Cum comenteaza inspectorul scolar Horia Toma rezultatele examenelor de anul acesta

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Prahova, Horia Toma, comentează, într-un interviu acordat PH-online, rezultatele pe care elevii din judeţul nostru le-au obţinut anul acesta la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat şi ne spune în ce măsură ele reflectă nivelul de pregătire al copiilor.

Reporter: S-a terminat cu Evaluarea Naţională, s-a terminat cu Bacalaureatul… Rezultatele, cel puţin la prima vedere, sunt foarte bune. Cum le comentaţi?

Horia Toma: Le comentez cu prudenţă. Aceste rezultate trebuie comentate cu prudenţă. Nu înseamnă că, dintr-o dată, elevii din Prahova s-au deşteptat sau că promoţia de anul acesta e mult mai deşteaptă decât cea de anul trecut sau că noi, cei care conducem acum, suntem mult mai deştepţi decât cei dinainte. Nu, sub nicio formă! Sunt o serie întreagă de elemente care au dus la aceste rezultate care sunt, poate, mai bune decât cele de acum un an sau de acum doi ani, dar faţă de cele de acum trei ani sunt chiar mai mici. Acum trei ani, rezultatele au fost mult mai bune. E vorba aici de un plus de exigenţă pe care l-au manifestat profesorii la materiile care ţin de examen- română, matematică şi celelalte. E adevărat că şi un număr mai mare de elevi nu au fost promovaţi pentru a veni în examen. Vreau să vă spun că şi la clasa a opta numărul celor care nu se prezintă în examen este de 800. Deci, 800 de copii, din care vreo 700 sunt corigenţi, iar vreo 130 sunt repetenţi. Lucrul acesta, pe mine cel puţin, nu mă deranjează pentru că, în mod normal, nu poţi să promovezi un copil şi să îl trimiţi într-un examen dacă tu ştii că el nu e bun nici să treacă clasa. Din această cauză, am spus-o şi îmi asum această afirmaţie, trebuie ca profesorii să fie, mai ales la materiile de examen, cât se poate de exigenţi. Un element de noutate care poate explica, într-o anumită măsură, este şi faptul că anul acesta, pentru prima dată, într-un sistem organizat, tot la solicitarea ministerului, s-au desfăşurat probe de simulare a examenului, atât a testelor naţionale, cât şi a examenului de Bacalaureat. S-au făcut două, una în luna februarie şi o a doua în luna mai. La aceste examene, în ciuda criticilor, eu am cerut profesorilor ca subiectele să fie cu grad de dificultate cât mai mare, tocmai pentru a nu-i lăsa pe elevi să îşi creeze false iluzii că ar putea să treacă foarte uşor prin examen. Am spus că prefer ca ei să plângă atunci şi să râdă în vară, decât să fie invers. De aceea, mulţi au spus că, în comparaţie cu simulările, acum a fost mult mai uşor şi mă bucur că este aşa. Nu în ultimul rând, a fost şi faptul că s-au introdus subiecte diferenţiate pentru profilul tehnologic vizavi de cel teoretic. Numărul de ore de matematică, fizică şi chimie diferă, ori ei mergeau pe subiecte aproape similare. Trebuie constatat şi un alt element pe care nu l-am menţionat. Anul acesta au fost, pentru prima dată, subiecte diferenţiate chiar la limba română. Deci, cei de la profilul uman au avut alt tip de subiect, cu un grad de dificultate mai mare pentru că se presupune că sunt copii care studiază mult mai mult partea umanistă şi au ore de literatură mult mai multe, faţă de subiectele de română de la profilele real şi tehnologic. Sigur, vom avea o imagine mai apropiată de realitatea nivelului lor de pregătire.

R: Aţi spus, la un moment dat, că aţi cerut ca elevii nepregătiţi să nu fie băgaţi în examen. S-a mai întâmplat până acum ca cei din conducerea inspectoratului să aibă astfel de solicitări la adresa profesorilor?

