Rodica Paraschiv: ”În două-trei săptămâni, proiectul de HG privind IPCUP ar putea intra pe ordinea de zi a Guvernului”

Subprefectul Rodica Paraschiv crede că situaţia angajaţilor IPCUP este aproape de rezolvare, existând asigurări că proiectul de hotărâre de Guvern care ar pune capăt problemelor va intra curând pe ordinea de zi a Executivului. De asemenea, subprefectul de Prahova vorbeşte, într-un interviu acordat PH-online, şi despre problemele pe partea de fond funciar la nivelul judeţului şi despre situaţia incertă a Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească.

Reporter: De câteva săptămâni, angajaţii IPCUP îşi cer drepturile în stradă. Care sunt noutăţile legate de acest institut?

Rodica Paraschiv: Referitor la IPCUP, au avut loc mai multe întâlniri cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei, ai Ministerului Economiei şi ai Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică la care au fost propuse soluţii pentru scoaterea acestui institut din blocajul financiar, respectiv reorganizarea lui în conformitate cu prevederile OG 96/2012, acesta urmând să devină o societate comercială cu capital integral de stat. Am primit toate asigurările referitoare la introducerea pe ordinea de zi a Guvernului a unui proiect de hotărâre pentru înfiinţarea acestei societăţi comerciale, dar până la acest moment Executivul nu a avut încă pe ordinea de zi un astfel de act normativ. Noi credem că, în următoarele două-trei săptămâni, acest proiect de hotărâre va fi inclus pe ordinea de zi şi se va rezolva şi situaţia IPCUP-ului.

R: Care este situaţia privind fondul funciar şi retrocedările? Ştiu că, de exemplu, doar cinci localităţi din judeţ au reuşit să finalizeze eliberarea titlurilor de proprietate.

R. P.: Prahova nu stă nici mai bine, nici mai rău faţă de alte judeţe. Sunt localităţi precum Albeşti Paleologu, Drăgăneşti, Dumbrava, Balta Doamnei, Ciorani la care au fost eliberate toate titlurile de proprietate şi mai sunt şi localităţi la care nu s-a finalizat emiterea lor. Probleme sunt, în principal, la Starchiojd, Bătrâni, Poseşti, localităţile de pe Valea Teleajenului şi de pe Valea Cricovului, dar nu numai aici. În aceste localităţi mai este şi problema legată de păduri. Nu au putut fi finalizate documentaţiile ca să poată fi trecute prin Comisia locală, apoi cei de la Ocolul Silvic să le întocmească anexele şi să ajungă în Comisia judeţeană.

Noi dăm şi nişte titluri de proprietate parţiale. Dacă omul cere o suprafaţă, dar nu o poate justitica, noi dăm titlu parţial pe suprafaţa pe care a reuşit să o justifice. Se întâmplă lucruri ciudate, în sensul că apar suprapuneri şi în continuu trebuie să refacem măsurători, planuri parcelare şi aşa mai departe. Apoi, la Blejoi, de exemplu, nu mai este pământ. Blejoiul ne-a transmis că nu mai are teren şi nu mai are ce să pună la dispoziţie. Astăzi am avut şedinţă de fond funciar şi domnul director de la ADS ne-a promis că ne va trimite într-un timp scurt tot inventarul cu terenurile predate către unităţile administrativ teritoariale ca să vedem unde mai avem terenuri la dispoziţie.

Mai sunt şi foarte mulţi care sunt încă în instanţă, iar la Valea Călugărească avem probleme cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească (ICDVV), unde avem sentinţe, iar oamenii trebuie să fie puşi în posesie. Deşi acele hotărâri de Comisie judeţeană au fost emise înainte de apariţia legii privind institutele care are o anexă cu domeniul public al statului pentru ICDVV, au trecut şi acele suprafeţe în anexe. Ori, acum pe acele suprafeţe nu mai pot fi puşi în posesie, pentru că ar înseamna să fie puşi în posesie pe domeniul public al statului. Este o problemă de legislaţie, în sensul că, de când au fost întocmite anexele şi până când s-a aprobat legea au fost emise hotărâre de Comisie judeţeană. Ar fi trebuit ca ICDVV să scoată din anexe terenurile care făceau obiectul acelor hotărâri, nu a făcut-o şi ne-am trezit în situaţia în care nu s-au mai putut pune în aplicare hotărârile respective. ICDVV le-a atacat în intanţă, a pierdut, oamenii trebuie puţi în posesie, dar nu o putem face până nu se modifică anexele la lege. Noi ne-am adresat şi Ministerului Agriculturii, am trimis documentaţiile şi sperăm ca acum, când, se pare, ICDVV nu va mai aparţine de Academie, ci va trece la Minsiterul Agriculturii, lucrurile se vor putea rezolva mai uşor.

În ceea ce priveşte retrocedările, tot ce am avut documentaţii au fost transmise la ANRP. Acum ne aflăm în situaţia în care aşteptăm să apară modificarea la legile proprietăţii şi să vedem cum se vor rezolva. Legea nu a fost încă promulgată. Se pare că va trebui să se înfiinţeze o comisie la nivelul fiecărei localităţi, să se facă inventarierea domeniului public şi a celui privat şi să se urgenteze punerea în posesie.

