de mâncare simbolice, între care se regăseşte şi fasolea neagră dulce, numită kuro-mame.

CARNEA DE PORC. E tradi­ţională pe masa de Crăciun atât în Europa, cât şi în America. Mai ales dacă are alături un blid de fasole sau de mazăre. În statele din sudul SUA, obiceiul se spune că datează din timpul războiului civil, când, de Anul Nou, soldaţii sudişti nu au avut altceva să pună pe masă. În Europa, prezenţa porcului pe masa de Revelion este deja o obişnuinţă. Porcul înseamnă prosperitate, aşa că în unele locuri – în multe dintre satele şi burgurile din Austria, de exemplu –, masa se decorează cu purceluşi... de marţipan, şi nu sunt numai de decor!

PEŞTELE. E şi el nelipsit, în Evul Mediu fiind cel mai popular aliment de Anul Nou. Iar dintre peşti, cel mai popular este codul, care avea capa­citatea să poată fi transportat
dintr-un loc în altul, fără a se altera (peştele, fibros, se usucă foarte bine, ceea ce îi conservă calităţile), încă înainte de a se inventa refrigerarea. În ţările cu deschidere la mările şi oceanele lumii, consumul de peşte pe 1 ianuarie e şi un semn că vor avea o recoltă bogată în noul an. 

ÎN SFĂRŞIT, PRĂJITURILE! Ei bine, despre ele am putea vorbi la nesfârşit. Sunt esenţa Sărbătorilor (şi nu numai a celor de iarnă!). Cele mai multe dintre cele preparate pentru anul nou au formă rotundă (uneori de inel), cozonacii şi pâinea dulcea de Anul Nou (în Grecia îi spune Vasilopita, de la Sfântul Vasile) se umplu cu bănuţi şi cu răvaşe şi se împart cu ceilalţi comeseni. Nu reprezintă doar prospetitatea unui individ, ci şi comuniunea sa cu ceilalţi. Dacă veţi vrea sau nu să ţineţi cont de ce v-am zis, e treaba domniilor voastre. Eu vă spun doar: Un an nou fericit!