H. T.: Cel puţin colegilor mei de fizică le spun de vreo trei ani- ”Fraţilor, nu-i băgaţi în Bac!”. Şi eu le-am spus să nu îi bage în Bac decât pe cei despre care cred că fac faţă. Colegilor mei de fizică le spun asta de vreo trei ani de zile. Îmi menţin această apreciere pentru că nu este un lucru de ruşine să notezi cu severitate un elev şi să îl laşi corigent sau repetent. Mai mare ruşine este să îi dai o notă artificială, iar el să ia nota 1 la primul examen. La tine în catalog să aibă media 6-7, iar la proba respectivă să ia nota 1... Abia atunci se vede că tu, ca profesor, nu ţi-ai făcut treaba pentru că treaba ta este şi să predai, dar şi să îl evaluezi cu obiectivitate.

R: În ce măsură credeţi că rezultatele de la Evaluarea Naţională şi de la Bacalaureat reflectă nivelul de pregătire al elevilor? Au fost unii care au comentat că unele subiecte au fost prea uşoare…

H. T.: O oarecare problemă o avem cu subiectele de la Evaluarea Naţională, în special cu cele de matematică. Paradoxal, dacă vă uitaţi pe notele elevilor, o să vedeţi că au note mai mari la matematică decât la română. Deci, au 9,90 la matematică şi opt şi ceva la română. Culmea, anul acesta diferenţa, ierarhizarea o va face limba română şi, ceea ce e mai rău, media din anii anteriori. Eu spun iar fără ocoliş că există un grad ridicat de exigenţă în şcoli precum Sfântul Vasile, Sfânta Vineri, Moisil- profesorul de muzică e sever şi dă 9 copilului care nu mai scoate media, profesorul de geografie, cel de biologie- toţi profesorii sunt exigenţi în şcolile astea. Pe undeva e bine, totuşi. Copiii nu pleacă de la astfel de şcoli cu medii foarte mari. Înainte, în anii trecuţi, când erau subiecte cu grad mare de dificultate, copiii aceştia luau note mari şi se detaşau faţă de cei din şcolile din mediul rural... Cu tot respectul faţă de cei din mediul rural... Nu sunt rasist, dar o diferenţă există între modul de notare, astfel că cei din mediul rural vin cu medii mai mari pe cei patru ani. Anul acesta au făcut la examen şi unii şi alţii şi îi departajează media pe cei patru ani şi tare mi-e teamă că unii copii relativ bine pregătiţi, din şcolile bune, datorită faptului că au fost notaţi cu severitate, inclusiv la educaţie tehnologică, de exemplu, şi au avut un 9 sau un opt la astfel de materii, s-ar putea să nu ajungă unde şi-au dorit, ci locul lor să fie luat de unul care are 10 pe linie din partea cealaltă. Aici este marea problemă. Cei din oraşe se bazau până acum pe rezultatul de la examen care îi diferenţia faţă de ceilalţi. Acum, fiind aduşi la acelaşi numitor şi unii şi alţii, nu ştii care e mai bun şi care e mai puţin bun, când subiectul e foarte uşor. Departajarea o face, deci, fie nota de la română, fie, mai grav, media celor patru ani. Aici apar nişte elemente pentru că sunt şcoli unde profesorii sunt foarte exigenţi şi nu sunt foarte mulţi copii care au medii de 10 şi şcoli unde sunt mulţi cu altfel de situaţii.

R: Ce spune scandalul de la Liceul ”Dimitrie Bolintineanu” despre sistemul nostru de educaţie?

H. T.: Scandalul de la ”Bolintineanu” spune că sistemul de educaţie din Prahova este net superior celui din Bucureşti (râde) pentru că la noi nu există aşa ceva şi o spun cu toată certitudinea. Rezultatele noastre nu sunt spectaculoase, deci în Prahova rezultatele au fost totdeauna de bun simţ, am fost acolo, la media naţională, nu printre primii. Asta denotă seriozitate şi vreau să vă spun cu mândrie că suntem consideraţi un judeţ foarte serios, dar asta, câteodată, ne aduce şi deservicii. Anul acesta, de exemplu, ne-au dat Bac-ul special, tocmai pentru că ştiu că aici nu se fac şmecherii şi aşa mai departe.