R: În urmă cu ceva timp, s-a întomit un raport cu acele probleme cauze de calamităţi pentru rezolvarea cărora este nevoie de fonduri de la Guvern. Primim banii?

R. P.: Noi am făcut o singură hotărâre pentru mănăstirea de la Cornu. Proiectul care a plecat a fost doar pentru acest obiectiv şi nu ştim încă dacă se va putea rezolva. Între timp, noi am primit o radiogramă de la Ministerul Afacerilor Interne referitor la posibilitatea utilizării fondurilor din Fondul Solidaritatea pentru lucrările de calamităţi. Pentru toate calamităţile din luna aprilie, din perioada codurilor galbene, am avut termen 8 mai să transmitem o situaţie cu tot ce s-a întâmplat pe tiuri de lucrări şi sume estimate. Aşteptăm să vedem în ce măsură vom reuşi să accesăm bani din Fondul Solidaritatea. Pentru calamităţile din 2005-2006 a fost un program din Fondul Solidaritatea care s-a derulat destul de bine în judeţul Prahova şi credem că la fel se va întâmpla şi acum.

R: Avem situaţii excepţionale, care necesită intervenţie urgentă?

R. P.: Nu toate lucrările sunt de aceeaşi amploare. Cea mai afectată ar fi mănăstirea de la Cornu, dar acesta este un proiect separat, pentru că el nu s-a petrecut în luna aprilie, ca urmare a codurilor. Restul situaţiilor pe care le avem noi sunt grele, dar în această perioadă sunt stabile. Avem probleme la Adunaţi, Apostolache, Bertea, Brebu, Ceraşu, Breaza, Comarnic, Chiojdeanca, Cornu- este o altă alunecare grea; jumătate din drum a fost deja afectat şi se apropie de case, Păcureţi, Salcia... Ar fi nevoie de 12 milioane de lei pentru lucrări de apărare, de 14 milioane pentru drumuri judeţene, de 6,2 milioane pentru drumuri comunale, de 2,7 milioane de lei pentru străzi, de alte 2,7 milioane de lei pentru poduri, 45.000 de lei pentru traversări pietonale şi de 245.000 de lei pentru locuinţe (Telega, Comarnic şi Breaza). De asemenea, este nevoie de 80.000 de lei pentru lăcaşuri de cult la Şotriile.

R: Aţi avut azi o nouă întâlnire cu cei de la CNADNR. Când scăpăm de cozile de la Movila Vulpii?

R. P.: Deocamdată, cozile au fost reduse la jumătate, pentru că singurele posibilităţi de a reduce aşteptarea ar fi schimbarea materialului rulat şi o lucrare de modernizare a sistemului de semnalizare ca să poată fi percepută greutatea materialului rulant. Materialul rulat care circulă acum este unul uşor. Pentru a închide automat bariera, trebuie să se facă acel contact între şină şi roată. Deocamdată, neavând decât şapte perechi de trenuri pentru Slănic, fiecare cu câte două vagoane, cu o greutate destul de mică, se creează o peliculă pe şină şi nu se mai face contactul acela intim ca să poată să sesizeze bariera. Acesta era motivul pentru care dura foarte mult. Comenzile se dădeau din staţie de la Buda şi de la Plopeni. Noi am reuşit să rezolvăm la nivelul Ministerului Transporturilor să avem permanenţă, deci personal, la barieră, astfel încât, imediat ce trenul a trecut, să comande ridicarea barierei. Practic, am redus la jumătate timpul de aşteptare. La ultima întâlnire cu Ministerul Transporturilor s-a stipulat în protocol şi faptul că vor lua măsuri pentru modificarea regulamentului şi o modernizare în zona respectivă pentru ca bariera să funcţioneze automat.

R: Sunteţi mulţumită de activitatea deconcentratelor?

R. P.: Nu am primit sesizări de la cetăţeni referitoare la modul în care instituţiile deconcentrate îşi desfăşoară activitatea cu publicul. Sesizările au constat mai mult în plângeri referitoare la modul în care se calculează pensiile, de exemplu. De cele mai multe ori, doleanţele cetăţenilor nu erau motivate şi atunci nu am avut cum să îi ajutăm. Au mai fost cazuri care vizau DGASPC, care nu este o instituţie deconcentrată, aflându-se în subordinea Consiliului Judeţean Prahova. Dânşii solicitau internări, dar nu erau încă trecuţi prin comisia de evaluare a gradului de handicap. Mai sunt destul de multe solicitări pentru acordare de ajutor social, dar acele persoane, deşi au venituri foarte mici, le depăşesc pe cele prevăzute de lege şi atunci nu se încadrează pentru primirea acelor ajutoare. Alţii au mai cerut şi ajutoare ocazionale. Am făcut adrese către unităţile administrativ teritoriale pe teritoriul cărora îşi aveau domiciliul şi, în general, răspunsurile spuneau că bugetul localităţii nu permite.